Polonia-Gdansk-Biserica Sfanta Maria-partea I

 

POLONIA – GDANSK – BISERICA SFANTA MARIA –

PARTEA I

 

 

In acest articol va prezint Biserica Sfanta Maria din din Gdańsk, Polonia, partea I.

 

Biserica Sfanta Maria din din Gdańsk este cea mai mare biserica catolica din Polonia si cea mai mare biserica din caramida din lume. Biserica are o lungime de 105 metri si o latime de 66 metri. Altarul principal al bisericii este un altar poliptic gotic, care dateaza din perioada 1511-1517 si a fost realizat de mesterul Michael din Ausburg. Celebrul ceas astronomic din biserica are o inaltime de 14 metri si a fost facut de Hans Düringer in perioada 1464-1470.

 

Dupa reforma protestanta, biserica a fost folosita mai intai alternativ de catolici si luterani, iar apoi exclusiv de luterani. Pana in anul 1945 a fost cea mai mare biserica luterana din lume. Dupa alungarea germanilor din Gdańsk, biserica a trecut in serviciu polonez, ca biserica romano-catolica.

 

In biserica se afla mormantul poetului Martin Opitz, care a activat o vreme la Alba Iulia.

 

Istoricul Bisericii Sfanta Maria (1343-1502)

 

Piatra de temelie pentru biserica actuala a fost pusa pe 28 martie 1343. Templul a fost construit in mai multe etape, in 159 de ani. Constructia bisericii mici initiale a fost finalizata in 1360/61. Era localizata in nava laterala de vest de astazi si avea o sectiune de bazilica in forma de cruce. Era alungita, cu 3 nave, nava centrala era mai inalta decat navele laterale si avea ferestre.

 

In a doua perioada, in anii 1379/1447, au fost construite transeptul prezent si corul si a fost ridicat turnul. In a treia perioada, in anii 1484/1502, peretii navelor laterale au fost inlocuiti cu unii noi si interiorul intreg a fost boltit.

 

Intr-o joi, 28 iulie 1502, la ora 4.00 pm, mesterul Henryk Hetzel a pus ultima caramida pe bolta. Cladirea sacra impresionanta a fost in sfarsit finalizata.

 

Co-catedrala Bazilica Sfanta Maria, denumita adesea “coroana orasului Gdansk” sau “diamamntul batran” uimeste cu enormitatea sa. Peretii puternici si turnurile sale se inalta deasupra orizontului orasului si in imprejurimi.

 

Biserica are o curbura de aproximativ 155.000 mc, lungimea este de 105,2 metri, lungimea armelor transeptului de 66,2 metri. Biserica este decorata cu 7 turle, 3 ceramice si o clopotnita masiva de 75 metri inaltime, care se termina cu doua acoperisuri, intre care este localizata o punte de observare.

 

In biserica sunt 7 porti: Kaletnicza, Radnych (Consilierilor), Wysoka, Mariacks, Groblowa cu ceasul sau impresionant “Groblowy”, care dateaza din perioada 163537, Szewska, a carei timpan este decorat cu scene din Adormirea Sfintei Maria si poarta de sub turn. Interiorul bisericii este iluminat prin 41 ferestre mari si impresionante, cea mai mare fiind decorata cu vitralii, care este localizata in partea de est a prezbiteriului.

 

Inauntrul bisericii sunt 26 de stalpi independenti care sustin stelarul magnific si boltele. Sunt localizati la inaltimea de aproximativ 27 metri. Podeaua consta din aproximativ 400 de pietre de morminte, sub care au fost inmormantati locuitorii distinsi si proeminenti din Gdańsk. Cateva dintre pietre sunt inca lizibile. Cea mai veche este din anul 1411 si apartine primarilor Corrad Letzkau si Arnold Hecht.

 

Toti contrafortii care formeaza coroanele capelelor care inconjura intregul templu sunt inserate in interiorul bisericii. Aceste capele au fost echipate generos odata cu constructia templului. Lucrari valoroase de arta sacra au fost fondate de familii locale proeminete, cat si de fratii si bresle de mestesugari.

 

Astazi, in interiorul bisericii se pot admira altarul principal din stejar, in stilul gotic tarziu, din 1517, care prezinta scena Incoronarii Preasfintei Fecioare Maria; corul, cu grupul Rastignirii pe Cruce, care a fost facut in anul 1517. Langa sacristie se afla o lucrare de Hans Düringer din Toruń – Ceasul Astronomic din 1464-1470. Interiorul este, de asemenea decorat cu figura Frumoasei Madonna de Gdansk (prima jumatate a secolului al XV-lea), Pieta (din jurul anului 1400), un grup al Sfantului Gheorghe din secolul al XV-lea, o sculptura de Salvator Mundi din secolul al al XVI-lea, o sculptura a lui Hristos pe Cruce din Capela celor 11 Mii Virgine, baptiseriul, amvonul si de asemenea orga, care a venit din Biserica Sfantul Ioan.

 

In plus, biserica are numeroase altare, ca de exemplu Altarul Sfintei Dorotea, Altarul Sfintei Barbara, Altarul Sfantului Iacov, Altarul Sfantului Hedwig si altele. Epitafe care atarna pe pereti si stalpi, cateva dintre ele fiind foarte elaborate, onoreaza memoria indivizilor morti sau intregii familii. Cel mai vechi dateaza din secolul al XV-lea si a fost dedicat lui Demoet van der Beke, sotia lui Gert van der Beke, fondatorul Capelei celor 11 Mii Virgine.

 

Biserica Sfanta Maria se afla pe strada Podkramrska nr. 5 (in centrul vechi). Programul de vizitare al bisericii este luni-sambata, in intervalul 08.17.00 si duminica in intervalul 13.00-17.00. Intrarea este libera.

 

Exteriorul Bisericii Sfanta Maria, in urmatoarele 4 fotografii.

 

Interiorul Bisericii Sfanta Maria, in urmatoarele fotografii.

 

Baptiseriul (a doua jumatate a secolului al XVI-lea)

Cornelius Hohe, Heirich Neuborg, Bartel Pasteyde, Hendrick Wyllemssun, Adrian Hynrichsen; calcar compact, gresie, bronz, fier; soclu din piatra 480x480x89 cm, figurile au aproximativ 75 cm inaltime.

 

In trecut, baptiseriul consta dintr-un piedestal din piatra, un baldachin cu un stalp si doua garduri.

 

Istoria baptiseriului dateaza din anul 1552, cand Parintii bisericii, Paul Ball, Georg Rosenberg si Rudolf Gruell au dat comanda mesterilor Cornelius Hohe (lucrarile din piatra) si Bartel Pasteyde (sculpturile). Lucrarile au fost finalizate in 1553. Asamblarea in locul actual al bazilicii a durat din 17 aprilie pana in iunie 1554. Soclul este facut din calcar si gresie compacta gri. Are forma octogonala si dimensiunile 480x480x89 cm.

 

Peretii de pe parti sunt decorati cu reliefuri care infatiseaza scene biblice. Primul basorelief din stanga portii reprezinta Triumful Milei, al doilea arata Botezul lui Hristos, al treilea infatiseaza botezul reginei etiopiene de la curte, asa cum este ilustrat in Actele Apostolilor. Al patrulea basorelief este viziunea fantului Petru si botezul lui Cornelius, iar al cincilea este Unirea cu Hristos prin Inviere, care ilustreaza Capitolul VI al scrisorii Sfantului Pavel catre romani.

 

Al saselea basorelief este Armura lui Hristos, ilustrand cuvintele din Capitolul VI al scrisorii Sfantului Pavel catre efeseni. Ultimul relief arata trecerea evreilor prin Marea Rosie. Reliefurile sunt incadrate de pilastri cu masti de leu sau capete de ingeri. Pe dreapta si pe stanga, pe montanti sunt capete de ingeri care tin benzi cu anii 1616 si 1557 in guri. Dedesubt se poate vedea inscriptia gmerk si literele C si F, adica Cornelius fecit si anul 1553.

 

Dupa finalizarea constructiei bazei in 1554, mesterul Cornelius a fost trimis la Utrecht sa gaseasca mesteri care sa faca cristelnita si elementele gratarului din bronz. Pe 2 octombrie 1554, Consiliul bisericii a semnat un contract cu mesteii Hinrik Wyllemson pentru proiectare si modelare si cu Adrian Hynrichsen pentru turnare.

 

Lucrarea a fost finalizata in anul 1557. In septembrie a fost trimisa pe mare la Gdańsk. In noiembrie, cristelnita si gardul au fost plasate pe o baza din piatra. Apoi, fierarul Paul a plasat gratarul din fier cu o poarta imprejurul cristelnitei, care a fost dezmembrata in anul 1926.

 

Dupa razboi, cele mai multe dintre elementele baptiseriului din secolul al XVI-lea s-au pierdut. Figurile alegorice care stateau in jurul cristelnitei fusesera plasate inainte in colturile gardului din bronz. Gardul era de 310 cm inaltime (incluzand baza din piatra).

 

Acestea sunt figuri feminine care simbolizeaza diferite vituti. Din poarta din stanga, ele sunt: Generozitatea cu cornul abundentei, Rezolutia cu o coloana si cu piciorul pe un piedestal, Mila cu doi copii si o torta coborata, Credinta cu o cruce, Speranta cu o ancora, Moderatia cu apa turnata in vin, Intelepciunea cu un sarpe (anterior cu o oglinda care a fost distrusa) si Justitia cu o scala si o sabie.

 

 Din pacate, baldachinul si corpul baptiseriului nu au supravietuit pana in zilele noastre. Pana in anul 2013, in biserica a fost o cristelnita de la Biserica Sfantul Ioan. Apoi, ea a fost returnata si in locul ei a fost plasat un model din ghips al cristelnitei, facut probabil in anii 1940. Acest model a fost folosit pentru reconstructia monumentului. Numai figurile sfintilor Marcu si Luca care impodobesc baza sunt originale.

 

Baptiseriul, in urmatoarele 3 fotografii.

 

Nava principala a bisericii, in urmatoarele 3 fotografii.

 

Capela Sfantul Gheorghe

 

Aceasta este vechea capela a breslei cizmarilor, care a existat inainte de a fi convertita in sala a bisericii. Initial, capela a fost dedicata Sfantului Ioan Botezatorul si Sfantului Iacov cel Batran. In anul 1423, a fost introdus in capela un altar al breslei. La sfarsitul secolului al XV-lea (1495), capela a fost detinuta de primarul Georg Bucke, consilierul Georg Maudt si burghezul Johann Stutte. Mai tarziu, capela a apartinut multor familii din Gdańsk. In secolul al XIX-lea, a devenit proprietatea bisericii.

 

In secolul al XVI-lea, capela a inceput sa fie numita Capela Sfantului Gheorghe, prin cristelnita. Pana in anul 1552, era tinuta o liuturghie zilnica aici, de catre un preot. Mai tarziu, capela a fost in principal loc de inmormantare. Din secolul al XVIII-lea, a fost numita Capela Salvator (de la pictura din ea). A fost separata de gratarul din secolul al XVIII-lea, care a fost distrus in anul 1845.

 

Pieta (in jurul anului 1400)

 

Este o sculptura in intregime din plastic, care a apartinut asa-numitului tip Frumosul Piet. O infatiseaza pe Maria stand pe tron, tinand trupul lui Hristos. Figurile sunt aproape in marime naturala. Locul unde a fost creata Pieta nu a fost stabilit.

 

Conform unei teorii, sculptura poate sa vina din Castelul Teutonic din Gdańsk. Conform altei teorii, a facut parte din mobilierul bisericii de la inceputuri, schimbandui-se locul de cateva ori.

 

Capela Sfantul Gheorghe (cu Pieta), in urmatoarea fotografie.

 

Nava laterala, in urmatoarele doua fotografii.

 

Capela Sfantei Ecaterina

 

In Evul Mediu, aceasta capela a fost detinuta de breasla impletitorilor de cosuri. In 1579 a devenit proprietatea lui Friedrich Fahee (un senior al breslei), care a donat chiria de la un hambar pentru intretinerea acesteia. In secolul al XVII-lea, capela a devenit proprietatea familiei Peschwitz, care a construit o cripta de inmormantare in ea. In 1708, cripta a fost cumparata de burgravul Karl Ernst Bauer. Pana la Al Doile Razboi Mondial, cripta a fost folosita pentru depozitarea stranelor bisericii.

 

Altarul Sfantului Nicolae (cca 1435-1440)

 

Este un poliptic. Obiectul este incompet. Sunt numai aripile si predella in bazilica. Aripile arata scene legate de viata sfintilor si episode legate de mare. Predella a fost facuta in jurul anului 1450 intr-un atelier din Gdańsk. Predella are ingeri pictati pe peretele din fata. Din stanga, se pot vedea: Sfanta Margareta (cu o cruce in mana stanga si un dragon la picioare), Sfanta Ecaterina din Alexandria (tinand o sabie si un cerc), Maria cu Pruncul, Sfantul Nicolae (in haine de episcop, cu o mitra si o carja arhiereasca in mana), Sfantul Erasmus (cu o poarta in mana dreapta), Sfanta Barbara (cu un turn langa ea) si Sfanta Dorota (tinand un cos cu trandafiri).

 

Capela Sfantei Ecaterina, in urmatoarele doua fotografii.

 

Capela Sfanta Elisabeta

 

Primul altar a fost introdus in capela in jurul anului 1390 si a fost pastrat pana astazi in Muzeul National Gdańsk. In 1441, Metze Bierhals din Gdańsk a transferat proprietatea sa vaduvei Elisabeta Hildebrand van Elsen. La acea vreme, capela era echipata cu: potir, carte liturgica, vesminte liturgice, o cruce din argint, ampulle din argint si staniu si numeroase ustensile pentru Sfanta Liturghie. In urmatorii ani, capela a apartinut familiilor din Toruń si Elblag.

 

In secolul al XVI-lea, patronul capelei a fost, de asemenea episcopul de mai tarziu de Chelmno si Warmia, un prieten al lui Nicolaus Copernicus, Tidrmann Giese.

 

Liturghiile in ritul catolic au fost celebrate pana pe 13 octombrie 1564. Pana in 1695, capela a fost folosita in principal pentru inmormantari. In secolul al XVIII-lea, au fost pictate in capela 8 picturi biblice si au fost tinute acolo vesminte liturgice, un relicvar, o carte de rugaciuni si accesorii liturgice, care au fost daruite de Kordula Feldstete. Familia Berendt a devenit ultima posesoare a capelei, in anul 1763.

 

Tripticul Rastignirii (cca 1490-1500)

 

In centrul capelei este o scena sculptata a Rastignirii lui Hristos. Urmatoarele scene sunt vizibile pe partea superioara a aripilor: Hristos inaintea lui Pilat carand Crucea (stanga), Hristos in abis si Invierea (dreapta). Pe partea inversa aripilor sunt pictati 4 evanghelisti: Sfantul Ioan cu un vultur, Sfantul Luca cu un bou, Sfantul Matei cu un om inaripat si Sfantul Marcu cu un leu.

 

Predella (1435-1440)

 

Predella (sau predela) este compartimentul sau banda orizontala inferioara a unui tablou din altar (sau a unui poliptic) situate chiar la baza panourilor principale.

 

Trei scene sunt vizibile pe peretele din fata: Cina cea de Taina in centru, Tronul Preasfintei Fecioare Maria pe stanga si Sfantul Ieronim pe dreapta.

 

Aripile Sfantului Simion si altarul lui Iuda (1480/1490)

 

Numai aripile altarului au supravietuit. Daca retabloul este inchis, urmatoarele scene sunt vizibile: Simion si Iuda Tadeu care infrang doi vrajitori babilonieni si Adoratia Magilor (pe aripa stanga), Martiriul lui Simion si Iuda Tadeu si Ingrijorarea Magilor (pe aripa dreapta). Dupa deschidere, apar scenele: Casatoria Mariei si Nasterea lui Isus (aripa stanga) si Vizitarea si Circumcizia (aripa dreapta).

 

Capela Sfanta Elisabeta, in urmatoarele 3 fotografii.

 

Capela Fraternitatii Preotesti si a Preasfintei Fecioare Maria

 

Prima mentiune a existentei Fratiei Preotesti a Preasfintei Fecioare Maria vine din anul 1374. Initial, a fost asociata dominicanilor. Sunt inca doua fraternitati in Biserica Sfanta Maria: asa numita Fraternitate a Notarilor, a carei patron a fost Sfanta Dorotea si alta fraternitate preoteasca devotata Fecioarei Maria. Membrii erau clerici angajati in biserica si oameni laici.

 

Capela a fost construita in timpul primului stadiu al constructiei bisericii. In secolul al XV-lea, patru preoti au servit acolo. Capela a fost reconstruita in anul 1478, consacrata si dedicata Preasfintei Fecioare Maria, Sfantului Ioan Botezatorul, a Zece Mii Sfinti Martiri, soldatilor romani, a 11 Mii Virgine, Sfantului Adrian si Sfintei Margareta. Dupa reconstructia finala a bisericii, capela a fost reconsacrata in anul 1503. Fratia a functionat pana in anul 1570.

 

In secolul al XVII-lea, capela a fost golita complet. Anterior, a fost prevazuta amplasarea unor banci cu spatar care sa poarte numele si stemele familiei Bobardt. Stemele si Madonna cu Pruncul au impodobit, de asemenea fereastra cu vitralii a capelei. In plus, in 1700 a fost pictata in capela o pictura care infatisa Templul Ierusalimului. Capela nu a fost folosita pentru inmormantari.

 

Este numita acum Capela Preoteasca. Comemoreaza 2.779 preoti omorati in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial. In centru este o sculptura a lui Hristos trist. Langa sculptura se pot vedea numele locurilor unde au avut loc uciderile in masa. A fost fondat in anul 1965.

 

Altarul Fraternitatii Preotesti si a Preasfintei Fecioare Maria (1473-1478)

 

Este un altar cu baldachin. In centru este statuia Mariei cu Pruncul. Doamna Noastra este prezentata ca o regina. Ea tine Pruncul in mana stanga, in timp ce in dreapta tine un sceptru sau un mar. Figura Madonnei dateaza din jurul anului 1400. Nu este clar daca a fost un element al altarului de la inceput.

 

Pe partea interioara a aripilor sunt Sfanta Ecaterina si dedesubt Sfanta Dorotea. Pe dreapta sunt Sftanta Barbara si Sfanta Margareta. Partea exterioara a fost divizata in 3 campuri care prezinta scene din viata Fecioarei. Cand aripile sunt inchise, este vizibila scena Bunei Vestiri.

 

Predella dareaza din jurul anului 1500. Pe peretele sau din fata se poate vedea scena Incoronarii Mariei. Doamna Noastra este inconjurata pe ambele parti de sfinti din Vechiul Testament. Predella a servit, de asemea drept cutie a milei.

 

Altarul Fraternitatii Preotesti si a Preasfintei Fecioare Maria, in urmatoarea fotografie.

 

Altarul principal al bisericii (era in renovare), in urmatoarea fotografie.

 

Orgile (1625-1629)

 

Prospectus (ansamblul elementelor decorative ale unei orgi vechi) care decoreaza orga din interiorul Bisericii Sfanta Maria vine de la Bisrica Sfantul Ioan din Gdańsk. Orga a fost facuta de maestrul Marten Friese. Sculpturile din lemn au fost facute de Andreas Fisher, Cristoph Bolea, Caspar Bonicgman si Peter Bringemann, iar pictura si lucrarile din aur au fost facute de David van den Block.

 

In anii 1745-46, Andreas Hildebrandt a extins instrumentul cu turnuri si l-a ornamentat cu decoratii in stilul baroc tarziu. In timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial, orgile au fost dezmembrate si duse in orasele Lichnowy si Kończewice. Dupa razboi, ele au fost transferate la Biroul provincial pentru protectia monumentelor din Oliwa, de unde au fost transferate la Bazilica Sfanta Maria.

 

In anul 1981, la initiativa Dr.Otto Kulcke din Oberursel (Germania), Comitetul pentru reconstructia orgilor din Biserica Preasfintei Fecioare Maria din Gdańsk a fost stabilit in Germania si s-a numit Reuniunea fostilor locuitori din Gdańsk. Multumita cooperarii polonezo-germane, Episcopul Curiei Gdańsk, Biroului provincial pentru protectia monumentelor din Gdańsk, retorului Bazilicii Sfanta Maria, Fr.Stanislaw Bognanowicz si a companiei de constructie a orgilor a fratilor Harry si Guntram Hillebrand din Altwarmbüchen de langa Hanovra, dupa 5 ani a fost finalizat marele proiect de adaptare a orgii in interiorul Bisericii Sfanta Maria.

 

Au fost facute un cabinet nou principal, balustrade de parti, fragmente ale arhitecturii prospectusului si elementele sculpturilor din lemn din secolul al XVII-lea au fost restaurate si asamblate apoi in prospectus reconstruit. Prospectus consta din cabinetul principal, frontul pozitiv cu o balustrade, galeria si stema deasupra pasajului de la veranda la nava bisericii.

 

Cabinetul principal este decorat cu sculpturi de ingeri cantareti. La varful turnului de mijloc este un vultur cu o ramura de maslin in cioc. Aceasta pasare simbolizeaza pacea. In varfurile frontului pozitiv sunt ingeri inconjurati de personificarile milei si sperantei (varful central), credintei si justitiei (varful de sud), intelepciunii si curajului (varful de nord). Balustrada este decorata cu scene din Vechiul Testament, din viata lui Tobia.

 

Intre scene sunt personificari ale virtutilor: vigilenta, intelepciunea, speranta, dragostea, justitia, prudenta, moderatia, evlavia, blandetea si una neidentificata. Sub scene, in partea de jos sunt 6 compozitii care infatiseaza reprezentarea alegorica a celor 4 anotimpuri si 4 elemente. Sub frontul pozitiv sunt scene care arata un concert angelic (pe dreapta), Regele David cantand la harpa in fata Regelui Saul (sub turnul central) si David cantand la harpa inconjurat de ingeri.

 

Sub galerie sint atarnate cartuse decorative, in interiorul carora sunt scene legate de moartea Sfantului Ioan Botezatorul. Capul de afis este decorat cu 14 campuri heraldice octogonale. In fiecare dintre ele, un inger tine in fata lui un scut cu o marca a seniorilor bisericii din 1625 sau un scut gol pentru viitoarele generatii. Astazi, orga are 46 registre si o transmisie complet mecanica.

 

Orga bisericii, in urmatoarele 4 fotografii.

 

Altarul principal al bisericii, in urmatoarele 3 fotografii.

 

Placa celor 10 Porunci (cca 1490)

 

Placa prezinta Decalogul, care incepe din zona de sub baldachin. Toate picturile sunt impartite in doua parti. Pe prtea stanga este aratat un comportament adecvat, in timp ce pe partea dreapta cel gresit. In fiecare scena sunt grupuri de oameni, inconjurati de un inger sau un diavol. Placa a avut scopuri didactice. Jos este o inscriptie cae descrie scopul fundatiei.

 

Placheta pentru pomeni (1607)

 

Artistul care a facut pictura a fost Anton Möller. Consta din 3 parti: piedestalul, cu inscriptie pe placa in germana si latina; partea principala, cu pictura care ilustreaza “Lucrarile Milei” si partea de sus cu pictura “Judecata de Apoi”. In pictura “Lucrarile Milei” de jos putem vedea figura Credintei cu un crucifix in mana dreapta si un potir in mana ei stanga. La picioarele ei este o Biblie deschisa cu figura vizibila a Sfantului Pavel.

 

In centru picturii este personificarea Milei. Fundalul este in forma de copac care creste din inima unei femei, personificand Credinta. Ramurile copacului au varfurile aplecate cu medalioane care includ lucrarile fizice ale Milei.

 

Sub tabla a fost o cutie pentru donatii pentru saraci si cei in nevoi.

 

Placa celor 10 Porunci, in urmatoarea fotografie.

 

 

Va urma….