Romania - Castelul Cantacuzino
Castelul Cantacuzino din Busteni este situat în cartierul Zamora, pe strada cu același nume.
Programul de vizitare este de duminica pana vineri, de la 10.00 – 18.00, ultima intrare fiind la 17.05/35, iar sambata de la 10.00 – 19.00, ultima intrare fiind la 18.05/35. Intrarea se face din ora in ora, respectiv: 10.05; 11.05; 12.05; 13.05.; 14.05; 15.05; 16.05; 17.05; 18.05, iar vizitatorii beneficiază de asistență cu ghid profesionist în limba română.
Pretul unui bilet este de 40 lei/persoana, iar pentru galeria de arta contemporana inca 50 lei/persoana.
Clădirea castelului, ale cărei lucrări de construcție au fost executate in perioada 1901 - 1911, a fost realizată de arhitectul Grigore Cerchez la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino.
Gheorghe Grigore Cantacuzino se trăgea din vechea familie nobilă Cantacuzino, fiind descendent al voievozilor romani, respectiv imparatilor bizantini Cantacuzino. A fost fiul vornicului Grigore Iordache Cantacuzino (1800-1849) și al Luxandrei Cantacuzino, născută Kretulescu.
Era descendent direct al domnului Constantin Brancoveanu.
In jurul anului 1600, cand s-a
destramat Imperiul Bizantin, familia Cantacuzino a fugit din imperiu si a dat
nastere altor 3 ramuri familiale: una in Tara Romaneaca, una in Moldova iar
alta in Rusia. Prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino facea parte din ramura
munteana a familiei.
Prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a nascut la 22 septembrie 1832 la Bucuresti, iar studiile le-a facut la Bucuresti si in strainatate. A fost unul dintre primii romani care a sustinut teza de doctorat in drept la Paris.
Intors in tara, printul a fost un mare om politic, a fost ales de mai multe
ori deputat și senator în Parlamentul României, ministru de Interne de doua ori,
ministru Lucrărilor Publice, ministru al Justiției , președinte al Consiliului
de Miniștri si primar al Bucureștiului. Una din inițiativele sale în perioada
cât era primar a fost și ridicarea monumentului denumit Fantana George Grigorie
Cantacuzino din Parcul Carol I. După moartea lui Lascar Catargiu a devenit
șeful Partidului Conservator.
Printul a fost membru al lojei masonice Sages d'Heliopolis.
Datorită averii sale colosale a fost supranumit "Nababul". Din banii de care dispunea, a construit trei palate: Palatul Cantacuzino din Bucuresti, situat pe Calea Victoriei, care adăpostește în prezent Muzeul National “George Enescu”, Castelul Cantacuzino din Busteni, numit uneori „Palatul Cantacuzino Bușteni”, în prezent muzeu și Palatul Cantacuzino de la Floresti, supranumit și "Micul Trianon", în prezent în ruină.
Castelul Cantacuzino din Busteni a fost construit pe locul unei vechi cabane
de vanatoare care a apartinut familiei Cantacuzino.
Cladirea, construita in stil neo-romanesc, era una dintre cele mai moderne
din acele vremuri, avand electricitate, apa curenta si canalizare. In anul 1924
s-a montat o linie telefonica, iar in anul 1930 o centrala termica pe lemne.
Castelul a aparținut familiei
Cantacuzino până la naționalizarea din 1948, cand a fost confiscat de
comunisti, devenind apoi sanatoriu al Ministerului de Interne.
In anul 2004 castelul a fost
retrocedat ultimei mostenitoare pe linie directa a familiei, Ioana Cantacuzino,
o stranepoata a prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino. Ioana Cantacuzino a
vandut castelul si proprietatile, deoarece avea 72 ani in anul 2004 si nu avea
mostenitori.
Castelul apartine unei societati comerciale din anul 2008, iar in anul 2010 a fost introdus in circuitul turistic, ca muzeu.
Ansamblul castelului este format din 4 corpuri. Pavilionul central (demisol,
parter și etaj) este construit dintr-o fundație de beton, pereți de piatră
cioplită și acoperiș din țiglă. Pavilionul de serviciu are parter și etaj. Vila
administrativă are un singur nivel. Al patrulea corp îl reprezintă capela.
Exteriorul
castelului
Curtea interioara a castelului
Interiorul castelului
In timpul comunismului au disparut din castel in totalitate mobilierul, o colectie valoroasa de tablouri, tapiserii. Peretii au fost pictati cu fresce, care au fost acoperite cu straturi succesive de vopsea cu ulei, in perioada în care clădirea a servit ca sanatoriu. Vopseaua a fost aplicata de la frize in jos. După retrocedare, a început un proces de restaurare a picturilor originale.
Au ramas intacte tavanele, feroneria si cremoanele de la ferestre, semineele,
vitraliile, frizele.
Tavanele sunt
casetate cu lemn de stejar si decorate diferit in fiecare incapere. Feroneria
de la ferestre este turnata in bronz si personalizata cu initialele printului
si cu o coroana princiara. Semineele sunt decorate cu mozaicuri si poleite cu
foita de aur. Vitraliile sunt din sticla de Murano. Frizele sunt cele
originale, decorate diferit in fiecare incapere a castelului.
Holul de la intrarea in castel era camera de primire a printului, in dreapta
era camera de audienta, iar de jur imprejur camerele de lucru.
In hol pardoseala este originala, din anul 1911, este din ceramica glazurata
fabricata in Italia si este ca un covor. Marginile covorului sunt decorate cu
simboluri masonice: dragoni, care simbolizeaza putera si ciorchini de struguri
care simbolizeaza bogatia.
In camera de audienta sunt cele mai frumoase frize din castel, cu pauni si motive florale.
La etajul I se afla o incapere mai mica, sala de bal (receptie) care era incaperea cea mai frumoasa din castel si sala de mese.
In incaperea mai mica sunt tablouri cu familia printului Cantacuzino.
Printul a avut 8 copii.
In incaperea vecina acestei sali se afla biblioteca printului, care continea 126 de carti din editii de lux, legate in panza si piele.
Tavanele salii mici si a salii de bal sunt casetate cu lemn de stejar si decorate cu motive florale in stil romantic.
Pe peretii salii de bal se afla 12 picturi in marime naturala, pictate pe piele de Cordoba, reprezentand intemeietorii ramurii muntene ai familiei.
Primii doi, postelnicul Constantin Cantacuzino si sotia sa Irina, sunt
considerati intemeietorii acestei ramuri. Ei au avut 12 copii, 6 baieti si 6
fete. Spatrul Draghici Cantacuzino, fiul
cel mare al postelnicului este stramosul direct al prințului.
In sala de bal se afla 27 steme si
blazoane, intr-o colectie unica in Romania, apartinand familiilor de boieri din
Tara Romaneasca si Moldova si care erau înrudite prin alianță (casatorie) cu
familia Cantacuzino. Cele care au si coroana regala cuprinsa in blazon sunt
familiile care au dat domnitori pe tronul Tarii Romanesti sau al Moldovei, iar
3 din colt sunt blazoanele familiilor cu origini in Imperiul Bizantin.
Semineul din sala de bal este cel mai frumos din castel, cel mai frumos
decorat, cu 2 pauni poleiti cu foita din aur iar de o parte si de alta 2 pasari
care seamana cu 2 bufnite stilizate,
reprezentand simbolul intelepciunii, simbol care se afla si pe emblema
lojii masonice din care facea parte printul.
Candelabrul din sala este singurul original din castel, a fost turnat in bronz la Paris si este in stil neo-bizantin, partea de sus si jos reprezentand stilizat crucea bizantina.
Din sala de bal se iese pe terasa, de unde se poate admira privelistea orasului
Busteni si a Muntilor Bucegi .
Sala de bal si terasa in urmatoarele 13 poze.
In sala de mese lua masa familia cand avea oaspeti, iar dedesubt era bucataria. Sala de mese este cea mai deteriorata incapere din castel. Frizele, tavanele si vitraliile sunt originale. Pe vitralii se poate observa blazonul familiei Cantacuzino, format dintr-un vultur bicefal. Peretii au fost acoperiti cu 7 straturi de vopsea.
La etajul superior al castelului erau dormitoarele, asezate in jurul unei sufragerii, care era salonul ardelenesc. Din cauza ca nu mai exista mobilier, acest etaj s-a transformat in galerie de arta contemporana.
Comments
Post a Comment