Lituania-Vilnius-Universitatea

LITUANIA – VILNIUS – UNIVERSITATEA

In acest articol va prezint Universitatea din Vilnius, Lituania.

Am intrat putin in Curta Universitatii, intr-o dupa amiaza. Este foarte frumoasa si citisem acasa despre ea.

Cladirile vechi ale Universitatii ocupa un spatiu mare, inconjurat de strazile Pilies, Sv.Juno, Universiteto, Skapo si Piata Daukanto. Cateva facultati si camine studentesti sunt situate in alte zone: in Naujamiestis, Antakalnis si in alte parti. Oricum, intreaga istorie a Universitatii este asociata cu acest campus vechi, care gazduieste in prezent sediile birourilor rectorului, biblioteca si sali de lectura.

Aceasta formatiune a ansamblului Universitatii a inceput in anul 1568, cand Episcopul Walerian Protasewicz a cumparat o casa gotica cu doua etaje, ocupata mai tarziu de Colegiul Iezuit. In decursul timpului, au aparut 12 cladiri in acea zona, fiecare cu cateva aripi si situate in jurul a 12 curti interioare de diferite marimi si forme. Este un labirint in care se poate cutreiera mult timp si se pot descoperi detalii interesante, mereu noi.

Curtile interioare

Curtea Mare este cea mai valoroasa din punct de vedere istoric si artistic. Este decorata cu arcade si la est este inchisa de fatada magnifica a Bisericii Sfantul Ioan si de o clopotnita mare. Spatiul sau armonios ne aminteste de o curte renascentista italiana, desi curtea combina elemente din 3 stiluri: manierism renascentist, baroc si clasic. Cladirile din nordul si din vestul curtii dateaza de la sfarsitul secolului al XVI-lea; astfel, curtea in sine care a fost formata in prima jumatate a secolului al XVII-lea a fost numita Curtea Academiei.

O cladire clasica de doua etaje, cu o camera de audiente pe partea sa sudica a fost construita in anul 1816 si acum include o intrare reprezentativa pentru Universitate. Placile memoriale de pe fatada Bisericii Sfantul Ioan sunt ale primilor rectori, Piotr Skarga si Jakub Wujek si sub arcade sunt placile cu numele profesorilor faimosi.

Pe partea de vest este un pasaj al Curtii Observator si pe partea de nord se afla o scara care duce la Curtea Sarbievijaus. La primul etaj al peretilor de nord si vest sunt fresce din secolul al XVIII-lea, care ii reprezinta pe Episcopul Walerian Protasewicz, pe marele hatman Ioan Carol Chodkiewicz, pe Regele August al III-lea si pe Stanislaus August Poniatowski. Aceste fresce au fost descoperite in 1977-79 si 1995.

Curtea Observatorului este inconjurata de arcade inchise de-a lungul a 3 etaje (arcadele deschise nu se potriveau climatului Nordic al Vilniusului). Ambianta sa este mult mai intima si idilica decat a Curtii Mari. In nord se afla Cladirea Observatorului vechi, cu turnuri gemene, cilindrice, acoperite cu cupole mici. Acest monumemt in stilul baroc timpuriu a fost proiectat de Martin Knackfuss (1782-88).

Cladirea este decorata cu o friza pitoreasca cu semne ale Zodiacului si doua inscriptii latine: Addidit antiquo virtus nova lumina coelo (Curajul da o lumina noua cerului vechi) si Haec domus Uraniae est: curae procul este profanae! Temnitur hic humilis tellus: hinc itur ad astra (Aceasta este Casa Uraniei – Muza astronomiei: Departe, preocupari zilnice! Aici, pamantul smerit este dispretuit; de aici pana la stele). O placa cu o inscriptie poloneza, care comemoreaza o aniversare a Comitetului Educational se afla deasupra.

Cea mai veche cladire a Universitatii, care dateaza din secolul al XVI-lea si a fost cumparata pentru colegiu de catre Episcopul Protasewicz in anul 1568 este situata pe partea de vest a curtii (are o placa memoriala pentru Martynas Počobutas). A fost renovata si pe cealalta parte a sa, care este in fata Universiteto Sf.Gotic s-au descoperit zidurile in anul 1979.

Curtea Bibliotecii (Centrale) este deschisa si conectata cu Piata Simono Daukanto. Ca si alte curti, ea a fost inchisa pana la inceputul secolului al XIX-lea si in anul 1825, in urma procesului de restructurare al Biroului Guvernatorului General (acum Palatul Prezidential), care bloca strada. O parte a cladirilor Universitatii au fost demolate.

In sudul curtii este Palatul Central al Universitatii, construit la sfarsitul secolului al XVI-lea; al treilea etaj a fost construit in 1752-66, dupa proiectul astronomului Tomas Žebrauskas, ca o fatada decorativa a Observatorului astronomic cu un turn. Deasupra ferestrelor Observatorului sunt simboluri planetare si intre ferestre sunt pictate dispositive astronomice (1772).

Logia cladirii are o statuie a poetului Kristijonas Donelaitis, facuta de sculptorul Konstantinas Bogdanas, in anul 1964. Pe partea opusa a curtii se afla o placa memoriala a poetului ucrainian Taras Shevchenko, care a fost la studioul artistului Jonas Rustemas la Universitate in 1829-31.

O usa memoriala, facuta de sculptorul Jonas Meškelevičius, aflata la Biblioteca Universitatii a fost dezvelita in anul 2001. A fost dedicata celei de a 450-a aniversari a primei carti lituaniene tiparite, numita Catehismul, scrisa de Martynas Mažvydas (1547).

La nord, Curtea Bibliotecii este conectata de Curtea Daukšos, incercuita cu cladiri in stilul clasic tarziu. Apartamentul profesorului de pictura Jonas Rustemas a fost situat odata in aceasta curte.

De la Curtea Bibliotecii, un pasaj arcuit duce la Curtea Sarbievijaus. Cladirea cea mai veche din sud, de doua etaje, cu contraforturi masive a fost construita in secolul al XVI-lea si a suferit cateva modificari. Curtea este dominata de cladirea de vest: decorata cu arce si contraforturi cu ceramica pitoreasca, a fost construita in secolele XVII-XVIII si renovata in prima jumatate a secolului al XIX-lea.

Cladirea gazduieste casa parohiala a Bisericii Sfantul Ioan. Astazi, la parter se afla o librarie numita Litera, decorata cu fresce facute de Antanas Kmieliauskas (1978), care reprezinta profesorii si absolventii vechii Universitati si cu simboluri ale diferitelor stiinte.

Pe partea de vest a curtii se afla o placa memoriala a lui Motiejus Kazimieras Sarbievijaus. Cladirile inconjuratoare gazduiesc Facultatea de Filologie si Centrul de Studii Lituaniene. O piscina mica si un mesteacan dau o dispozitie oarecum melancolica in curte.

Din Curtea Sarbievijausse poate ajunge la Curtea Daukanto. Pe partea sa de sud se afla un detaliu frumos al unui atic renascentist, cu arce duble sustinute de pilastri inalti. Un pasaj in nord duce la cea mai mica Curte a Arcadelor, care a fost renovata in 1974, un pasaj in est-la Curtea Mickiewicz, inconjurat de cladiri de doua etaje; o fatada gotica a unuia dintre ele, care este cu fata la strada Pilies (nr.13) este renovata. Este acceptat traditional ca studentul in primul an, Adam Mickiewicz a locuit intr-una din aceste cladiri si mai tarziu a devenit un loc de intalnire al Filomatilor.

Doua cladiri neo-clasice incercuiesc curtea ingusta a Tipografiei. O casa gotica care era pe acest loc a fost odata a Academiei, la inceputul secolului al XVII-lea si a fost mutata aici o tipografie infiintata anterior. In anul 1805, Universitatea a atribuit Tipografia lui Józef Zawadski, care a publicat primele carti scrise de Adam Mickiewicz. In plus fata de tipografie, Zawadski a facut o librarie. In anul 1828, autoritatile tariste l-au fortat pe Zawadski sa se mute in afara Universitatii.

Pe strada Sv Jono nr.2 (adiacenta tipografiei, de pe strada Universiteto (Universitatii) iezuitii au deschis o farmacie, in anul 1687. Farmacia a operat pana la sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial.

Intrarea in Universitate si clopotnita Bisericii Sfantul Ioan, in urmatoarele 4 fotografii.

Curtea Mare, in urmatoarele 12 fotografii.

Biserica Sfantul Ioan si clopotnita

Biserica Sfantul Ioan (mai precis, Sfantul Ioan Botezatorul si Sfantul Ioan Apostolul si Evanghelistul) domina ansamblul Universitatii.

Inca din timpurile Academiei Iezuite, profesorii si studentii se rugau aici si teologii Vilniusului au tinut predici in acesta biserica. A fost un loc de performante si dispute, unde acestia au fost aparati si regii au au fost intampinati.

Traditia predicatorilor faimosi nu a fost abdicata nici in vremurile mai tarzii: in timpul ocupatiei lui Hitler, reverendul Alfonsas Lipniūnas, care a fost mai tarziu inchis de nazisti in lagarul Stutthof si dat disparut, a tinut predici rebele in Biserica Sfantul Ioan. In vremurile sovietice, biserica a fost inchisa si avariata grav. In anul 1979 a fost fondat acolo un muzeu al Universitatii.

In anul 1991, biserica a fost returnata enoriasilor sai. In timpul vizitei sale in Lituania din anul 1993, Papa Ioan Paul al II-lea a avut o intalnire cu intelectualii aici.

Constructia bisericii a inceput imediat dupa crestinizarea Lituaniei (1387) si a fost finalizata in anul 1426. Initial, biserica a fost gotica: infatisari ale acestui stil sunt inca distincte in interiorul sau (3 nave cu lungime egala, cu 14 stalpi zvelti, cu 8 fete), ferestre cu arc ascutit si contraforturi massive.

In anul 1571, biserica a fost luata de iezuiti. Ei au construit un prezbiteriu gotic mare, cu un pasaj in jurul altarului. In perioada 1738-49, biserica a fost reconstruita dupa proiectul arhitectului Jan Krzysztof Glaubitz, intr-un stil distinct baroc tarziu.

In reconstructia din 1827-28, arhitectul Karol Podczaszyński a distrus cea mai mare parte a somptuosului interior baroc: au fost carate aproape 3.000 de carute cu resturile demolate ale altarelor, sculpturile si lucrarile din stucatura au fost duse la gunoi; capelele au suferit cel mai putin.

Fatada baroca proiectata de Glaubitz, de compozitie simetrica, cu forme cilindrice, reminiscenta a unei orgi imense, lasa o impresie extraordinara. Decorativitatea sa este sporita de cartuse, volute, statui, vase din metal si cruci. Fatada se ingusteaza, relieful sau devine mai luminous in sus, datorita unui efect clarobscur.

In apropiere este o clopotnita pe 5 niveluri, de 63 metri inaltime, cu un plan patrat (una dintre cele mai inalte cladiri din Orasul Vechi), care are vase decorative si o cruce de 6,2 metri inaltime, forjate de mesteri din Vilnius.

Fatada a fost creata in secolul al XVIII-lea si clopotnita la sfarsitul secolului al XVI-lea sau inceputul secolului al XVII-lea si mai tarziu si are atat elemente baroce cat si renascentiste. Pedimentul fatadei din spatele bisericii, care este pe strada Pilies a avut, de asemenea forme foarte expresive (poate fi vazut cel mai bine din Curtea Colegiului Medical, sau Casa lui Słowacki). Este, de asemenea, atribuit barocului tarziu.

Dedesubt este o placa memoriala originala - un epitaf al familiei Chreptowicz, care a fost ridicata in anul 1579. Deasupra placii atarna o cruce mare, cu o figura aurita a lui Hristos, in marime naturala.

Din pacate, nu am intrat inauntrul bisericii, deoarece a fost inchisa de cate ori am trecut pe acolo.

Biserica Sfantul Ioan si clopotnita, cu o platforma moderrna de vizualiare, in urmatoarele 9 fotografii.