Italia-Roma-Palatul Barberini-partea a III-a

 

ITALIA – ROMA – PALATUL BARBERINI –

PARTEA a III-a

 

 

In acest articol va prezint Palatul Barberini din Roma, Italia, partea a III-a.

Daca doriti mai multe informatii despre Palatul Barberini din Roma, Italia, partea I, le gasiti aici.

 

Daca doriti mai multe informatii despre Palatul Barberini din Roma, Italia, partea a II-a, le gasiti aici.

 

In salile 19-21 se afla picturi din secolul al XVI-lea, iar in salile 22-28 se afla picturi din secolul al XVII-lea.

Sala 19 – Sfarsitul secolului al XVI-lea

 

Dupa Reforma Protestanta si concluzia Conciliului de la Trento (1563), chiar si artele vizuale nu au mai putut fi privite doar ca o industrie artizanala. Imaginile au fost dezbatute, in relatia lor cu cuvintele, cunostintele, credinta, binele si raul. Imaginile, in special cele religioase au trebuit sa fie justificate si s-au facut revendicari asupra utiitatii si eficacitatii lor.

 

Aceasta a fost o sursa buna pentru o multitudine de tratate, ducand la dispute permanente. Oricum, daca imaginile urmau sa fie folosite, a existat un control mai atent, pentru a evita abuzul asupra lor.

 

Deloc surprinzator, in anul 1564, Giovanni Andrea Gilio a publicat un tratat care a adresat specific Cateva dintre Erori si Cateva din Abuzurile Pictorilor.

 

Tavanul salii

 

In jurul anului 1585, cand palatul apartinea inca Casei Sforza, Paola I de Santa Fiora (1535-97) a dat comanda sa se faca frescele tavanului acestei sali unui grup de pictori, printre care Niccolò Circignani, cunoscut ca Pomarando si Baldassare Croce.

 

Povestile biblice ale lui Iosif, impreuna cu stemele cardinalilor Sforza fac aluzie la protectia Familiei Divine si la succesul membrilor sai.

 

Sala 19, in urmatoarele 5 fotografii.

 

Tavanul salii

 

Girolamo Siciolane, Portret al lui Francesco II Colonna

 

Sala 20 – Venetia

 

Emanciparea sociala a artistilor din a doua jumatate a secolului al XVI-lea nu a schimbat mecanismele productiei, care erau bazate inca pe ateliere conectate la traditiile locale, bine stabilite.

 

Piata artei in Ventia – un oras caruia ii lipsea o curte adevarata, cum ar fi curtile princiare ale diferitelor state italiene sau curtea papala din Roma – a fost sustinuta de comisiie Serenissima (asa cum era adesea mentionata Republica Venetia), aristoctatia, ordinele religioase si clasa in curs de dezvoltare a “cetatenilor” si negustorilor.

 

Tavanul salii

 

Fresca Carul lui Apollo cu cele Patru Anotimpuri a fost pictata de Giuseppe Chiari in jurul anului 1693. Subiectul, sugerat de Giovan Pietro Bellori (1613-1696) infatiseaza nasterea zilei cu Carul soarelui condus de Aurora si a fost conectata cu casatoria printului Urbano Barberini (1664-1722) cu Felice Ventimiglia Pignatelli.

 

Sala 20, in urmatoarele 8 fotografii.

 

Tavanul salii

 

Tiziano Vecelio, Venus si Adonis, cca 1560

 

El Greco, Adoratia Pastorilor si Botezul lui Hristos

 

Sala 21 - Genul

 

In timp ce in secolul al XVI-lea ierarhiile picturii si distinctia dintre diferitele genuri traditionale – pictura sacra, pictura mitologica istorica, portretistica – au fost prezentate in tratate de arta, pictorii au venit cu noi posibilitti figurative, implinite, de asemenea de piata epuizanta si specializarea in crestere a artistilor.

 

Galeria

 

Galeria din apartamentul Annei Colonna Barberini a fost decorata de elevii lui Pietro da Cortona intre 1631 si1632, ca urmare a proiectului facut de Pietro insusi. Fondarea Palestinei de Francesco Romanelli si Sacrificiul lui Juno de Giacinto Gimignsni au celebrat originea mistica a Palestinei, care in 1630 a devenit un fief al sotului Annei Colonna, Printul Taddeo Barberini.

 

Sala 21, in urmatoarele 4 fotografii.

 

Jacopo Bassano, Potopul

 

Tavanul salii

 

Bartolomeo Passerotti, Macelaria, 1578-1580

 

Sala 22

 

Annibale Carraci (1560-1609) cu Innocenzo Tacconi (1575-1625) – Tabernaclu cu Pieta, Sfintii Cecilia si Ermenegildus (panourile interne), Sfantul Mihail, Ingerul Pazitor, Hristos si Dumnezeu Tatal (panourile externe), cca 1603.

 

Sala 22, in urmatoarele 4 fotografii.

 

Tavanul salii

 

 

Sala 23 – Peisajele Mattei

 

Spre sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul secolului al XVII-lea, perceptia picturii de peisaje, care era considerata pana atunci a fi un gen minor, s-a schimbat semnificativ. Conciliul de la Trento ar fi putut favoriza indirect aceasta schimbare prin reiterarea faptului ca frumusetea naturii a fost o expresie a creatiei divine.

 

Tavanul salii

 

Sala a servit ca antecamera a Capelei (acum budoir) si a fost decorata cand palatul a fost detinut de familia Sforza. Cand familia Barberini a achizitionat cladirea in anul 1625, fresca centrala a tavanului era deja pierduta. A reprezentat Nasterea Domnului, asa cum a fost sugerata de profeti, cu scene de peisaje facute de maestrii flamanzi si sibile pe tron care tineau tablete cu profetiile lor, facand aluzie la nasterea lui Mesia.

 

Sala 23, in urmatoarele 3 fotografii.

 

Paul Bril, Vedere a Rocca Sinibalda, 1601

 

Tavanul salii

 

Sala 24 – Caravaggio 1

 

Sala 24, in urmatoarele 5 fotografii.

 

Tavanul salii

 

 

Sala 25 – Caravaggio 2

 

In secolul al XVII-lea, arta “naturalism” a insemnat mai mult decat pictarea simpla de umbre adanci si modele luate de pe strada. Nici nu a insemnat doar “copierea gresita a lucrurilor naturale”, asa cum a spus Caravaggio insusi, sau portretizarea realitatii asa cum o vede cineva, chiar daca era ceva ce nu s-a mai facut inainte.

 

Ceea ce vede cineva in realitatea naturala si in ce consta aceasta de fapt este mult mai putin evident decat s-ar putea crede.

 

Sala 25, in urmatoarele 3 fotografii.

 

Bartolomeo Manfredi, Bachus si un Betiv, 1621-1622

 

Sala 26 – Caravaggio 3

 

Potentialul figurativ are radacini in comparatia cu pictura lui Caravaggio ca model imprumutat la diferite nevoi si scopuri ale picturilor artistilor, pe care multi pictori le-au interpretat in felul lor propriu.

 

Incepem sa vedem teme “profane”, care apar adesea actoricesti, uneori chiar grotesti, desi nu lipsite de nuante metaforice sau de intentie moralista traditionala.

 

Pictura religioasa, inca mult raspandita in termenii cantitatii, concentrata pe cautarea menita sa incurajeze devotamentul prin simplificarea compozitiei, alegand incadrari de aproape si reprezentari care erau adesea intentionat simple, daca nu chiar goale. Aceste scene se concentreaza pe puterea imaginilor in sine: viziunile, extazul, imitarea lui Hristos si a Patimilor Sale.

 

Sala 26, in urmatoarele 3 fotografii.

 

Orazio Gentileschi, Sfantul Francisc si Ingerul, 1612-1613

 

Sala 27 – Urmasii lui Caravaggio

 

Noutatea stilului lui Caravaggio si a lucrarior adeptilor sai, mai mult sau mai putin apropiati si a imitatorilor a ajutat la diversificarea si marirea pietei artei. Aceasta a facilitat specializarea, conducand multi pictori sa se concentreze pe producerea de lucrari in stilul cel mai recunoscut.

 

Acesta este cazul care se refera la “pictura lumina lumanarilor”, un gen imbratisat asiduu in primele decade ale secolului al XVII-lea, in principal de catre maestrii olandezi si flamanzi activi in Roma si Italia.

 

Explorarea de catre artisti a efectelor sugestive generate de “lumini speciale”, cum ar fi lampi, candele are radacini cel putin din secolul anterior de la pictura venetiana a lui Savoldo si Bassano. Fiind inspirat din folosirea de catre Caravaggio a efectelor dramatice ale luminii, interesul in “scenele noptii” in pictura a fost alimentat in continuare si a atras atentia patronilor si colectionarilor.

 

Sala 27, in urmatoarele 4 fotografii.

 

Tavanul salii

 

Valentin de Boulogne, Hristos conducand negustorii de la Templu, 1618-1622

 

 

Sala 28 – Reni si Gli Emiliani

 

In aceasta sala sunt picturi facute de pictorul Italian baroc Guido Reni (1575-1642) si de grupul de pictori din regiunea Emilia-Romagna, cunoscuti sub numele de “Gli Emiliani” (din perioadele renascentista si baroca).

 

Sala 28, in urmatoarele 4 fotografii.

 

Noi am vizitat numai pana la sala 28. Conform planului palatului, mai exista sali, dar probabil ca erau inchise, pentru ca nu am vazut pe nimeni care sa mearga mai departe de sala 28.

In salile 34-37 se afla picturi din secolul al XVII-lea, iar in salile 38-41 se afla picturi din secolul al XVIII-lea.

 

 

 

Recomand vizitarea Palatului Barberini din Roma, Italia!