Danemarca-Copenhaga-Castelul Rosenborg-partea aII-a

DANEMARCA – COPENHAGA – CASTELUL ROSENBORG –

PARTEA a II-a

In acest articol va prezint Castelul Rosenborg, din Copenhaga, Danemarca, partea a II-a.

Daca doriti mai multe informatii despre Castelul Rosenborg, din Copenhaga, Danemarca, partea I, le gasiti aici.

Am urcat la etajul 1.

Etajul 1

La etajul 1 sunt 14 camere, asa ca le-am impartit in doua articole. Camerele sunt dispuse in cerc si nu sunt in ordinea numerotarii, dar eu le-am prezentat in ordinea numerotarii lor.

Camera 8-Coridorul lui Frederic al IV-lea

Marele Razboi al Nordului si panourule din piele aurita

Coridorul lui Frederic al IV-lea este o parte importanta a istoriei si arhitecturii Castelului Rosenborg. Coridorul nu serveste numai sa conecteze cele doua parti centrale ale castelului, ci este si o galerie impresionanta cu lucrari de arta si obiecte istorice, care dateaza din timpul domniei lui Frederic al IV-lea. Coridorul lui Frederic al IV-lea conecteaza camera centrala de la primul etaj, Trandafirul cu sala de la capatul de nord al castelului.

Peretii coridorului sunt ticsiti in intregime cu picturi frumoase si obiecte istorice unice, toate din timpul lui Frederic al IV-lea (1671-1731).

Marele Razboi al Nordului, care a durat din 1700 pana in 1721, a tinut mai bine de 20 de ani din domnia lui Frederic al IV-lea. Astfel, cand Castelul Rosenborg a fost convertit in muzeu la mijlocul secolului al XIX-lea, repere legate de acest razboi au fost asamblate si expuse in acest coridor. Acestea includ cateva repere legate de regele Suediei de mai tarziu, Carol al XII-lea si de comandantul Magnus Stenbock, care a fost capturat de danezi in anul 1713.

Petru cel Mare al Rusiei (1672-1725), unul dintre jucatorii importanti ai Marelui Razboi al Nordului este reprezentat in cateva repere, inclusiv bustul magnific, aurit. In acest portret, tarul poarta un costum roman, cu un cap de gorgona in relief, pe pieptul sau. Bustul de la Rosenborg este de fapt o versiune simplificata a unui bust similar de la Palatul de Iarna din St.Petersburg. Astazi se stie ca bustul a fost inclus in Cabinetul Curiozitatilor inca dinainte de anul 1737. Cand cabinetul a fost desfiintat in anul 1825, bustul a fost transferat la Muzeul Regal de Arta, unde a ramas pana cand colectia a fost desfiintata, in anul 1867. In anul 1877, bustul a fost mutat la Rosenborg.

Alt reper remarcabil din acest corridor este compasul din fildes, un dar personal de la tar pentru Frederic al IV-lea. De fapt, a fost facut de tarul insusi. Aceast fapt l-a facut cel mai pretios dar: o piesa care a fost facuta de cel care a daruit-o si a investit astfel timp in ea.

Oricum, ceea ce face coridorul special nu constituie numai multele artefacte frumoase si picturile. Peretii din spatele picturilor merita atentie speciala. Ei sunt imbracati in piele aurita: un fel de hartie de perete sau panou facut din piele de animal, cu decoratii frumoase in aur. Pielea aurita din acest coridor a fost initial in Palatul Frederiksberg.

A fost instalata la Rosenborg la mijlocul secolului al XIX-lea, cand monarhia absoluta a fost abolita in Danemarca si cateva castele si palate cu interioarele lor regale au fost transferate la stat. In timpul acelei perioade, Castelul Rosenborg a fost convertit in muzeu, ceea ce a facut convenabil sa adune multe dintre artefactele de la palatele si castelele dezafectate.

Camera 8-Coridorul lui Frederic al IV-lea, in urmatoarele 6 fotografii.

Bustul lui Petru cel Mare

Camera 9-Camera de lac a printesei

De la camera de audiente la budoarul regal

Christian al IV-lea, Frederic al III-lea, Frederic al IV-lea si sora lui Frederic al IV-lea, Printesa Sophia Hedevig au utilizat toti aceasta camera frumoasa, care a servit in diferite scopuri de-a lungul anilor. Decoratia peretelui in stil chinezesc din 1665 este una dintre cele mai vechi de acest fel din Europa.

Cand Castelul Rosenborg a fost prima data finalizat si Christian al IV-lea s-a mutat in el, in lunile de vara, aceasta camera a fost numita Camera de Aur a lui Christian al IV-lea, deoarece ea a fost decorata cu flori pe panouri din lemn aurit. Christian al IV-lea a folosit camera pentru conversatii private cu oaspetii in timpul receptiior oficiale in camera de audiente adiacenta.

Dupa moartea lui Christian al IV-lea, fiul sau, Frederic al III-lea a folosit camera pentru audiente informale. Intre 1663 si 1665, el a decorat camera cu asa-numitele chinezarii-decoratii chinezesti/asiatice lacuite, cu incrustatii turcoaz si sidef. Olandezul Francis de Bray a fost responsabil pentru aceasta lucrare, folosind ilustratii din descrieri de calatorie in China, romane si cutii din lac japoneze si mestesuguri, pentru inspiratie.

Camera a fost restaurata in anul 1716 si a servit apoi ca asa-numitul cabinet, o camera mica, privata intr-o cladire prestigioasa sau castel, pentru sora lui Frederic al IV-lea, Printesa Sophia Hedevig, cand statea in Copenhaga.

Frumosul candelabru din tavan are o istorie foarte speciala. In afara ca a fost probabil adus din Franta, a fost luat din Palatul Sophie Amalienborg, care a ars in anul 1689. Sophie Amalienborg a fost un castel magnific, aflat pe locul unde este astazi Amalienborg. A fost construit de regina lui Frederic al III-lea, Sophie Amalie, care l-a denumit dupa ea.

Din pacate, Castelul Sophie Amalienborg a ars pana la temelie pe 19 aprilie 1689, la doar 16 ani dupa ce a fost construit. Actualul Amalienborg a fost denumit dupa primul castel.

Camera 9-Camera de lac a printesei, in urmatoarele 7 fotografii.

Candelabrul camerei

Camera 10- Sala lui Frederic al IV-lea

De la sala de audiente a lui Christian al IV-lea la antecamera decorata frumos

Aceasta camera este o ilustrare excelenta a modului in care s-a schimbat Castelul Rosenborg de-a lungul anilor. Camerele si salile au fost deteriorate si decoratiile si mobilierul au fost mutate prin castel pentru a servi nevoilor si gusturilor in schimbare a rezidentilor regali.

Aceasta camera a fost initial o sectiune a ferestrei mai lata si a servit ca sala de audiente pentru Christian al IV-lea. Caminul din marmura care este acum in dormitorul lui Christian al IV-lea a fost initial in aceasta camera. Tavanul a fost initial decorat cu teme mitologice, care a fost mutat mai tarziu in Camera de Iarna a lui Christian al IV-lea, unde se pot vedea si astazi.

Cand a fost renovat Castelul Rosenborg in jurul anului 1700, aceasta camera a fost facuta mai mica si convertita intr-o antecamera pentru sora lui Frederic al IV-lea, Printesa Sophia Hedevig. Cu ocazia renovarii au fost instalate panouri pe tavan, cu embleme pictate. Ele au decorat inainte tavanul Salii Cavalerilor. Se crede ca panourile au fost pictate de Anders Nielsen, in anul 1623. La renovare, peretii au fost acoperiti cu tapiserii din lana facute in orasul flamand Qudenaarde.

Candelabrul frumos a fost facut din roca de cristal. Remarcabil este bratul candelabrului, care are decoratiile in forma de otel modelat, cu proeminente si ornamentatii. Candelabrul a fost facut, dupa cum se crede de Anton Matthias Joseph Domanock, in Viena. A fost initial un dar de la Imparateasa Maria Terezia a Austriei. Din 1754 pana in 1794, candelabrul a atarnat in camera regala de audiente a Palatului Christiansborg.

Masa cu incrustatii din pietre semipretioase a fost un cadou de la Marele Duce de Toscana. Portretul lenticular este a lui Frederic al IV-lea cu sora sa, Printesa Sophia Hedevig.

Camera 10- Sala lui Frederic al IV-lea, in urmatoarele 12 fotografii.

Candelabrul salii

Tavanul salii

Masa cu incrustatii din pietre semipretioase

Tavanul salii

Camera 11- Cabinetul lui Frederic al IV-lea

De la rezidenta regala la colectia cronologica

Aceasta camera a fost folosita de sora lui Frederic al IV-lea, Printesa Sophia Hedevig, ca o camera de audiente. Din pacate, nicio piesa din mobilierul original sau decoratie nu s-a pastrat. In loc de acestea, camera este decorata cu mobilier vechi, regal din Palatul Frederiksberg si din Vila Printului.

La mijlocul secolului al XIX-lea, Castelul Rosenborg a fost convertit intr-un muzeu cu colectie cronologica: un muzeu cu exponate, care a fost deschis publicului. Acest fapt s-a intamplat ca rezultat al sfarsitului monarhiei absolute in Danemarca. Cand monarhia absoluta a fost abolita, Palatul Frederiksberg si Vila Printului (care a fost construita initial ca rezidenta pentru printul mostenitor Frederic al V-lea si printesa mostenitoare Louise) au devenit proprietatea statului. La acea vreme, si Castelul Rosenborg a trecut din proprietatea regelui in proprietatea statului.

Cand a fost renovat Castelul Rosenborg pentru a fi transformat in muzeu, multe dintre interioarele regale anterioare din Palatul Frederiksberg si Vila Printului au fost relocate la Rosenborg. Aceste obiecte si piese de mobilier au fost expuse ca piese de muzeu si integrate ca decoratiuni la primul etaj aici, la Castelul Rosenborg.

De exemplu, podeaua din Camera lui Frederic al IV-lea a fost mutata aici din Vila Printului, in timp ce picturile tavanului au venit din Palatul Frederiksberg.

Masa, oglinda si gheridonii (masute mici) sunt facute din cimisir. Designul setului arata influenta puternica a fascinatiei epocii pentru Asia.

Camera 11- Cabinetul lui Frederic al IV-lea, in urmatoarele 8 fotografii.

Pictura tavanului

Camera 12-Sala lui Christian al VI-lea

Dormitorul Printesei Sophia Hedevig si Sala lui Christian al VI-lea

De la dormitor la Sala de expozitie cu interior regal din Palatul Frederiksberg si obiecte din viata lui Christian al VI-lea

Multi ani, aceasta camera a fost dormitorul surorii lui Frederic al IV-lea, Printesa Sophia Hedevig (1677-1735). Din pacate, nu a ramas nicio piesa de mobilier original si decoratiuni. Peretii au fost decorati mai tarziu cu tapiserii care infatiseaza scene din viata lui Alexandru cel Mare. Tapiseriile sunt de fapt mostre din tapiseriile tesute de Bernt van der Eichen (care a fost chemat la palat din Flandra in anul 1684), care le-a adus cu el ca exempe ale lucrarii lui de dinainte de a i se da comanda sa creeze tapiseriile care infatiseaza razboiul lui Christian al V-lea, care sunt in Sala Cavalerilor.

Pictura tavanului, numita “Flora distribuind binecuvantari asupra Danemarcei” a fost pictata de maestrul Benoit le Coffre. Impreuna cu parchetul podelei a fost mutata la Rosenborg din Palatul Frederiksberg in jurul anului 1870.

Obiectele expuse in aceasta camera relateaza viata lui Christian al VI-lea, ceea ce inseamna ca ele dateaza in principal din prima jumatate a secolului al XVIII-lea.

Pictura de deasupra usii ii infatiseaza pe Christian al VI-lea si Regina Sophie Magdalena impreuna cu cuplul de printi mostenitori, Frederic al V-lea si Louise. Regina Sophie Magdalena a strunjit fildesul, asa cum se vede sub portretul ei.

Camera 12-Sala lui Christian al VI-lea, in urmatoarele 15 fotografii.

Pictura tavanului

Tapiseriile de pe pereti

Christian al VI-lea si Regina Sophie Magdalena impreuna cu cuplul de printi mostenitori, Frederic al V-lea si Louise

Camera 13-Trandafirul

Cand intri in prima camera de la primul etaj al castelului, intri in Camera Trandafirul. Aici puteti vedea picturi frumoase si obiecte unice, de la podeaua exceptionala la cabinetul de muzica generos, de la sala de mese la antecamera decorata frumos.

Numele de Trandafir dateaza din timpul lui Frederic al IV-lea, cand aceasta camera impartita a fost folosita ca sufragerie pentru membrii gosppdariei regale.

Picturile frumoase de pe tavan au fost create de pictorii Curtii lui Frederic al IV-lea, Benoit le Coffre si Hendrick Krock. Picturile au facut parte initial din decoratia Palatului Frederiksberg, dar in secolul al XIX-lea, atat picturile tavanului cat si frumosul parchet au fost mutate aici si integrate in decoratia acestei camere. Cu aceeasi ocazie, candelabrul, care a fost facut in Anglia in secolul al XVIII-lea a fost adus aici din Castelul Jægerspris.

Motivul pentru care decoratiunile regale si mobilierul au fost aduse la Rosenborg la acea vreme a fost ca, odata cu terminarea monarhiei absolute in Danemarca, la mijlocul secolului al XIX-lea, cateva castele si palate au devenit proprietatea statului. In acelasi timp, Castelul Rosenborg a fost convertit in muzeu, asa ca a fost evident sa se adauge obiecte din aceste palate regale vechi si castele.

Picturile expuse, mobilierul si obiectele din Camera Trandafirul dateaza din timpul lui Frederic al V-lea (1723-1766). In acesta perioada, rococo a fost stilul predominant in arta europeana si arta decorativa, care se reflecta in multe din frumoasele piese de aici, de exemplu cabinetul de muzica de 4 metri inaltime.

Dulapul mare din nuc contine o orchestra mecanica. Lucrarile de conservare recente au facut posibil sa se recreeze muzica originala.

Camera 13-Trandafirul, in urmatoarele 13 fotografii.