Estonia-Plimbare prin Tallinn

ESTONIA – PLIMBARE PRIN TALLINN

In acest articol va invit la o plimbare virtuala pe strazile din Tallinn, Estonia.

Nu voi mai reveni in acest articol asupra obiectivelor turistice despre care am scris in articolele precedente.

Orasul Vechi

Orasul Vechi a fost si ramane inima Tallinnului. Este destul de bine pastrat si de aceea a fost inregistrat in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Vechiul oras medieval surprinde vizitatorii cu frumusetea sa si cu labirintul de strazi inguste si ramane in memoria tuturor celor care vin in oras.

In timpurile medievale, centrul Orasului Vechi, Piata Primariei (Raekoja plats) a fost dintotdeauna o piata aglomerata. Piata patrata, de dimensiuni moderate este inconjurata de un inel de case vechi, care au fost martorii multor evenimente, de la festivitati vesele de carnaval pana la procese crude. Aici erau proclamate stiri, legi si edicte.

In vremurile de demult, in centrul pietei se afla un stalp al tamplarului, unde se aduceau hoti, hoti de cai si criminali condamnati la moarte.

Astazi, Piata Primariei este una dintre cele mai animate locuri din Tallinn.

Primaria principala (Raekoda), mentionata prima data in anul 1322, se afla aproape sigur exact in locatia sa actuala. Infatisarea sa actuala a fost dobandita dupa reconstructiile complete din 1402-1404 si din 2004, care a marcat cea de a 600-a aniversare. Decorul interior al Primariei, cat si arhitectura exterioara sunt simple.

Mi-am dorit foarte mult sa vizitez Primaria, dar nu am reusit, din pacate. Se fac rezervari online cu mult timp inainte si se viziteaza cu tur ghidat numai daca se strang multi vizitatori. In rest, la Primarie se organizeaza evenimente.

Piata Primariei si Primaria, in urmatoarele 7 fotografii.

Primaria

In prima seara ne-am plimbat putin pe langa hotel, care se afla peste drum de Piata Libertatii, pana la Cinematograful Sõprus.

Cladire comerciala

Fatada mare a acestei cladiri multifunctionale este cu fata la Piata Libertatii. Cladirea a fost comandata in anul 1937 de prima companie de asigurari din Estonia, “Maja” si a fost proiectata de arhitectul Elmar Lohk. In plus fata de apartamente, cladirea gazduieste o banca, o cafenea cu o intrare in pata si un restauratnt cu o intrare in strada Müürivahe.

Complexul, care a fost construit partial pe locul transeei medievale defensive a orasului si pe vechea moara de apa de pe strada Harju are o aripa joasa de est care a fost construita in zidul Orasului Vechi, al carui strat inferior arcuit dateaza din prima jumatate a secolului al XIV-lea.

Restaurantul Gloria, care este in cladire prezinta inca ringul de dans si tavanul cu oglinzi ale clubului de noapte “Parisul dansator” pe care l-a gazduit initial.

Cladire comerciala, in urmatoarea fotografie.

Zidul vechi al orasului, in urmatoarele doua fotografii.

Turnul Assauwe

Turnul Assauwe a fost construit in mijlocul unei sectiuni de zid, intre portile Harju si Karja in a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Se crede ca turnul a fost numit dupa un pastor estonian, Asso sau Assouwe, care a locuit in apropiere.

Turnul original a fost mult mai scund. In a doua faza, la inceputul secolului al XIV-lea, defensivele orasului au fost complet rearanjate, luandu-se in considerare armele de foc. Un spatiu de depozitare inalt si boltit a fost stabilit in partea inferioara a turnului cu doua etaje superioare defensive, dintre care cel mai de sus putea fi folosit, de asemenea ca platorma deschisa. In a doua jumatate a secolului al XV-lea, o noua platforma defensiva a fost construita pe cea veche in timpul inaltarii finale a zidului orasului.

Astazi, Turnul Assauwe este in posesia Teatrului Estonian si Muzeului de Muzica. Partea superioara si acoperisul turnului au fost reparate in anii 1939, 1955 si 2006.

Turnul Assauwe, in urmatoarea fotografie.

Cinematograful Sõprus

Sõprus (“Prietenie”) este un cinematograf in Tallinn. Cladirea a fost construita in anul 1955 si a fost proiectata de Peeter Tarvas si August Volberg, iar interiorul de Maia Laul.

La inceput, cladirea avea doua sali: asa-numita sala rosie si sala alba, fiecare avand 396 locuri. Din anii 1990, numai o sala este folosita pentru cinema. Din 2004, sala are 282 locuri.

Astazi, Sõprus face parte din Cinematografele Europa, o retea de cinematografe care are ca scop distribuirea de filme din diferite tari din Europa, dar si oferirea de sprijin financiar locatiilor de filmare.

Cinematograful Sõprus, in urmatoarele 5 fotografii.

Am fost la biroul de informatii din Piata Libertatii sa intrebam cu ce mijloc de transport se poate ajunge in port, deoarece vroiam sa mergem la Helsinki cu ferry, o zi. Ni s-a spus sa mergem pe jos, ca facem 10 minute. Am mers pe jos, dar am facut jumatate de ora. Nu ne-a parut rau, deoarece am vazut stradutele din Centrul Vechi.

Pana la urma am descoperit singuri cu ce mijloc de transport se ajunge in port. Nu am mai fost la Helsinki.

Piata Libertatii, in urmatoarea fotigrafie. Am mai scris despre Piata Libertatii, asa ca nu voi mai reveni.

Strada Pikk

Strada Pikk (Pikk tänav) este o strada istorica din Centrul Vechi al Tallinnului. Strada a fost candva artera comerciala principala a orasului medieval. Denumirea sa se traduce prin Strada Lunga, are o istorie bogata si cladiri impresionante, cum ar fi Cladirea Breslei Canute (Suurgildi) si Casa Fratilor Negri (Mustpeade Maja).

Astazi, strada Pikk este o atractie turistica populara, cu magazine de artizanat, galerii, cafenele si restaurante, care combina farmecul istoric cu activitatea contemporana.

Strada Pikk gazduieste adesea evenimente culturale si targuri, cum ar fi Festivalul Pikk Street, care transforma zona intr-un spatiu vibrant si interactiv.

Strada Pikk leaga cartierul de la poalele dealului Toompea de restul Orasului Vechi, oferind o oportunitate buna de a explora zona.

Strada Pikk, in urmatoarele fotografii.

Cladirea Breslei Canute, pe strada Pikk 20

Inainte de anul 1863, Breasla Canute, a mestesugarilor germani (mentionata prima data in anul 1326) a fost in posesia a 3 case medievale, cu frontoane. Cladirile au fost reconstruite dupa proiectele arhitectilor F.Kordes si N.Jegorjev.

Fatada decorata cu sculpturi de zinc ale regelui danez Sfantul Canute si reformatorului Martin Luther are un aspect care mimeza stilul gotic Tudor. Pe peretele din spate este o piatra mica sculptata cu stema Tallinnului (secolul al XVI-lea).

Spectacolele pieselor de teatru ale lui August von Kotzebue, cat si concerte si expozitii de arta au fost organizate aici din anul 1785. Muzeul Provincial Estonian a obtinut camera in casa renovata dupa aceea, in anul 1864.

Din anul 1919, cladirea a fost folosita de Institutul Politehnic Tallinn si dupa Al Doilea Razboi Mondial de stabilimentele militare sovietice si centrala telefonica.

Cladirea Breslei Canute, in urmatoarele 3 fotografii.

Marea Poarta de Coasta – poarta principala spre mare a Tallinnului medieval

Marea Poarta de Coasta (Suur Rannavärav, in estoniana, mentionata prima data in anul 1359) a fost cea mai importanta poarta a orasului hanseatic Tallinn. A fost pe principala ruta pentru trafic intre port si piata. Deasupra portii se afla un dolomit impresionant, sculptat, care are stema Tallinnului (din 1529).

Poarta pricipala, care a fost ridicata in secolul al XIV-lea in linie cu Primaria a fost in forma sa finala un turn dreptunghiular cu 6 etaje, demolat in anul 1782. Barbacana (avanpost) construita alaturi a avut probabil doua turnuri de parti, din care numai cel de vest a supravietuit, din faza urmatoare de reconstructie.

De teama unui atac din partea “Regelui Danemarcei si poporului sau” au avut loc reconstructii exrensive ale portii, sub supravegherea maestrilor Clemens Pate si Gert Konigk, intre anii 1518 si 1529. Tallinn a fost martorul ridicarii unui turn de artilerie fara precedent pana atunci, cu un diametru de 25 de metri in coltul de N-E al zonei fortificatiilor orasului, in vecinatatea apropiata a portului.

Cele 3 etaje inferioare ale turnului, cu grosimea peretilor de 4,4-5,1 metri au 22 deschizaturi de artilerie, echipate cu ventilatii. Partea superioara a turnului de artilerie a fost inconjurata de un parapet proeminent-aceasta defensiva interesanta a supravietuit numai pe turnul de vest al barbacanei.

Lucrarile de constructii de mai tarziu, facute in secolul al XVII-lea au inclus o poarta aditionala si al patrulea etaj de artilerie al turnului de artilerie, cunoscut atunci ca Rosenkrantz. Dupa Marele Razboi Nordic (1700-1721), turnul de artilerie a ramas in folosinta ca magazine, baraci sau inchisoare. Pana atunci, turnul avea numele de Margareta cea Grasa.

Complexul portii a suferit in incendiul din timpul Revolutiei din februarie, in anul 1917.

Aatazi, turnul gazduieste Muzeul Maritim Estonian, iar lucrarile de reconstructie au fost facute de restauratori polonezi in 1978-1980.

Marea Poarta de Coasta, vazute pe ambele parti, in urmatoarele 7 fotografii.

Ne-am intors din port, tot pe stradutele din Centrul Vechi, ca in urmatoarele 12 fotografii.

Turnul Portii Piciorul Lung

Ne-am plimbat in ultima seara, in sens opus Pietei Libertatii. Am vazut o parte din zidurile vechi ale orasului, ca in urmatoarele 3 fotografii.

Am ajuns apoi la Biserica Sfantul Carol.

Biserica Sfantul Carol

Biserica Sfantul Carol (in estoniana: Kaarli Kirik) este o biserica luterana din Tallinn, construita in 1862-1870, dupa planurile lui Otto Pius Hippius. Este cea mai mare biserica din secolul al XIX-lea din Taliinn. Dealul Tõnismägi a fost locatia unei capele, probabil din secolul al XIV-lea. In anul 1670, in timpul guvernarii suedeze, regele suedez Carol al IX-lea a comandat constructia unei biserici pe acest loc, pentru a fi folosita de populatia estoniana si finlandeza din Tallinn (spre deosebire de populatia germana baltica).

Biserica a fost denumita dupa rege. In 1710, in timpul Marelui Razboi Nordic, prima biserica din lemn a ars. In secolul al XIX-lea au fost facute planuri de reconstructie. Donatiile de bani au inceput in anii 1850 si piatra de temelie a noii biserici a fost pusa in anul 1862. Biserica, care era inca incompleta a fost inaugurata in anul 1870. Cele doua turnuri de pe partea de vest au fost marite in anul 1882.

Biserica a fost proiectata in traditia catedralelor din Europa occidentala, cu doua turnuri vestice, care flancheaza o fereastra rozeta si a fost construita in stilul neo-romanic.

Biserica are un plan in cruce latina si este, de fapt o biserica sala, tavanul fiind sustinut fara a se folosi stalpi, conform unei solutii gandite de Hippius, in colaborare cu Rudolf von Bernhardt. Absida este decorata cu o fresca facuta de Johann Koller, find prima fresca din Estonia facuta de un etnic estonian.

Biserica actuala gazduueste inca clopotele bisericii din lemn originale, turnate in Stockholm, in anul 1696. Biserica era inchisa cand am fost noi, deoarece era seara.

Biserica Sfantul Carol, in urmatoarele 9 fotografii.