La plimbare prin Viena

 

LA PLIMBARE PRIN VIENA



 

Va invit la o plimbare virtuala pe strazile Vienei!

 

 

Ne-am plimbat pe strazile Vienei, atat ziua cat si seara. Am mers mai mult pe jos decat cu mijloacele de transport, pentru a vedea si frumoasele strazi ale Vienei, cu cladiri care au o arhitectura care iti taie respiratia. Seara cantau pe strazile Vienei cantareti de la Opera de Stat Viena si era o incantare sa-i asculti. Opera de Stat era in renovare si vara are stagiunea inchisa, oricum. Mi-a placut foarte mult pe strazile Vienei!

 

Viena medievala

 

In timp ce Viena secolului al XIX-lea se lauda cu o fortareata, o piata (Hlher Martkt) si o biserica (Ruprechtskirche), orasul nu a dobandit semnificatie decat dupa anul 1130, cand Dinastia Babenberg a achizitionat Piata Negustorilor. Dezvoltarea rapida a Vienei a fost asociata indeaproape cu Henric al II-lea (1107 - 1177), care in anul 1145 a transformat Viena in capitala a ceea ce a devenit in cele din urma Ducatul de Ostarrichi (Austria).

 

Henric a ridicat un palat si anexe casnice pe locul cunoscut inca sub numele Am Hof (Curtea Regala). In anul 1147 a fost sfintita o biserica mica si apoi inca una in afara zidurilor orasului, care a fost predecesoarea Catedralei Sfantul Stefan de astazi. Henric al II-lea a fondat, de aemenea Manastirea Iro-Scotiana/Schottenkloster in care a fost inmormantat el.

 

La coborarea din statia de metroul Stubentor se pot vedea ramasite ale zidurilor orasului ridicate de Ducele Leopold al V-lea (1157 - 1194) si demolate in secolul al XIX-lea. Cele doua porti principale care duceau in oras au fost Poarta Carintia/ Kärntnertor in sud si Poarta Turnului Rosu/Rotenturmtor in nord. Mentiunea initiala de Kärntner Straße provine din anul 1257. Drumul a devenit in cele din urma cunoscut sub numele de Venediger Straße, datorita cursului sau ulterior, care continua chiar pana la Venetia.

 

Comertul Adriatic a pornit din Piata Neuer. Avand marimea cat doua terenuri de fotbal, acest loc de comert furniza spatiul adecvat pentru numerosi cumparatori si vanzatori. In conformitate cu cresterea rapida a orasului, Schottenkloster a fost urmata curand de alte manastiri, Calugarii Franciscani fiind primii, urmati de Ordinele Dominican si Augustinian. Pana in anul 1500, 750 de calugari erau reasponsabili de grija pastorala a celor 20.000 de locuitori ai Vienei.

 

Inca din anul 1237 s-a mentionat o scoala in apropierea Catedralei Sfantul Stefan. Pe partea opusa bisericii catedralei a fost fondat un dispensar de camp "Zum goldenen Greif", in anul 1230. Acesta opereaza si in zilele noastre sub numele de "Alte Feldapotheke" ("Dispensarul Vechi de Camp").

 

Incendiile reprezentau o amenintare grava, devastand frecvent pana la o treime din oras. Ridicarea zidurilor orasului a coincis cu imbunatatirile structurale, care au implicat folosirea pietrei si a acoperisurilor din tigla, urmate in cele din urma de cosuri de fum, pereti ignifugi si merloane (portiune de zidarie care separa doua creneluri ale unei fortificatii).

 

A fost mentionat un calau in secolul al XIII-lea, care a luat mai tarziu sediile din Rauhensteingasse Lane. Aceasta Casa a Calaului ("Schergenhaus") a servit, de asemenea, ca inchisoare si camera de tortura.

 

Drumurile sinuoase erau comune in timpurile medievale si serveau pentru impiedicarea asalturilor dusmanilor. In jurul anului 1500, Imparatul Ferdinand I a introdus un tip de joc de tenis in Viena, adus din Spania, care a constat in ridicarea unui numar de case sau sali de jocuri cu mingea. Anumite nume de strazi sunt inca o amintire a acestui lucru.

 

Piata Sfantul Stefan

 

Spre deosebire de alte catedrale europene comparabile, Catedrala Sfantul Stefan nu are o piata mare. Piata Sfantul Stefan (Stephansplatz) este total subdimensionata si disproportionata fata de imensa biserica-catedrala.

 

Piata Sfantul Stefan, in urmatoarea fotografie.

 


 

Districtul Aleea Insangerata

 

Cursul strazilor inguste si fundatiile cladirilor din Aleea Insangerata/Districtul Blutgasse au ramas neschimbate din Evul Mediu.

 

Casa Mozart Viena (Mozarthaus Viena)

 

Muzeul Mozart din Viena, de pe strada Domgasse nr.5 este o amintire a faptului ca Wolfgang Amadeus Mozart a locuit aici intre anii 1784 - 1787. In timpul sederii aici, el a compus opera "Nunta lui Figaro". Acesta este numai unul dintre apartamentele lui Mozart din Viena, care mai exista si astazi.

 

Strada Domgasse, in urmatoarea fotografie.

 


 

Piata Stock-im-Eisen

 

Stock-im-Eisen Platz este o piata istorica din centrul Vienei. Astazi se afla in coltul bulevardului Graben si a Strazii Kärntner si este o prelungire a Stephansplatz.

 

Piata Stock-im-Eisen, in urmatoarea fotografie.

 


 

Aici se afla Palais Equitable, construit in anul 1891.

 

Palais Equitable, in urmatoarea fotografie.

 


Alta cladire frumoasa, in urmatoarea fotografie.

 


 

Strada Kärntner (Kärntner Straße)

 

Strada Kärntner exista din timpurile romanilor. In timpurile medievale, ea a unit centrul orasului cu Poarta Carintia/Kärntnertor. Astazi, Strada Kärntner este un bulevard de shopping similar cu cele care se gasesc in orasele europene mari. Noi am stat la un hotel pe Strada Kärntner si seara cantau cantareti pe aceasta strada.

 

Strada Kärntner, in urmatoatrele 3 fotografii.

 



 

Graben

 

Ceea ce astazi iese in evidenta ca un mare bulevard si o mila exclusiva de cumparaturi, a fostde fapt  in epoca romana un sant, umplut in secolul al XII-lea, cand Viena a suferit expansiunea urbana. O cladire interesanta este pensiunea baroca Bartolotti - Partenfeld de la numarul 11.

 

Bulevardul Graben, in urmatoarele 16 fotografii.

 







 

Kohlmarkt

 

Kohlmarkt este cunoscut in mod obisnuit sub numele de Mila de Lux, datorita retelei stranse de bijuterii si marci de top care se gasesc aici. Numele strazii a existat din secolul al XIV-lea, de pe vremea cand se vindea carbune aici.

 

Magazin de moda, in urmatoarea fotografie.

 



Biserica Sfantul Petru (Peterskirche)

 

La cativa metri distanta de Graben se afla o biserica medievala. A fost demolata in  anul 1661 in urma unui incendiu. Faimosul arhitect Lucas von Hildebrandt a fost responsabil pentru construirea unei noi biserici baroce pe acelasi loc, Biserica Sfantul Petru, iar lucrarile au inceput in anul 1703. Biserica Sfantul Petru a fost sfintita in anul 1733 si este bogat inzestrata cu comori de arta baroca, un loc care nu trebuie ratat.

 

Biserica Sfantul Petru, in urmatoarele doua fotografii.

 



 

Coloana Sfintei Treimi (Dreifaltigkeitssäule)

 

Coloana Sfintei Treimi de pe Graben a fost ridicata in anul 1679, ca semn de recunostinta pentru succesul in depasirea epidemiei teribile de ciuma.

 

Coloana Sfintei Treimi, in urmatoarele 10 fotografii.


Bulevardul Graben si Coloana Sfintei Treimi

 


Bulevardul Graben si Coloana Sfintei Treimi

 




 

Viena Imperiala - Curtea Palatului Hofburg

 

Cu toate ca nu exista nicio data exacta, Regele boemian Ottokar al II-lea Premysl a inceput construirea unei fortarete si a unui sant la mijlocul secolului al XIII-lea, sau exact pe locul unde este localizata astazi Aripa Elvetiana a Palatului Hofburg.

 

Pana cand edificiul a primit prima sa mentiune oficiala, in anul 1279 (pana atunci nu a fost un palat, ci doar un complex de fortificatii cu un donjon), Ottokar a fost deja infrant. El a fost urmat de primul rege romano-german din Casa de Habsburg, Rudolf I.

 

Hofburg este orice altceva decat o structura uniforma. De fapt, Hofburg s-a dezvoltat pe o perioada de peste sase secole. Extinderile au continuat la acest set neregulat de cladiri din timpul lui Ferdinand I, care a domnit din anul 1531 pana in anul 1564 si care a fost primul dintre Habsburgi care s-a simtit acasa la Viena, pana la Franz Josef I (1848 - 1916), care a pus bazele Vienei ca metropola.

 

Dezvoltarea Hofburg s-a facut fara sa se respecte o perspectiva arhitecturala. In consecinta, uriasul complex seamana cu un ghiveci incidental de stiluri foate diferite. Maria Tereza si sotul ei, Franz Stefan I de Lorena (1740 - 1765) au avut rezidenta lor de iarna in suita Aripii Leopold, situata catre Curtea Interioara si denumita dupa bunicul ei, Leopold I (1657 - 1705), care a comandat constructia acestei parti splendide a palatului.

 

Fiul lor, Josef al II-lea (1780 - 1790) a ocupat camerele situate alaturat cu vederea spre santurile si bastioanele fortificatiilor orasului (acum Piata Heldenplatz). Fratele lui Josef si mostenitorul tronului, Leopold al II-lea (1790 - 1792) si-a petrecut scurta domnie de doi ani in Aripa Amalie, terminatia de nord-vest a Curtii Interioare construita in secolul al XV-lea si reconstruita de Rudolf al II-lea (1576 - 1612).

 

Pe partea opusa, in Aripa Elvetaiana, Franz al II-lea/I (1792 - 1835), primul Imparat al Austriei din 1804 pana in 1806 si ultimul Imparat al Sfantului Imperiu Roman a ocupat foarte multe spatii civile. Fiul sau, Ferdinand I (1835 - 1848) a preferat Aripa Leopold. Nepotul si succesorul sau, Franz Josef I a ales sa locuiasca in aripa maiestuoasa de nord-est a palatului construita de Carol al VI-lea (1711 - 1740), care a fost finalizata ca si Cancelarie Imperiala spre sfarsitul secolului al XIX-lea.

 

Carol I, ultimul imparat austriac (1916 - 1918)  a avut biroul in Aripa Amalie. Curtea Interioara, numita si "Franzenplatz" este astfel inconjurata de sedii rezidentiala imperiale.

 

Am descris Palatul Hofburg in articolele anterioare.

 

"Ring" - prestigiosul bulevard al Vienei

 

Un zid care inconjura inima orasului Viena a existat din timpurile medievle. Dupa Primul Asediu Turcesc din anul 1529, aceasta constructie defensiva a suferit o intarire substantiala. Pentru a oferi o vedere fara obstacole asupra potentialilor atacatori, a fost lasat inaintea bastioanelor un glacis, o fasie de campie de 300 - 400 de metri. Cel mai tarziu pana la mijlocul secolului al XIX-lea, zidul orasului a incetat sa mai aibe vreo semnificatie militara, iar fortificatiile s-au dovedit a impiedica planul de dezvoltare urbana care progresa rapid.

 

In timp ce cetatenii Vienei au ajuns sa aprecieze gacisul, care era asemanator unui parc cu pavilione, care avea facilitati de agrement, Franz Josef I a luat o decizie indrazneata pe 20 decembrie 1857, ca zidul orasului sa fie daramat si sa se construiasca un bulevard in locul sau.

 

Pana in vara anului 1858 au fost facute 85 de proiecte si fiecare continea un plan pentru "Ring". Oricum, au trebuit 16 ani ca sa dispara toate fortificatiile. Noul si impunatorul bulevard a fost finantat din fonduri urbane. Numai Primaria/Rathaus a fost ridicata de orasul Viena. Au fost create spatii de agrement amenajate generos, cum ar fi Parcul Orasului, Gradinile Castelului, Gradinile Publice sau Parcul Primariei.

 

Pentru designul arhitectural al cladirilor ridicate intre anii 1860 si 1890 s-a recurs in principal la stiluri mai vechi, cum ar fi gotic, renascentist si baroc. Astazi, acest stil de arhitectura a ajuns sa fie cunoscu ca "istoric" sau in acest caz "stilul strazii Ring".

 

Ring are mai mult sau mai putin forma circulara si are o lungime de peste 5 kilometri, divizata in 9 sectiuni, de la Stubenring la Schottenring. Numai Franz - Josefs - Kai, situata la nord - est deviaza de la modelul geometric strict al traseului.

 

Bulevardul Ring, care a fost construit in scopuri de prestigiu, urma sa fie prevazut cu o ruta suplimentara de transport, paralela. In zilele noastre, aceasta se identifica printr-o varietate de nume de strazi diferite, iar vienezii o definesc ca "Linia nr.2", facand aluzie la vechile linii de tramvai E2, G2 si H2, care au fost inlocuite in anul 1908 de Linia de Metrou U2.

 

Biserica Sfantul Carol se afla pe Linia nr.2 si a existat demult.

 

Biserica Sfantul Carol (Karlskirche)

 

Aceasta biserica se numara printre cele mai ilustre locuri de rugaciune baroce de la nord de Alpi. Ii datoreza caracterul sau italian lui Johann Bernhard Fischer von Erlach, un arhitect renumit al epocii, care si-a facut studiile la Roma.

 

Fatada bisericii simbolizeaza un portic de templu roman, coloanele au fost modelate dupa Columna lui Traian din Roma, iar scarile in spirala isi au originea in Orasul Etern.

 

Biserica Sfantul Carol, in urmatoarele 6 fotografii.

 




 

O cladire frumoasa de pe strazile Vienei, in urmatoarele 3 fotografii.

 




Pe strazile Vienei, spre Palatul Belvedere, in urmatoarele 5 fotografii.

 


Memorialul soldatilor sovietici din Piata Schwarzenbergplatz

 


 

Sala de Expozitii Secesionista

 

In anul 1897, un grup de artisti care au apartinut cercului din jurul lui Gustav Klimt s-au separat de Uniunea Artistilor, care erau conservatori si au infiintat Asociatia de Secesiune din Viena. Acest fapt a marcat nasterea stilului Art Nouveau vienez sau stilul secesionist. Dupa un an de la fondarea acestei miscari a fost construita Sala Expozitiei Secesioniste, dupa proiectul lui Josef Maria Olbrich, care a fost coleg de scoala cu Otto Wagner.

 

Sala de Expozitii Secesionista, in urmatoarele doua fotografii.

 



 

Opera de Stat Viena

 

In anul 1857, cand s-a hotarat construirea unui bulevard impunator, prima structura monumentala care a fost planificata a fost Casa Operei Curtii Imperiale, care este astazi Opera de Stat Viena. A fost construita in stilul neo-renascentist. Edificiul a fost proiectat de arhitectii vienezi Sicard von Sicardsburg si Van der Nüll si a fost inaugurat pe data 25 mai 1869 cu spectacolul nocturn Don Giovanni a lui Mozart.

 

Punctele de atractie ale decoratiunii interioare sunt scara mare si auditoriul, care poate sa gazduiasca un public de peste 2.000 de persoane.

 

Balul Operei din Viena (Wiener Opernball) este cel mai important eveniment al inaltei societati din Austria. Radacinile sale dateaza din asnul 1877, cand a avut loc pentru prima data o serata acolo. Astazi, aproximativ 12.000 de pasionati de distractie adunati dintr-o varietate de sfere culturale, industriale si politice se aduna in Opera de Stat, a carei Sala de Bal stralucitoare trebuie pregatita intr-un interval scurt, de 70 de ore.

 

Opera de Stat Viena, in urmatoarele 7 fotografii.

 




 

Hotelul de lux, de 5 stele Sacher, aflat vis-a-vis de Opera de Stat Viena, in urmatoarea fotografie. Hotelul a fost fondat in anul 1876  pe locul Teatrului Karntnertor (care a fost demolat) de fiul lui Franz Sacher, inventatorul celebrei prajituri cu acelasi nume. La parter se afla o cofetarie de lux unde se vinde celebra prajitura.

 


Alte imagini de pe strazile Vienei, in urmatoarele 3 fotografii.

 


Eu pe strazile Vienei

 

 

 

Recomand plimbarea pe strazile Vienei!

 

 

 







Comments

Popular posts from this blog