Italia-Napoli-Muzeul de arheologie-partea a III-a

ITALIA – NAPOLI – MUZEUL NATIONAL DE ARHEOLOGIE –

PARTEA a III -a

In acest articol va prezint Muzeul National de arheologie, din Napoli, Italia, partea a III-a.

Daca doriti mai multe informatii despre Muzeul National de arheologie, din Napoli, Italia, partea I, le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre Muzeul National de arheologie, din Napoli, Italia, partea a II-a, le gasiti aici.

Pictura in perioada imperiala de inceput - temele

La sfarsitul secolului I I.Hr., cand a fost adoptat un stil decorativ nou, cele mai importante camere ale casei erau decorate cu teme mitologice, afisand mai degraba un gust eclectic, dar in linie cu ideologia augustana.

Iconografiile traditionale au fost lucrate si rearanjate in panouri cu fundal monocrom si scene in perspectiva, ca in asa-numita Casa a Liviei de pe dealul Palatin. Temele mitologice care au fost alese, metodele si stilul figurativ par sa fi fost proiectate sa creeze un sril “eroic” si o atmosfera moralizatoare in cele mai reprezenattive spatii ale Casei Faptelor. Eroii tineri au fost in particular populari, cum ar fi: Perseu eliberand-o pe Andromeda, Tezeu ucigand Minotaurul si eliberand tinerii atenieni.

Mai degraba decat sa fie simple copii ale originalelor grecesti, picturile erau compozitii eclectice care, datorita stilului lor classic au cautat sa recreeze un mod solemn al “renasterii obiceiurilor antice”, tipice erei augustane.

Decoratiile publice au fost dominate de simbourile noilor protagonisti ai imperiului; casele erau decorate cu fapte ale zeilor si eroilor miturilor grecesti, povestite intr-un mod grandios si care au evidentiat cele mai edificatoare aspecte.

Decoratia Casei lui Meleagru

Decoratia Casei lui Meleagru (erou din mitologia greaca) si-a luat numele de la o pictura care poate fi vazuta inca in vestibului casei si care il infatiseaza pe tanarul vanator cu Atalanta.

Casa a fost descoperita in timpul primei jumatati a secolului al XIX-lea in Insula 9 a Regiunii VI a orasului Pompei si are decoratii bogate in Stilul Patru, cu teme mitologice. Decoratia interioara a casei a suferit renovari in ultimii ani ai vietii orasului de dinainte de cutremurul din anul 62 D.Hr. Casa a atins un efect artistic semnificativ partial, datorita amenajarii spatiale a cladirii.

Vila consta intr-un grup de camere in jurul atriumului, accesibile din strada, alt grup cu camere de receptii aranjate in jurul peristilului si al treilea grup cu camere utilitare, care puteau fi accesate din a doua intrare.

Trei picturi au fost inlaturate din atrium (Thetis si Hefaistos, Didona abandonata si Imbracamintea unui cantaret la lira) si doua (Ares si Afrodita, Io si Argus) din tablinum, care aveau o schema decorativa complexa de stucco policrom, in partea superioara a peretilor. Alte picturi au fost gasite in cubicula (Ganymede, Un cuplu pe o klina) si sub porticurile peristilului.

Picturi lungi ale zeitatior au fost detasate de pe peretii lungi ai porticului, in principal devotate temelor legate de dragostea pentru riturile lui Dionisos (Lupta dintre Cupidon si Pan, Himeneu, Ariadna abandonata, Thetis pe un monstru marin, Apollo si Daphe).

Alegerea temelor a fost proiectata clar sa creeze o atmosfera placuta, care a fost in mod marcant diferita de imaginile “eroice” ale erei augustane precedente.

Casa lui Meleagru, in urmatoarele 5 fotografii.

Ares si Afrodita, 62-79 D.Hr.

Casa lui Dioscuri

Casa lui Dioscuri, situata in in Insula 9 a Regiunii VI a orasului Pompei este bogat decorata cu picturi in Stilul Patru si teme figurative, care sunt mult mai sofisticate si greu de interpretat, comparativ cu temele mitologice, care erau atat de populare in timpul acestei perioade.

Numele casei provine de la figurile Dioscuri (copiii lui Zeus), care erau pe peretii vestibulului, pe un fundal rosu simplu. Ca si in cazul multor teme mitologice comune (Endymion, Narcis), decoratia acestei case include panouri cu scene teatrale. Doua picturi care il infatiseaza pe Ahile pe un fundal de cer albastru erau in tablinum, pe pereti.

Prima pictura portretizeaza furia eroului, care, protejat de Atena, manuieste sabia sa impotriva lui Agamemnon. Pictura de pe peretele opus infatiseaza momentul fatal cand Ahile trebuie sa se decida daca ramane deghizat in haine de femeie langa iubitul lui sau daca sa infrunte destinul sau eroic si tragic, urmandu-l pe Ulise, care descoperise deghizarea si canta la trompeta, pentru a trezi instinctul de razboinic al lui Ahile.

Calitatea stilistica inalta a picturilor poate fi de asemenea vazuta in portretele menadelor (nimfele lui Dionis) zburatoare si satirilor care flancheaza panourile mitologice. Un fragment, inlaturat din cadrul original infatiseaza o taranca batrana care sta jos, cu cainele ei, in fata unei colibe, oferind o bautura unui calator. A fost interpretat ca “Oedip si Sfinxul” sau “Consultatie cu o vrajitoare”.

Casa lui Dioscuri, in urmatoarele 4 fotografii.

Casa poetului tragic

Casa poetului tragic este cea mai cunoscuta locuinta romana cu scene din mitologia greaca. Numele ei provine de la un mozaic care infatisa actori de teatru, dar este faimoasa ls nivel mondial pentru mozaicul de la intrare, care infatiseaza un caine in lant si mesajul “Cave Canem” (“Ai grija la caine”).

Casa se afla in Insula 8, Regiunea VI, Pompei. A fost construita in secolul al II-lea I.Hr. si refacuta dupa cutremurul din anul 62 D.Hr. A fost conservata impecabil dupa eruptia vezuviului din anul 79 D.Hr.

Desi casa este de dimensiuni modeste, interiorul ei gazduieste unele dintre cele mai frumoase opere de arta din Antichitate.

In tablinum (biroul casei), frescele reprezentau episode din Razboiul Troian (Sacrificiul Iphigenieis au Ahile si Briseis). Mozaicul Actorii tragici, de pe podea, care a dat numele initial al casei, infatiseaza pregatirile actorilor pentru o piesa.

Casa poetului tragic, in urmatoarele 10 fotografii.

Producerea primei eruptii a vulcanului

Lararia

Imagini cu zeitatile tutelare au fost plasate in case, magazine, colturile strazilor si in cladirile publice. Se presupunea ca ele aveau grija de vietile cetatenilor si se asigurau ca actiunile lor duceau catre succes, primind ofrande de fructe, oua si lapte in schimb.

Lares, fiii lui Mercur si a nimfei Lara erau zeitati minore legate indeaproape cu contexte domenstice si inima. Ei sunt infatisati ca tineri, care poarta tunici scurte si cizme inalte si sunt intotdeauna portretizati chiar si in ceramica sau statui din metal, dansand sau turnand vin intr-un arc sau galeata. Genius este portretizat alaturi de ei, ca protector si ghidand spiritul oamenilor de peste tot si vietile lor. El este infatisat cu un voal pe cap, langa un altar pe care pune ofrande.

Alta tema frecventa este sarpele Agathodaimon, infatisat individual sau in perechi, care aduce prosperitate si abundenta, caruia i se aduceau ofrande de fructe, conuri de pin si oua.

Lararia au fost localizate in nise (aediculae), plasate in atrium sau, mai frecvent erau pictate in stil spontan in camerele fara importanta ale casei, cum ar fi bucatarii sau zone de utilitati. Ele au fost gasite si in hanuri, magazine sau ateliere.

Compitalia, cultul Lares a fost observat foarte mult in orasele din jurul Vezuviului. Ofrande erau aduse nu numai pentru Lares, ci si pentru Diana, Ceres si Mercur.

Portrete

Categoria “portrete” se refera la picturile de caractere in “tondi” sau medalioane. Ele pot sa nu fie portrete realiste, dar au capturat infatisarea fizica a locuitorilor casei, sau “tipuri” de intelectuali din clasele de mijloc.

Una dintre cele mai faimoase fresce din Pompei este medalionul “portretul lui Sappho”, care dateaza din perioada lui Nero. Portretul infatiseaza o fata de femeie care tine ganditoare un stylus la buze, “tipul” ideal de femeie intelectuala.

In aceasta fresca, ca si in medalionul unui tanar din Herculaneum si in bine-cunoscutul “portret” al lui Terentius Neo si sotiei sale, uneltele de scris erau folosite sa se identifice caracterele, ca membrii ai clasei de mijloc alfabetizata.

Medalioanele cu portrete cu bust lung erau adesea pictate in vestibule si cubicula. Chiar daca nu s-a facut nicio incercare sa se atinga realismul, ele pot sa reflecte infatisarile fizice ale locuitorilor casei, ca in busturile a doi tineri similari, care tineau role de papirus. Abilitatea copistului i-a permis sa dea intensitate expresiva sau sa adauge detalii la imaginile de gen, infatisate adesea cu elemente arhitecturale, cu decoratii care dateaza din ultimele decade ale secolului I D.Hr.

Busturile zeitatilor care formau un calendar cu lunile, zilele saptamanii si anotimpurile nu erau portrete. Oricum, ele foloseau acelasi tip “fizic” cu infatisari care ii faceau clar identificabile si aveau rame circulare, ca in imaginile stramosilor gasite in atria unei mari case patriciene.

Am intrat intr-o sala mare, unde erau statui si portrete, ca in urmatoarele 19 fotografii.

Tanar tinand o rola, Pompei, 50-79 D.Hr.

Portrete

Statuia filozofului Antisthenes, Pompei, teracota, secolul I D.Hr.

Portrete

Naturi moarte

Subiectele infatisate in “naturile moarte” apar in picturile romane intre sfarsitul secolului al II I.Hr. si inceputul secolului I D.Hr. in triclinia si camerele de receptie si ca reprezentari ale darurilor oferite de oaspeti.

Prima natura moarta a aparut in picturile de pereti in Al Doilea Stil. Picturile infatisau vase din metal, cosuri incarcate cu fructe, masti sau jocuri, impreuna cu intreaga gama de subiecte legate de conceptul de utilitas: animale comestibile, vegetale si fructe, branzeturi, paine, oua, vase de serivire si de banchete, unelte de sacrificat animale si echipamente, bani, unelte de scris.

Multe picturi reproduceau darurile pe care gazdele le ofereau oaspetilor, deseori insotite de note cu epograme de schimburi si care marcau sfarsitul anului. Friza de la tablinum de la Praedia din Casa Iulia Felix este un exemplu elocvent.

Naturile moarte pot fi localizate in salile de mese sau in camerele de receptii, cum ar fi in Casa Cerbilor din Herculaneum, unde picturile infatisau vase, alimente comestibile si fructe. Alta pictura din Herculaneum infatiseaza fructe in fata magazinelor.

Alte teme populare incud pesti. Frescele care reprezinta unelte de scris au prezentate ocazional versuri, epigrame faimoase sau numele proprietarilor caselor, cum ar fi acela al lui Marcus Lucretius.

Naturi moarte, in urmatoarele 6 fotografii.

Templul lui Isis din Pompei

Templul lui Isis din Pompei este un sanctuar roman dedicat zeitei egiptene, remarcabil prin gradul sau excelent de conservare. Situat in imediata vecinatate a Teatrului Mic, acest monument atesta spiritul cosmopolit al vechiului oras.

A fost primul edificiu religios excavat complet in Pompei, in secolul al XVIII-lea, iar structura sa actuala a fost refacuta dupa cutremurul din anul 62 D.Hr.

Templul se afla in centrul unei curti inconjurate de porticuri. In interior se mai pot observa altare, o fantana folosita pentru purificari si o cladire separata numita ekklesiasterion, decorata odinioara cu fresce spectaculoase.

Cultul zeitei Isis a fost foarte popular printre negustori si femei, datorita promisiunilor de mantuire si viatii de apoi, facand din acest templu un punct important al vietii spirituale locale.

Multe dintre frescele originale si statuile descoperite se afla in acest muzeu.

Templul lui Isis din Pompei, in urmatoarele 14 fotografii.