Letonia-Riga-Catedrala-partea I

LETONIA – RIGA – CATEDRALA –

PARTEA I

In acest articol va prezint Catedrala din Riga (sau Catedrala Dom), Letonia, partea I.

Am fost in Tarile Baltice, Letonia, Lituania si Estonia, in perioada 3-12 iulie 2024 si am vizitat capitalele lor, respectiv Riga, Vilnius si Tallinn. Am fost pe cont propriu, cu sotul meu. Am zburat cu avionul Bucuresti-Riga si retur, deoarece in celelalte capitale baltice nu este zbor direct. De la Riga am luat autocare in celelalte capitale. Voi da mai multe detalii in articolele viitoare.

Eu am mai vizitat Riga in anul 1982, cand eram studenta. Mi-au facut parintii mei cadou o excursie in Minsk, Riga, Leningrad (Sankt Petersburg acum) si Moscova, care erau in fosta URSS. Am fost atunci intr-o excursie organizata si singurele agentii de turism erau OJT si BTT (pentru tineret). Mi-a placut foarte mult la Riga, am fost atunci la sfarsitul lunii iunie, cand erau noptile albe. Am prins si acum noptile albe la Riga, in iulie. Tin minte ca ne-au dus la un spectacol la un club de noapte la Riga, cu dansatoare la bara, ceea ce nu exista la noi pe vremea aceea. Si ca sa fac o gluma, m-a intrebat sotul meu de ce nu l-am dus si pe el la acel club de noapte.

Riga este captala Letoniei si este situata pe malul Marii Baltice, la gura de varsare a fluviului Daugava. Riga este cel mai mare oras din Tarile Baltice.

Istoria si arhitectura Catedralei din Riga

Am impartit in doua istoria si arhitectura catedralei, partea a doua o voi prezenta in articolul urmator.

In Piata Domului se afla catedrala sa maiestuoasa, cea mai mare din Tarile Baltice. Ceremonia de consacrare a Catedralei Dom a avut loc pe data de 25 iulie 1211.

Numele Dom vine de lalatinescul “Domus dei”, Casa Domnului si a fost dat catedralelor medievale care au servit ca rezidente episcopilor si arhiepiscopilor.

La mijlocul secolului al XIII-lea, Papa Innocent al IV-lea, cu ajutorul Parintelui superior al Manastirii cisterceiene de langa Riga, au cerut cetatenilor sa doneze bani pentru finaliarea cladirii catedralei si in anul 1254 el chiar a garantat 40 de zile de iertare a pacatelor oricui contribuia cu bani pentru constructia catedralei.

Mesteri experimentati din Germania si Gotland au supervizat lucrarile constructorilor locali ale caror nume sunt necunoscute. Probabil Liv, a carui figura poate fi vazuta pe corbelul fatadei de nord, este unul dintre ei.

Catedrala a fost reconstruita si extensa de mai multe ori. De aceea, ea este o combinatie originala de tendinte variate, uneori contradictorii ale arhitecturii romanice, gotice si baroce timpurii. Noua catedrala a fost facuta mai inalta si o mica turla subtire a fost adaugata in secolul al XV-lea.

In timpul Miscarii de Reformare, catedrala a fost avariata grav ca si ca alte biserici si astazi au supravietuit doar doua sculpturi din lemn care dateaza din secolul al XVI-lea: “Maria Magdalena” si “Adam si Eva”, aflate in sectiunea altarului.

Catedrala a avut de suferit, de asemenea in urma incendiului care a izbucnit in anul 1547. Oamenii au spus ca incendiul a izbucnit deoarece ingrijitoarea nu a avut grija de vatra cuptorului, ci a facut ochi dulci unui tanar. Incendiul a fost foarte mare si a distrus o mare parte din oras.

Mai tarziu, catedrala a fost reconstruita si largita si numai la mijlocul secolului al XVIII-lea a capatat forma pe care o are astazi. Turla catedralei a fost lovita de fulger de 4 ori si de fiecare data a fost restaurata; cea prezenta dateaza din anul 1776 si are 90 de metri inaltime.

In varf are un cocos care anunta vremea, tipic orasului. In Evul Mediu, cand viata localnicilor din Riga depindea in cea mai mare masura de directia vantului, o parte a cocosului era aurita, iar cealalta neagra. Daca partea aurita era inspre oras, oamenii fugeau in port, deoarece veneau vapoarele, dar cand era partea neagra nu trebuiau sa fuga, deoarece vantul nu era favorabil pentru sosirea vapoarelor.

In data de 27 decembrie 1985, vechiul cocos a fost inlocuit cu unul nou si cu o bila noua care contine documentele care spun istoria bisericii si a turlei. Urmatoarele cuvinte sunt scrise pe creasta cocosului: “Sunt copia predecesorului-sunt cocosul Domului, nascut in 1595, reparat in 1666 si aurit in 1776. Am fost facut in anul 1985 in atelierele de restaurare stiintifica ale Ministerului Culturii din Letonia de Victor Slabovsky si Peteris Korol, am fost aurit de doua ori cu frunza de aur sub supravegherea lui Janis Shodnak”.

Alaturi de catedrala este Manastirea, care a fost construita pentru nevoile consiliului celor mai inalti demnitari ai Episcopiei. Pe tot parcursul interior al parterului manastirii este o pasarela cu bolta in cruce, cu arcade care se deschid in curtea interioara. Pasarela conecteaza toate partile manastirii si duce la biserica.

Nu numai catedrala, dar si toate cladirile manastirii au suferit multe schimbari. Dupa Miscarea de Reformare, manastirea Domului a fost inchisa si a fost folosita in alte scopuri. Pe partea de est se poate vizita inca vechea Casa a Capitoliului si se poate vedea cel mai vechi portal de intrare al bisericii. Lungimea totala a pasarelei cu bolta in cruce din jurul curtii interioare este de 118 metri si este cea mai mare din Europa de Nord.

Pasarela cu bolta in cruce a fost reconstruita de cateva ori. Ultima reconstructie a curtilor interioare a fost finaizata in iunie 2001, cand, in timpul Zilelor Hanseatice a fost dezvelit langa peretele Catedralei Dom monumental Episcopului Albert, fondatorul orasului Riga.

Dar sa ne intoarcem in catedrala si sa vedem interiorul sau. Catedrala Dom a fost folosita, de asemenea ca loc de inmormantari. Episcopul Albert a fost inmormantat aici, dar, din pacate locul sau de inmormantare este neclar, deoarece nimeni nu poate sa spuna unde este exact. Episcopul Meinhard a fost reingropat in partea altarului Domului in secolul al XIV-lea. Piatra sa de mormant poate fi vazuta pe mana stanga, deasupra locurilor din lemn.

Nobilimea din Riga a inmormantata aici, in catedrala. De aceea, mormintele si pietrele de morminte formeaza cel mai mare grup de arte decorative din Dom. Majoritatea mormintelor au fost in podeaua catedralei. Cele mai vechi pietre de morminte apartin secolelor XIV si XV.

Lucrarile de arta memoriale nu au fost neaparat pietre de morminte. Ele au fost si epitafuri. Printre epitafuri se numara cele in piatra si lemn. Unul dintre epitafurile din lemn din catedrala este cel al lui Nikolaus von Himsel a carui colectie o putem vedea in transeptul de sud al Muzeului de Istorie si Navigatie Riga.

Alta parte importanta a artei decorative a catedralei o reprezinta sculpturile in lemn. Aici, prima data trebuie sa mentionam orga Domului, o adevarata capodopera a secolului al XVI-lea, facuta de Jacob Rab in 1594-1601. Instrumentul a fost decorat cu sculpturi in lemn, care reprezinta diferite animale fantastice, ingeri si coroane din flori. Pe partea superioara a orgii putem vedea figurile scuptate ale membrilor magistraturii din Riga.

Completarile de mai tarziu, care au aparut in secolul al XVIII-lea, ca rezultat al reparatiilor si renovarilor orgii, poarta semnele diferitelor stiluri, dar cu toate acestea ele nu deranjeaza armonia generala si pot fi distinse cu greu de cineva din afara.

In anul 1881, conducerea Domului din Riga a decis sa ceara tarului rus sa-I dea permisiunea sa inlocuiasca instrumentul vechi de 280 de ani cu unul nou. Ei nu numai ca au primit permisiunea dar tarul le-a dat 40.000 de ruble de aur pentru construirea unui instrument nou. Contractul a fost semnat in aceeasi toamna cu cea mai populara companie europeana de constructie de orgi, Walcker and Co, din Ludwigsburg, Germania.

In 1883-1884, vechea orga, care a functionat aproape 300 de ani a fost inlocuita cu una noua. Noua orga a fost cea mai mare si cea mai moderna din lume la acea vreme. Pentru ceremonia de inaugurare a sa, a fost compusa o corala speciala, “Roaga-te Domnului”, de catre Franz Liszt.

Aranjamentu interior al orgii este colplesitor: 6.718 de tevi din lemn si metal de diferite forme si marimi (de la 13 milimetri la 10 metri) fac 124 de registre si 4 manuale.

Cand vechea orga a fost inlocuita cu cea noua, ornamentatia pictata de Jacob Rab a fost pastrata si poate fi vazuta inca si astazi. De fapt, astazi, cand stam in catedrala, putem sa ne bucuram de sunetul orgii din secolul al XIX-lea, dar putem sa vedem si orga veche din secolul al XVI-lea.

Va urma….

Catedrala din Riga are urmatorul program de vizitare: luni si marti, in intervalul orar 10.00-18.00; miercuri, 10.00-17.00; joi, 10.00-17.30; vineri, 10.00-15.00; sambata, 10.00-18.00; duminica, 14.00-18.00. In catedrala se dau concerte la orga, care se platesc separat si nu se poate intra sa o vizitezi atunci, asa cum s-a intamplat si cand am fost noi, a trebuit sa asteptam jumatate de ora pentru a intra. Un bilet de intrare costa 5 EURO/persoana. Intrarea in catedrala nu este libera, asa cum am citit eu inainte de a pleca.

Piata Domului, in urmatoarele 3 fotografii.

Exteriorul Catedralei din Riga, in urmatoarele 9 fotografii.

Peretele de nord al catedralei

Turla catedralei, in urmatoarele doua fotografii.

Usa de intrare in catedrala, in urmatoarea fotografie.

Interiorul Catedralei din Riga, in urmatoarele fotografii.

Nava caredralei, in urmatoarele 4 fotografii.

Absida (nisa semicirculara care inchide nava centrala)

Amvon, in urmatoarea fotografie.

Baptiseriu (pentru botez), in urmatoarea fotografie.

Vitralii care il reprezinta pe Wolter von Plettenberg (stanga) citind un edict al libertatii religioase in anul 1525 si pe Gustavus Adolphus de Suedia (dreapta) in 1621.

Orga catedralei, in urmatoarele 5 fotografii.

Altarul, in urmatoarele 5 fotografii.

Ferestre cu vitralii

Orga

Ferestre cu vitralii, in urmatoarele doua fotografii.

Pietre de morminte, in urmatoarele 3 fotografii.

Cocosul vechi care anunta vremea, in urmatoarele doua fotografii.

Masa inundatiilor din 13 aprilie 1709, in urmatoarea fotografie. Placa din bronz arata cel mai mare nivel al apei din timpul inundatiilor, care a fost atins pe data de 13 aprilie 1709.

Intrarea pictata a lui Cordt Meyer-catre pridvorul la clastru, in urmatoarele doua fotografii.

Pe 17 iulie 1689, administratia Catedralei Riga a incheiat un contract cu pictorul Cordt Meyer (?-1703) pentru lucrari decorative de pictura. Conform contractului, el trebuia sa picteze 20 de bolti ale bisericii, balconul studentilor si scarile, corul, “stranele bordului” pe ambele parti ale corului, usile bisericii si “orice altceva din catedrala”, conform schitelor furnizate.

Pictorul a primit pentru lucrare 80 de tale Albert, o strana in biserica si “un mormant acoperit cu gresie”. Mormantul lui Cordt Meyer este plasat acum la intrarea pe un pilastru. In timpul “reparatiilor” din 1786, toate picturile tavanului, figurative si ornamentale, facute de Cordt Meyer au fost distruse. Picturile de pe usi au disparut in secolul al XX-lea, din cauza reconstructiilor.