Praga – Hradcany, Castelul Praga (Cetatea din Praga)
Am vizitat Praga in august 2017. Praga este capitala Republicii Cehe, situate pe raul Vltava, in Boemia Centrala. Praga este un oras grandios, cu o frumusete arhitecturala si traditii istorice si culturale, apartinand oraselor europene cele mai admirate. Praga are diferite supranume, printre care Praga mater urbium („mama orașelor”), „Orașul celor o sută de clopotnițe” sau „Orașul de aur”.
Din anul 1992, centrul istoric din Praga a fost inclus pe lista UNESCO, a locurilor din patrimoniul cultural mondial. Incepand cu sfarsitul secolului al IX-lea Praga a devenit sediul contilor si regilor cehi. Prezenta monarhiei a creat conditiile economice si politice favorabile fondarii unui oras adevarat, dovada fiind existenta bisericilor, caselor din piatra, castelelor si a unui pod din piatra peste raul Vltava.
In anul 1234 s-a creat Stare Mesto Prazske (Vechiul Oras Praga), iar in anul 1257 s-a creat Mensi Mesto (Orasul Mic). Mai tarziu, Mensi Mesto a fost denumit Mala Strana (Noul Oras Praga).
In secolul al XIV-lea Praga a trecut o perioada interesanta din istoria sa, a devenit rezidenta regilor Boemiei si Imparatului Charles al IV-lea (Carol al IV-lea din Dinastia Luxemburg) si de asemenea Centrul Sfantului Imperiu Roman. Avantul exceptional al constructiilor , cu sprijinul comertului si al mestesugurilor, fondarea Universitatii din Orasul Nou (in anul 1348), au facut din Praga un centru politic, economic si cultural important al Europei. Monarhia si-a pus amprenta prin artistii straini si locali, dand un aspect nou orasului, decorandu-l cu arhitectura monumental gotica.
Turnurile castelului au fost poleite cu aur, de unde si denumirea orasului “Praga de aur”. Dar cum niciun oras nu are numai perioade de glorie, asa si Praga a trecut prin catastrofe naturale si razboaie. In secolul al XV-lea Praga a fost marcata de consecintele distructive ale Razboaielor Husite, de incendiul catastrofal din 1541, care a distrus cartierul Mala Strana, Hradcany si in particular Castelul Praga, cat si de invaziile devastatoare ale inamicilor din Razboiul de 30 de Ani.
Evenimentele complicate ale vietii din Praga din secolele XVII si XVIII sunt demult sterse de timp si nu a ramas din acea perioada decat stilul baroc al epocii, care este obiectul admiratiei vizitatorilor pana in zilele noastre. Silueta orasului a fost completata cu cupole si turnuri noi de biserici, cu palate splendide si gradini frumoase, fatade decorate cu stucaturi, frontoane decorate, statui, coloane si fantani. Artistii, arhitectii, pictorii si sculptorii, prin activitatea lor creativa, au dat un aspect artistic nou orasului Praga, la nivel european.
Schimbarile sociale si economice revolutionare din secolul al XIX-lea au marcat aspectul orasului Praga. Dupa infiintarea Statului Ceh Independent (28.10.1918), Praga a devenit capitala Republicii.
Nu trebuie sa vedem Praga ca un muzeu mare. Pentru a intelege spiritul orasului, trebuie sa vedem strazile laterale, locurile romantice, parcurile si gradinile publice, tavernele, galeriile si cluburile.
Hradcany, Castelul Praga (Cetatea din Praga)
Hradcany, odinioara unul dintre orasele pragheze, ocupa un teritoriu nu prea intins in fata Castelului Praga. Casele vechi din Hradcany au fost distruse de un incendiu devastator in anul 1541. In secolele XVII si XVIII, in locul caselor arse s-au construit palate noi splendide, dintre care cele mai celebre sunt palatele Cernin, Toscan, Schwarzenberg si Sternberk.
In mijlocul Hradcany se afla, de asemenea un cartier sarac, inca pitoresc, al Lumii Noi.
Punctul dominant al Hradcany si al intregului oras este Castelul Praga. Acest lacas monarchic secular reprezinta un ansamblu unic de arhitectura ecleziastica.
Constructia principala a castelului, Catedrala Sfintilor Vitus, Venceslas si Adalbert (denumita Catedrala Sfantul Vitus), a fost in acelasi timp necropola regilor Boemiei si locul de depozitare al bijuteriilor coroanei. Vechiul Palat, cat si Sala Vladislas sunt martori seculari ai gloriei Regatului Boemiei. In Sala Vladislas, care era in epoca creatiei sale (secolul al XV-lea), cel mai mare si valoros spatiu din Europa, au avut loc 1934 alegeri prezidentiale.
Gradinile istorice constituie o parte inseparabila din spiritul castelului, cele mai preferate sunt Gradina Regala (Kralovska zahrada) si Gradina Na Valech, de unde se poate vedea tot orasul Praga.
Bijuteriile Coroanei Boemiei sunt pastrate intr-o camera ascunsa din interiorul Castelului Praga.
In afara de Castelul Praga si Catedrala Sfantul Vitus, din cadrul complexului mai fac parte: Golden Lane (Strada de aur), Palatul Lobkowicz si Bazilica Sfantului Gheorghe.
Pentru a ajunge la Casatelul Praga, am trecut podul Charles si am urcat pe jos dealul, cam 20 minute.
Programul de vizitare este zilnic, de la 06.00-22.00, pentru castel, iar pentru celelalte obiective de la 09.00-17.00, in perioada 1 aprilie – 31 octombrie. Pretul unui bilet este de 350 KC (cam 13,5 EUR) pentru castel si catedrala si 350 KC pentru Strada de aur, iar un bilet este valabil 24 ore. Intrarea in Catedrala Sfantul Vitus nu este libera, dupa usa de la intrare in catedrala sunt niste turnicheti unde trebuie compostat biletul. Se poate vedea catedrala gratis, doar de la usa de la intrare.
Ceremonia schimbarii garzii la castel are loc in fiecare ora la intrarea principala din castel, dar la ora 12.00 are loc o reprezentatie complexa, care dureaza un sfert de ora. Noi am fost duminica la 12.00.
In urmatoarele 2 poze este camera cu dulapurile , unde se depozitau armele functionarilor (secolele XVI-XVIII)
Fatada Catedralei Sfantul Vitus in urmatoarele 2 poze.
Interiorul catedralei in urmatoarele poze.
Vitraliile ferestrelor catedralei in urmatoarele 2 poze.
Trezoreria Catedralei Sfantul Vitus (Expozitia Permanenta)
Cea mai mare trezorerie bisericeasca din Cehia si una dintre cele mai mari din Europa, Trezoreria Catedralei Sfantul Vitus provine din Evul Mediu Timpuriu. Una dintre cele mai vechi exponate este o relicva a bratului Sfantului Vitus, achizitionata de Printul Venceslas in anul 929, de la Henry I, Duce de Saxonia. Pentru a pastra relicva sfanta, Venceslas a construit o rotonda cu o absida, in care a fost si el ingropat mai tarziu, cand a devenit sfant. Asezamantul Episcopiei din Praga dateaza din anul 973 si ridicarea Rotondei Provensale a Sfantului Vitus, fondata de Venceslas, au fost transformate intr-o biserica mitropolitana in anul 1344 si a marcat piatra de temelie in constituirea trezoreriei bisericii.
In a doua jumatate a secolului al XIV-lea, trezoreria a fost marita prin achizitionarea de relicve ale sfintilor si martirilor, donate bisericii, de Regele Carol al IV-lea (Charles IV). S-au realizat vase pretioase de catre bijutieri, in aur si argint, in care spiritul divin s-a mentinut, folosindu-se la ceremonii liturgice si in ocazii importante ale dinastiilor.
Trezoreria Catedralei a suferit pierderi majore in timpul Razboaielor Husite. Chiar si asa, Trezoreria inca detine o colectie de artefacte pretioase. Printre cele mai pretioase capodopere, produse in timpul domniei lui Carol al IV-lea (1346-1378) este o relicva din aur sau cruce de coroana, ca si o cruce cu un fragment din vesmantul lui Hristos, relicva Sfintei Ecaterina si o relicva cu emblema familiei Peter Parler. In timp ce unele obiecte par simple ca forma si material, cum ar fi o cruce de cristal si o relicva pentru depozitarea fetelor de masa, ele sunt de fapt creatii mari, sculptate in cristal, cel mai probabil de provenienta Venetiana, care atesta iscusinta artistilor. Sub domnia Regelui Ladislau al II-lea Jagiellon, inventarul trezoreriei a fost extins si s-au inclus busturile Sfintilor Vitus, Venceslas si Adalbert, sfintii patroni ai catedralei. In afara de cultul acestor protectori ai Regatului Boemiei, expozitia cultiva si cultul Sfintei Ludmila, raspandit de Manastirea Benedictina de la Bazilica Sfantul Gheorghe din castelul Praga.
Era Baroca este reprezentata de un chivot din diamante, donat de Johann Ignatius Dominic Putz si de o cruce folosita de Franz Ferdinand von Kuenburg, Arhiepiscop de Praga.
Sunt piese de arta din aur datand din secolul al XIX-lea (un chivot al lui Charles al X-lea, Regele Frantei) si din secolul al XX-lea (relicva Sfantului Venceslas executata dupa designul arhitectului Josef Fanta). Expozitia are si picturi murale, unele au fost executate de Veraicons. Sunt si picturi cu Isus Hristos. Printre exponate sunt si textile istorice, care apartin Trezoreriei Catedralei inca de la inceputul perioadei sale. Alte exponate pretioase sunt vesmintele ecleziastice ale Sfintilor Venceslas si Adalbert. Este expusa si o lucrare de Art Nouveau facuta dupa designul lui Josef Fanta.
Construita la mijlocul secolului al XVIII-lea si remodelata un secol mai tarziu de ultimul monarh incoronat ca Rege de Boemia, Ferdinand al V-lea, Capela Sfintei Cruci din curtea secundara a Castelului Praga a fost selectata ca locatie pentru Trezoreria Catedralei Sfantul Vitus si care este deschisa publicului.
Fotografiatul exponatelor este interzis. Recomand vizitarea Trezoreriei, este superba!
Bazilica Sfantul Gheorghe
Strada de aur
Este o străduță celebră situată în incinta Cetatii din Praga, in cartierul Hradcany. Ea este formată din unsprezece case colorate joase, care au fost construite la sfârșitul secolului al XVI-lea pentru a-i găzdui pe cei douăzeci de gardieni ai împăratului Rudolf al II-lea de Habsburg (1555-1612), precum și familiile acestora.
Numele strazii se datorează
aurarilor care au locuit mai târziu în acel loc. Strada a fost cunoscută și sub
numele de Strada Alchimiștilor sau Aleea Alchimiștilor, din cauza unei legende
care spune că acolo ar fi locuit în secolul al XVI-lea câțiva alchimisti care
încercau să transforme fierul în aur pentru împăratul Rudolf al II-lea și să
obțină piatra filozofala și elixirul vieții. Nu există însă dovezi că
alchimiști au lucrat sau au locuit acolo și se pare că aceștia ar fi
locuit pe o stradă aflată în apropiere. Mai târziu au locuit pe această stradă,
pentru o perioadă scurtă de timp, scriitori renumiți precum Franz Kafka si
Jaroslav Seifert.
Prezint muzeele din casele de pa Strada de Aur, in urmatoarele 3 poze.
Foarte bun articolul!
ReplyDelete