Polonia-Gdansk-Biserica Sfanta Maria-partea aII-a

 

POLONIA – GDANSK – BISERICA SFANTA MARIA –

PARTEA a II-a

 

 

In acest articol va prezint Biserica Sfanta Maria din din Gdańsk, Polonia, partea a II-a.

 

Daca doriti mai multe informatii despre Biserica Sfanta Maria din din Gdańsk, Polonia, partea I, le gasiti aici.

 

Am continuat vizitarea bisericii.

 

Altarul Sfintei Treimi al Fraternitatii Sfantul Gheorghe

Pictura Sfintei Treimi (anii 1420)

 

Fata picturii Sfintei Treimi a fost pictata in timpul Pietas Domini – Dumnezeu Tatal prezinta trupul lui Iisus care a fost dat jos de pe Cruce. Intre capetele lui Iisus si a lui Dumnezeu este Duhul Sfant in forma unui porumbel. Pe spatele picturii sun doua figuri picatate, de barbati in armuri. Din pacate, picturile sunt in conditii proaste. Este nesigur pe cine reprezinta cavalerii. Ei sunt probabil Regele Artur si Marele Maestru al Ordinului Teutonic.

 

Predella (1400-1420)

 

Pe peretele din fara este o pictura care infatiseaza Sfanta Treime in versiunea Tronului Harului-asezat pe tronul lui Dumnezeu Tatal, tinand o cruce cu Hristos si un porumbel care zboara, simbolul Duhului Sfant. Pe ambele parti sunt doi cavaleri sfinti-Sfantul Gheorghe pe stanga si probabil Sfantul Olaf, pe dreapta.

 

Pictura si predella impodobesc Capela Fratiei Sfantul Gheorghe. In timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial, ca multe alte monumente, ele au fost indepartate din Biserica Sfanta Maria. Pana in anul 1999 s-au considerat disparute. Pictura a fost in Gemäldegalerie din Berlin, in timp ce predella a fost in Biserica Sfantul Ioan din Berlin-districtul Moabit. Ambele au fost returnate BisericII Sfanta Maria in martie 2020.  

 

In Muzeul National din Varsovia este o copie a picturii, facuta in 1435. Apartine Breslei Cizmarilor.

 

Altarul Sfintei Treimi al Fraternitatii Sfantul Gheorghe, in urmatoarea fotografie.

 

 

Ceasul astronomic (1464-1470)

 

Ceasul a fost facut de Hans Düringer din Toruń. Consta din 3 nivele: un calendar, un planetariu si un teatru de figuri. 

 

Calendarul consta din 3 cadrane. Cel mai mare este divizat radial in 365 sectiuni, care corespund zilelor si sunt concentrice, in 22 cercuri. In total sunt 3005 date pentru anii 1463-1538. Cercurile individuale includ: zilele saptamanii, datele sarbatorilor fixe, calendarul liturgic cu numele sfintilor, cu indicatia Craciunului si octavele sarbatorilor selectate. Doua cedrane mai mici fac posibila calcularea datei necesare intocmirii calendarului liturgic, actualizat in cadranul mare pentru 76 ani si permitand determinarea datelor sarbatorilor mobile.

 

In centrul calendarului este figura Mariei cu Pruncul, in glorie. Intregul este inconjurat de o rama cu 4 figuri, care simbolizeaza trecerea timpului. In coltul din stanga sus este o fata sculptata care se considera a fi portretul maestrului Düringer.

 

In planetariu sunt 3 limbi ale ceasului: a orei, a soarelui si a lunii. Cercurile exterioare contin 24 cifre care corespund orelor. Amiaza este deasupra, miezul noptii este jos. In cercurile urmatoare sunt semnele zodiacale. In centru este un dragon, sub care sunt fazele lunii. In colturile ambelor parti ale planetariului sunt scene ale Bunei Vestiri si Adoratiei Magilor.

 

In varf este un teatru al figurilor, construit in doua stadii si care consta din 23 sculpturi. In partea de jos sunt 12 Apostoli si moartea cu o coasa, iar in partea de sus sunt Evanghelistii. Pe ambele parti sunt plasati, de asemenea ingeri si diaconi. Intregul este incoronat cu figurile lui Adam si Eva care stau pe partile Copacului Cunostintelor, a Binelui si Raului, care este incolacit de un sarpe cu un cap de femeie. Sculpturile lui Adam si Evei bat orele si sferturile de ora.

 

Ceasul a fost operational pana la mijlocul secolului al XVI-lea.  

 

In anul 1944, monumentul a fost dezmembrat si dus in afara Gdańsk. Cadranele si 70% din carcasa, sculpturile de la nivelul inferior, clestii si greutatea Scorpionului au supravietuit razboiului. La initiativa lui Andrzej Januszajtis, ceasul a fost reconstruit din 1987.

 

Ceasul astronomic, in urmatoarele 6 fotografii.

 

Capela Sfintei Cruci

 

Capela Sfintei Cruci a fost fondata de James Finkeman in 1424. El si sotia lui au fost listati primii intr-o carte a celor decedati din Breasla aurarilor. Capela a fost echipata cu sculpturi, picturi si alte ornamente. Breasla a dat bani pentru mentenanta unui preot. Altaristii au fost alesi printre fiii aurarilor. Oficial, breasla a luat capela pe 19 iulie 1438. Doi ani mai tarziu, capela a fost consacrata impreuna cu altarul, in onoarea Preasfantului Trup si Sangelui Domnului Nostru Iisus Hristos, Sfintei Dorotea, 11 Mii Virgine si Sfantului Valerian Episcopul.

 

Altarul mentionat anterior (din jurul anului 1400) s-a pierdut in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial. In anul 1552, un preot a slujit in capela. Dupa Reformare, capela a fost renovata de cateva ori si in anii 1764-66 a fost montat un grilaj in stil baroc, care a ars in timpul razboiului. Inainte de razboi, erau in capela si lucrari de Andrei Stech, plasate aici in 1695: Hristos in Gradina Ghetsimani, Invierea lui Lazar si alte 4 picturi mici care atarnau peste altar. Picturile lipsesc, de asemenea.

 

Capela a devenit proprietatea bisericii in anul 1888.

 

Altarul Sfantului Adrian (Sfintii Apostoli Simeon si Iuda, cca 1510 sau 1520)

 

Altarul este impartit vertical in 3 parti. Scenele sculptate ale partii principale infatiseaza: Purtarea Crucii, Rastignirea, Plangerea. Dedesubt erau scene din viata Fecioarei Maria si a Pruncului Iisus. Altarul are ambele parti pictate. Cele inferioare sunt bipartite. Urmatoarele scene sunt pictate pe fata: Sarutul lui Iuda si Hristos cu Pilat (aripa stanga); Ingroparea si Invierea (aripa dreapta).

 

Pe spate sunt 3 scene: Intrarea triumfala a lui Hristos in Ierusalim (aripa stanga), Rugaciunea lui Hristos in Gradina Ghetsimani (aripa dreapta) si Miracolul Transubstantierii, care este vizibil dupa inchidera intregului. Transubstantierea este credinta ca painea si vinul folosite in timpul ritualului se transforma complet, in mod real in trupul si sangele lui Iisus Hristos. Este specifica Bisericii Romano-Catolice.

 

Pe fata aripilor superioare sunt scene ale Ecce Homo si Hristos scotand mortii din abis. Pe spatele ambelor aripi sunt prezentate pacatele capitale care se opun roadelor rascumpararii in sufletele fiecarui om.

 

Predella este mai veche decat altarul. Vine din anii 1460/1470. Pictura infatiseaza martiriul Sfantului Adrian si al insotitorilor lui. Pe parti sunt Sfantul Iuda si Sfantul Simeon.

 

Sculpturile lui Hristos si Moise (1765)

 

Moise tine Tabla celor 10 Porunci in mana. Inainte de razboi, el avea, de asemenea o trestie de zahar. Policromul ambelor sculpturi imita piatra.

 

Capela Sfintei Cruci, in urmatoarele doua fotografii.

 

Capela Fratiei Sfantului Gheorghe

Altarul Sfintei Dorotea (cca 1435)

 

Altarul este un poliptic cu aripi mobile. Partea centrala si aripile laterale sunt decorate cu placi de alabastru, care prezinta (de la stanga): Sfantul Ioan Botezatorul, Buna Vestire, Omagiul Magilor, Invierea, Inaltarea, Incoronarea Mariei, Sfantul Ioan Evanghelistul. Aripile laterale sunt pictate, ele contin scene din viata Sfintei Dorotea si a altor martiri. Pe fata aripii exterioare stangi este Sfanta Agata intr-un cazan cu ulei, pe spate sunt doi diaconi cu o monstranta. In aripa urmatoare este o scena cu Taierea pieptului Sfintei Agata.

 

Pa fata aripii exterioare drepte este scena Taierii capului Sfintei Ecaterina. Spatele este decorat cu scena miracolului cu trandafiri, prin care scriitorul Teofil a fost convertit de Sfanta Dorotea. Pe ultima aripa, este o scena a altarului unui zeu pagan, care a fost demolat de un inger datorita interventiei Sfintei Ecaterina.

 

Predella altarului a fost construita, de asemenea in anii 30 ai secolului al XV-lea. Scena Bunei Vestiri a Preasfintei Maria si profetii Balaam (stanga) si Isaia (dreapta) a fost pictata pe peretele din fata. Pe spate este pictat capul lui Hristos in aureola cruciforma, intr-o reprezentare de tip veraikon.

 

Piatra funerara a lui James von Werden (stanga)

 

James von Werden (1431-1523) a fost comisar al Bisericii Sfanta Maria. El a reprezentat Gdańsk de multe ori la Congresul Ligii Hanseatice de la Lübeck.

 

Piatra funerara a lui Dorothy si Matthias Zimmermann si Thomas Tymf (pe dreapta)

 

Matthias Zimmermann (1445-1513) a fost consilier municipal al Orasului Principal, consilier, judecator si din anul 1504 primar al orasului. El a servit, de asemenea ca burgrav regal. A reprezentat Gdańsk de multe ori la sedintele reprezentarii in Prusia Regala, sesiuni ale Parlamentului Poloniei si regelui Poloniei.

 

Este si o inscriptie care il comemoreaza pe Thomas Tymf (1633-1690) care a fost, impreuna cu fratele sau manager ai monetariei din Poznań si Wschowa. In perioada 1661-1668 ei au inchiriat monetaria din Cracovia, unde au batut monede pentru intreg regatul. Ei au batut un zlot din argint, numit tymf/tynf.

 

Pictura care arata interiorul bisericii (a doua jumatate a secolului al XVII-lea)

 

In prim plan, se poate vedea un altar cu Judecata de Apoi, facut de Hans Memling si 4 oameni pe dreapta. Este posibil ca unul dintre ei, cel cu palarie neagra sa fi fost un vizitator important al templului si altarul sa fi fost deschis pentru el, care era inchis in cea mai mare parte a timpului. Altarul se deschidea pentru ocazii speciale sau oaspeti speciali. Conform unor istorici, altarul ar fi putut fi deschis, de asemenea contra unei sume mari de bani.

 

Capela Fratiei Sfantului Gheorghe, in urmatoarele doua fotografii.

 

Amvonul (sau pupitrul de predica) (1616-1617)

 

Monumentul vine de la Biserica Sfantul Ioan din Gdańsk. In anul 1944 a fost dezasamblat si luat din templu. Dupa razboi, a fost depozitat intr-un spatiu pentru conservare, de unde a fost trasferat la Biserica Sfanta Maria in anul 1966.

 

Amvonul a fost fondat de Bordul Bisericii sfantul Ioan. A fost extins in 1676. Consta dintr-o coloana, corpus, balustrada si baldachin. Corpus este decorat cu 4 picturi cu scene din Vechiul Testament.

 

Amvonul, in urmatoarea fotografie.

 

Capela Salvatorului

 

Sfanta Barbara a trait in secolul al III-lea. Ea a fost o virgina si o martira. Conform legendei, ea a provenit dintr-o familie pagana din Heliopolis si a studiat in Nicomedia, unde a devenit crestina. Tata lei, Dioscor, un comerciant bogat nu a acceptat. Barbara nu a vrut sa renunte la credinta ei, pentru care tata lei a inchis-o in turn. Apoi, el a adus-o in fata instantei, unde a fost condamnata la tortura si in final condamnata la moarte prin decapitare. Aceste fapte s-au intamplat in anul 305.

 

Sfanta este patronul minerilor, al otelarilor, pescarilor, soldatilor (in special artileristilor), marinarilor, cioplitorilor in piatra, prizonierilor, arhitectilor, tamplarilor, fauritorilor de clopote, fierarilor, turnatorilor de clopote, zidarilor, confectionerilor de perii, tesatorilor, mestesugarilor liberi, cat si a Arhidiecezei Katowice, Edessei si Cairo. Sarbatoarea sfintei este pe 4 decembrie.

 

Altarul a fost fondat de Fratia cizmarilor. Este echipat cu aripi mobile si fixe. In centru este o figura a Sfintei Barabara cu o sabie in mana si un turn langa ea. Barbara este incoronata de doi ingeri. Sunt si statui pe partea din fata a aripilor mobile. Pe stanga sunt: Sfantul Ioan Botezatorul, sustinand mielul Sfantului Iacob cel Batran, cu o punga de bani si o carte. Pe dreapta sunt: Sfantul Hedwig care tine macheta bisericii si Sfantul Toma de Cantenbury imbracat in haine de episcop si cu mitra.   

 

Spatele aripilor mobile si a aripilor fixe este decorat cu picturi care ilustreaza scene din viata Sfintei Barbara, bazate pe legenda greaca a lui Simeon Mataphrastes (secolul al X-lea). Sunt 8 scene care infatiseaza: constructia baii publice, inchiderea si eliberarea sfintei din turn, punerea Sfintei Barbara sub pedeapsa focului, Sfanta Barbara in fata guvernatorului Marcjan, rusinea Sfintei Barbara, decapitarea Sfintei Barbara, pedepsirea lui Dioscorus si funerariile Sfintei Barbara.

 

In predella este o scena a Bunei Vestiri inconjurata de sfinti: Sfanta Ecaterina (cu o carte si o sabie), Sfanta Barbara (cu un turn si o sabie), Arhanghelul Gavril, Maria (intr-o rochie alba), Sfanta Dorotea (cu un cos si o floare) si Sfanta Margareta (cu un dragon la picioare si o carte deschisa).

 

Capela Salvatorului, in urmatoarele 4 fotografii.

 

 

Capela Sfanta Ana

Frumoasa Madonna (prima jumatate a secolului al XV-lea)

 

Pana in 1877, sculptura cu cabinetul altarului a stat in partea de sud a prezbiteriului, langa altarul principal. Apoi a fost transferata in Capela Sfantul Rajnhold, unde a fost localizata pana la Al Doilea Razboi Mondial. Vine din a doua generatie a Frumoaselor Madonne. Stilistic, se refera la tipul Praga-Silesian, dar si la stilurile franco-flamand si francez. Madonna are trasaturi delicate, poarta o rochie rosie, acoperita cu un palton albastru. Forma compozitiei este bazata pe litera C.

 

Cabinetul este fundalul Madonnei. Peretele din spate este stationar, restul sunt prinse de acesta si formeaza 6 aripi. Madonna este decorata cu o glorie radianta, o coroana roz care consta din 63 trandafiri, intre care sunt 7 medalioane cu scenele pasiunii. Din partea stanga inferioara ele sunt: Cina cea de Taina, Rugaciunea in Gradina Ghetsimani, Biciuiriea, Incoronarea cu Spini, Dezbracarea de haine, Rastignirea pe Cruce, Bocetele si cei 8 plasati intr-o rama, cu reprezentarea Sfintei Treimi.

 

Pe parti sunt ingenunchiati clerici si reprezentari ale diferitelor grupuri si clase sociale. Deasupra sunt sfinti cu jumatate de forma: episcop fara attribute si Sfantul Francisc cu stigmata si o cruce. Aripile pictate sunt decorate cu motivul Ecce Homo si imagini de sfinti-Sfanta Clara, Sfantul Anton Pedewski, Sfanta Brigita, Sfanta Elisabeta, Sfanta Ecaterina de Suedia si Sfanta Bernardina de Siena.

 

Rozariul compus din cele 7 secrete a fost cunoscut in special printre franciscani. Crearea lui este legata de Sfanta Brigita, care si-a instruit surorile sa recite de 63 ori Ave Maria si de 7 ori Tatal Nostru, in onoarea celor 63 ani traiti de Maria pe pamant.

 

Capela Sfanta Ana, in urmatoarele doua fotografii.

 

Capela Sfintei Treimi

Altarul Sfantul Martin si a celor 12 Apostoli (cca 1439)

 

Este un pentaptic cu doua perechi de aripi mobile. Fondarea altarului a fost facuta de Breasla croitorilor. Cu aripile deschise, partea sculptata a altarului este vizibila si arata scena trimiterii Apostolilor. In centru este Hristos Inaltandu-se, cu o inscriptie deasupra capului: “Du-te in toata lumea si predica, spunand: aceia care vor crede si sunt botezati vor fi salvati” (Marcu 16:15-16).

 

Hristos e inconjurat de 4 Apostoli: Sfantul Matia cu un bat (este un fragment dintr-o lance rupta), Sfantul Bartolomeu in toba, cu un guler din blana de hermina, Sfantul Matei si Sfantul Iacob cel Batran, cu un toiag de pelerin.

 

Benzile arata numele sfintilor si fragmente ale atributelor credintei-simbolul apostolic al Crezului. Fragmentele nu sunt aranjate in ordinea corecta, ceea ce sugereaza ca in trecut figurile au fost plasate in alte locasuri. In total, altarul a fost decorat cu 13 figuri. Alte figuri lipseau deja inainte de Al Doilea Razboi Mondial. Dupa inchiderea aripilor, apare scena Incoronarii Maicii Domnului. Alaturi de Maica Domnului si Hristos sunt: Sfantul Petru cu o cheie si o carte, Sfantul Ioan cu un potir intr-o mana si salutand cu cealalta, Sfantul Pavel cu o carte si o sabie si Sfantul Iacob cel Batran intr-o palarie, cu o scoica si un toiag de pelerin.

 

Alti sfinti sunt pictati pe fata aripilor. Pe aripa stanga sunt: Sfantul Iuda Tadeu cu o carte si un baston, cu fata la Sfantul Iacob cel Tanar, care are un toiag intr-o mana si saluta cu cealalta, sfantul Matia cu un topor, Sfantul Bartolomeu cu o carte si un cutit.

 

Pe dreapta sunt: Sfantul Andrei cu o cruce in forma de X, Sfantul Toma cu o carte si un fierastrau sI Sfantul Filip intr-o roba, cu o cruce patriarhala. Cand altarul este inchis, apare scena Bunei Vestiri, pictata probabil in secolul al XVIII-lea pe fragmentele pastrate ale picturii gotice. Aripile sunt pictate cu picturile Arhanghelului Gavril, a Fecioarei Maria si a Duhului Sfant, in forma unui porumbel. In mana dreapta a ingerului este o esarfa cu inscriptia: “Bucura-te, cea plina de har”.

 

Predella (dupa 1487)

 

Este o predella piept. Scene din Biciuirea si Incoronarea cu Spini sunt pictate pe ea. Predella nu este elementul original al Altarului Sfantul Martin. Inainte de razboi, ea a fost localizata in Capela Sfanta Elisabeta si a facut parte din altarul dedicat aceluiasi sfant, care este acum la Muzeul National din Gdańsk. Se presupune ca predella originala este cea localizata in Capela celor 11 Mii Virgine, infatisandu-l pe Hristos si Apostolii.

 

Incaperile din alabastru ale Altarului Sfantului Ioan (1420-1430)

 

Incaperile au fost elementele Altarului Sfantului Ioan Botezatorul, care au fost in capela acestei dedicatii din partea de nord a prezbiteriului. Altarul a fost distrus, au ramas numai placile care reprezinta: Decapitarea, Predarea cadavrului, Arderea cadavrului si Imprastierea cenusii.

 

Capela Sfintei Treimi, in urmatoarele 4 fotografii.

 

Capela Sfintei Maria Magdalena

Epitaful lui Michael Loitz (1561)

 

Epitaful a fost facut in forma de triptic. In partea centrala sunt reliefuri din alabastru care formeaza un altar. Scena principala, localizata in partea inferioara arata Rastignirea lui Hristos. Deasupra este un relief care prezinta Ingroparea. La varf este un relief cu scena Inaltarii. Ramele scenelor sunt decorate cu motive grotesti in tehnica grisaille.

 

In varf, pe partile exterioare ale partii centrale sunt doua sculpturi, cu alegoriile Credintei (cu Tabla celor 10 Porunci) si Sperantei (cu o ancora). Aripile epitafului sunt pictate. Pe fata aripii drepte sunt Michael Loitz si fiii sai si stema familiei. Pe fata aripii stangi este pictata Kordula Teldstete (sotia lui Michael Loitz), cu 6 fiice si stema familiei sale. Trei copii pictati in robe albe au murit in copilarie.

 

Spatele este decorat cu motive inelare, fructe, flori, herme si stema lui Michael Loitz (o ramura cu 7 frunze si 3 trandafiri albi pictati mai jos) si a Kordulei (un scut rosu cu o banda orizontala alba cu 3 capete de leu). Anterior a fost o inscriptie sub partea centrala.

 

Capela Sfintei Maria Magdalena, in urmatoarea fotografie.

 

 

 

Recomand vizitarea Bisericii Sfanta Maria din din Gdańsk, Polonia!