Danemarca-Copenhaga-Palatul Christiansborg-partea I

DANEMARCA – COPENHAGA – PALATUL CHRISTIANSBORG –

PARTEA I

In acest articol va prezint Palatul Christiansborg din Copenhaga, Danemarca, partea I.

Palatul Christiansborg este situat pe insulita Slotsholmen in centrul capitalei Copenhaga si este sediul Parlamentului danez (Folketing), biroul primului ministru si sediul Curtii Supreme daneze. Cateva parti ale palatului sunt folosite de monarhia daneza, aici fiind Capela regala, Camerele de receptie si grajdurile regale.

Palatul Christiansborg este locul unde (ca nicaieri in lume) isi au locul toate cele 3 puteri ale unui stat democratic: puterea legislativa, cea judecatoreasca si cea executiva.

Prezenta cladire, a treia cu acest nume este cea mai mare dintre seriile de castele succesive si palate construite pe acelasi loc, de la ridicarea primului castel, in anul 1167. De la inceputul secolului al XV-lea, diferitele cladiri au servit ca baza a administratiei centrale, pana in anul 1794, cand au servit ca principala resedinta a regilor danezi si dupa 1849, ca sediu al parlamentului.

Palatul de astazi a fost martor la 3 epoci ale arhitecturii daneze, ca rezultat a doua incendii grave. Primul incendiu a fost in 1784 si cel de al doilea in 1884.

Partea principala a prezentului palat, terminat in anul 1928 este in stilul neobaroc istoricist. Capela dateaza din anul 1826 si este in stilul neoclasic. Spatiile de spectacol au fost construite in 1738 pana in 1746, in stilul baroc.

Palatul Christiansborg este detinut de Guvernul danez si este gestionat de Agentia Palatelor si Proprietatilor. Cateva parti ale palatului sunt dechise publicului.

Istoria Palatului Christiansborg

Castelul lui Absalon

Primul castel de pe acest loc a fost Castelul lui Absalon, construit in 1167 de episcopul Absalon. Conform cronicarului danez Saxo Grammaticus, episcopul Absalon de Roskilde a construit castelul in 1167 pe o insula mica in afara portului Copenhaga. Castelul a fost alcatuit dintr-un zid cortina, care inconjura o curte inclusa, cu cateva cladiri, cum ar fi palatul episcopului, o capela si cateva cladiri mici.

La moartea lui Absalon in 1201, posesiunea castelului si a orasului Copenhaga a trecut la episcopii de Roskilde. Cateva decenii mai tarziu insa, a izbucnit o disputa acerba intre coroana si biserica, iar timp de aproape doua secole, proprietatea asupra castelului si a orasului a fost disputata intre regi si episcopi.

In plus, castelul a fost frecvent atacat, de exemplu de piratii Wend si de orasele hanseatice, iar intre anii 1249 si 1259 a fost ocupat si jefuit.

In anul 1370, regele Valdemar al IV-lea al Danemarcei a fost infrant intr-un conflict cu Liga Hanseatica, care a ordonat sa fie demolat castelul. Ei au trimis 40 de pietrari sa demoleze castelul piatra cu piatra. Castelul fusese mult timp o pacoste mare pentru comertul oraselor hanseatice din Sound, iar acum venise momentul sa fie indepartat.

Castelul Copenhaga

In anii de dupa demolarea castelului Episcopului Absalon de catre Liga Hanseatica, in 1369, ruinele de pe insula au fost acoperite cu lucrari de terasament, pe care a fost construita o fortareata noua, Castelul Copenhaga. A fost finalizat la sfarsitul secolului al XIV-lea.

Cstelul avea un zid de aparare si era inconjurat de un sant cu apa si un turn mare si solid, ca poarta de intrare. Castelul era inca proprietatea Episcopului de Roskilde, pana cand regele Eric al VII-lea a uzurpat drepturile asupra castelului, in anul 1417. De atunci, castelul din Copenhaga a fost ocupat de rege. La mijlocul secolului al XV-lea, castelul a devenit rezidenta principala a regilor danezi si centru de guvernamant.

Castelul a fost reconstruit de cateva ori. In anii 1720, Frederic al IV-lea a reconstruit castelul in intergime, dar acesta a devenit atat de greu incat zidurile au inceput sa cedeze si sa crape. De aceea a devenit evident pentru Christian al VI-lea, succesorul lui Frederic al IV-lea sa construiasca in intregime un castel nou, imediat dupa ascensiunea sa la tron, in anul 1730.

Demolarea castelului Copenhaga, supradimensionat si invechit a inceput in anul 1731, pentru a face loc primului palat Christiansborg. Ruinele castelului Absalon si castelului Copenhaga au fost excavate la inceputul secolului al XX-lea si pot fi vazute astazi in excavatiile subterane, sub prezentul palat.

Primul Christiansborg

Regele Christian al VI-lea a dat comanda arhitectului Elias David Häusser sa construiasca primul palat Christiansborg (in daneza Christiansborg Slot) si in 1733 au inceput lucrarile la un palat baroc magnific. Pana in 1738, lucrarile la palatul principal au progresat atat de mult, incat a fost posibil sa se inceapa lucrarile la alte cladiri incluse in proiectul total.

Palatul includea terenuri de spectacole si capela. Cea mai mare parte a complexului palatului a fost finalizata in 1745 si a fost cel mai mare palat din nordul Europei de la acea vreme.

Va urma….

Palatul Christiansborg astazi

Palatul este impartit aproximativ in mijloc, cu Parlamentul localizat in aripa de sud si Camerele de Receptie Regale, Curtea Suprema si biroul primului ministru in aripa de nord. Cateva parti ale palatului sunt deschise publicului, dupa un program publicat si sunt disponibile tururi ghidate, pentru o taxa substantiala.

Palatul Christiansborg este localizat in districtul Indre By (centrul orasului). Palatul Christiansborg este deschis dupa urmatorul program: marti-duminica, 10.00-17.00 (lunea inchis), in perioada noiembrie-martie si zilnic, intre orele 10.00-17.00, in perioada aprilie-octombrie. Un bilet de intrare a costat 140 DKK, adica aproximativ 19 EURO. Nu am stat la coada la casa de bilete.

Podul din marmura si Pavilioanele

In proiectul original al lui Häusser pentru primul palat Christiansborg, cele doua aripi ale palatului erau legate printr-o poarta la capatul canalului Frederiksholms si un pod mobil trecea peste canal. Comisia de construire a palatului nu a fost multumita in totalitate cu propunerea si a cerut lui Nicolai Eigtved si lui Laurids Lauridsen de Thurah, doi arhitecti tineri care lucrau pentru Autoritatea cladirilor regale, sa vina cu o sugestie alternativa.

Propunerea lor a inclus un pod permanent peste canalul Frederiksholms, care sa formeze intrarea principala in palat si doua pavilioane portal care sa flancheze o alee deschisa si sa inchida complexul intre cele doua aripi. Atat podul, cat si pavilioanele erau in noul stil rococo. Responsabilitatea a fost transferata lui Eigtved, care a fost principalul initiator al proiectului.

Podul a fost extrem de elegant-gresie acoperita cu decoratii medalion, facute de sculptorul Louis August le Clerc. Pavajele erau pavate cu marmura norvegiana, de unde si numele podului, Podul din marmura (Marmorbro), iar carosabilul a fost pavat cu piatra cubica.

Pavilioanele erau la fel de magnifice ca si podul. Ele erau acoperite cu gresie din Saxonia si sculptorul Johan Christof Petzoldt a decorat bogat acoperisurile concave cu monogramele alaturate ale cuplului regal si cu cate 4 figuri pe fiecare acoperis, simbolizand trasaturi pozitive ale cuplului regal. Decoratia interioara a fost facuta de maestrul pietrar Jacob Fortling. Podul si pavilioanele au fost terminate in anul 1744.

In anul 1996, cand Copenhaga a fost Capitala europeana a culturii, Agentia Palatelor si Proprietatilor a finalizat o restaurare a Zonei expozitionale, care durase multi ani. Podul si pavilioanele de marmura au fost restaurate intre 1978 si 1996 de arhitectul Erik Hansen, iar Zona expozitionala intre anii 1985 si 1996 de inspectorul regal al cladirilor de stat listate, Gehrdt Bornebusch.

Podul din marmura si Pavilioanele, in urmatoarele 3 fotografii.

Podul din marmura vazut din plimbarea cu vaporul, in urmatoarea fotografie.

Pavilioanele vazute din plimbarea cu vaporul, in urmatoarea fotografie.

Fatada palatului, cu vedere spre piata, in urmatoarea fotografie. Turnul atinge o inaltime de 106 metri.

Statuia ecvestra a lui Christian al IX-lea

A fost lansata o licitatie pentru constructia unui monument al regelui Christian al IX-lea, imediat dupa moartea lui, in anul 1906. In anii urmatori au fost invitati 4 artisti sa concureze. Nu a fost nicio discutie despre pozitia statuii. Trebuia ridicata in Complexul Echitatiei Christiansborg, ca pandantiv pentru statuia regelui Frederic al VII-lea din Piata Palatului.

Sculptorita Anne Marie Carl-Nielsen, sotia compozitorului Carl Nielsen a castigat licitatia cu propunerea ei pentru o statuie ecvestra noua. In propunere, statuia era pe un piedestal inalt, pe partile caruia erau reliefuri care infatisau o procesiune a conducatorilor vremii, printre care industriasul Carl Frederik Tietgen, politicianul Jacob Brønnum Scavenius Estrup si poetii Jens Peter Jacobsen si Holger Henrik Herholdt Drachmann. Reliefurile au fost eliminate ulterior, iar arhitectul Andreas Clemmensen a proiectat piedestalul care poarta astazi calul.

Sculptorita a cautat prin toata tara calul potrivit pentru a servi drept model, dar l-a gasit la Hanovra, in Germania. Acest lucru a starnit nemultumire in randul creascatorilor de cai danezi.

Monumentul a fost finalizat intr-un timp lung, dar in 1927, la 21 de ani de la moartea regelui a fost dezvelit in Complexul echitatiei.

Statuia ecvestra a lui Christian al IX-lea, in urmatoarea fotografie.

Palatul Christiansborg, in urmatoarele 4 fotografii.

Turnul Palatului Christiansborg

In iunie 2014 a fost facuta o platforma de belvedere in turn, cea mai inalta din oras, in timp ce interiorul turnului a fost renovat si a fost deschis un restaurant in locul a cee ace a fost candva o camera de depozitare.

Accesul in turn se plateste si era coada la intrare cand am fost noi. Nu am intrat in turn. Se trece printr-o poarta de securitate pentru a intra in turn si exista un lift inauntru, pentru accesul la etajele superioare.

Turnul palatului, in urmatoarea fotografie.

Palatul Christiansborg, in urmatoarele doua fotografii.

Curtea interioara a Palatului Christiansborg, in urmatoarele 9 fotografii.

Intrarea in Palatul Christiansborg, in urmatoarele 3 fotografii.

Holul de la intrare, in urmatoarele 3 fotografii.

Casa de bilete

Am urcat la etaj, pe o scara, ca in urmatoarele doua fotografii.

Sala Alexandru

Sala Alexandru este denumita dupa friza de pe pereti, care il infatiseaza pe Alexandru cel Mare intrand in Babilon, dupa cucerirea Imperiului Persan. Friza are 35 de metri lungime si este lucrarea sculptorului danez Bertel Thorvaldsen. El a facut-o in anul 1812, in timpul sederii sale la Roma.

S-a intentionat ca friza sa fie pusa intr-o camera din Palatul Quirinal din Roma, care trebuia sa fie decorata pentru sosirea lui Napoleon. Napoleon nu a vazut niciodata aceasta friza. Versiunea din ipsos a frizei este inca in Palatul Quirinal, care este acum rezidenta presedintelui Italiei.

Versiunea frizei a fost facuta din marmura pentru al doilea Palat Christiansborg si a fost avariata grav in incendiul din 1884, dar a fost restaurata mai tarziu si refolosita aici, in Sala Alexandru.

Aceasta sala este folosita pentru ocazii oficiale mici, cum ar fi dineuri, ceremonii pentru acordarea de premii si aniversari, cat si pentru expozitii speciale.

Sala Alexandru, in urmatoarele 8 fotografii.

Serviciul Flora Danica

Toate plantele din lucarea botanica Flora Danica sunt aratate in marime naturala pe portelan. In serviciul Flora Danica se arata natura salbatica si arta umana.

Serviciul Flora Danica, in urmatoarele 6 fotografii.

Camera Printesei

Intre impozanta Sala Alexandru si Biblioteca se afla o camera mica, frumoasa, Camera Printesei.

Decoratiile stuco care impodobesc tavanul si peretii Camerei Printesei au fost create de sculptorul Carl Mortensen. Deasupra usilor sunt reliefuri sculptate din Castelul Copenhaga si din cele 3 palate Christiansborg.

Camera Printesei, in urmatoarele 6 fotografii.

Biblioteca

Biblioteca a fost folosita adesea de primul ministru, care a imprumutat-o de la rege pentru a gazdui oaspetii straini.

Decoratia bibliotecii a fost facuta initial printr-o colectie la Insula daneza Funen. Din acest motiv, numai mesteri din Funen au lucrat la acest interior. Pictura tavanului cu berze elegante este lucrarea lui Johannes Larsen, un artist din Funen.

Biblioteca, in urmatoarele 11 fotografii.