Letonia-Riga-Catedrala-partea aII-a

LETONIA – RIGA – CATEDRALA –

PARTEA a II-a

In acest articol va prezint Catedrala din Riga (sau Catedrala Dom), Letonia, partea a II-a.

Daca doriti mai multe informatii despre Catedrala din Riga (sau Catedrala Dom), Letonia, partea I, le gasiti aici.

Istoria si arhitectura Catedralei din Riga (continuare din articolul precedent)

Amvonul in stil baroc, facut de sculptorul in lemn Thobias Heinz, mesterul Curtii Ducelui de Courland, a fost instalat in catedrala in anul 1641. Este decorat bogat cu sculpturi din lemn, cu reprezentatii a lui Iisus, Apostolilor si Evanghelistilor.

In secolul al XVII-lea, au fost instalate strane speciale, generoase, decorate, pentru magistrati, membri ai Breslelor Mici si Mari si Casa Capetelor Negre. Din pacate, aceste strane frumoase s-au pierdit in timpul lucrarilor de reconstructie facute in perioada 1959-63, cand biserica a fost transformata in muzeu si sala de concerte, iar altarul si stranele au fost aruncate in afara catedralei.

Astazi se pot vedea numai o mica parte a din stranele Capetelor Negre, care sunt expuse in transeptul de sud. Stranele pentru Capetele Negre au fost decorate in anul 1693 de un sculptor din Riga, Dietrich Walter. Ele sunt acoperite cu ornamentatii sculptate si sunt impartite in parti de figurile maurilor cu piele neagra.

Elementul cel mai colorat al interiorului Domului sunt ferestrele cu vitralii. Aceste vitralii minunate au fost donate de Bresle, de Consiliul orasului si de personae private. Din pacate, astazi nu le putem vedea pe partea de sud, deoarece au fost distruse in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial.

Primul vitraliu este “Modonna cu Pruncul Iisus intr-o Mandorla”. Acest vitraliu a fost facut in anul 1884 la Atelierul regal de pictura pe sticla din Munchen dupa desene de Aanton Dietrich (1833-1904), pictor istoric. De asemenea, urmatorul vitraliu a fost facut in acelasi timp si de aceeasi oameni ca primul. Este numit “Episcopul Albert pune piatra de fundatie a Bisericii Domului pe 25 iulie 1211”.

A treia lucrare este situata in capela de est a transeptului de nord, denumita si capela lui Burgermeister Ecke. Vitraliul este numit “Walter von Plettenberg, Maestru al Ordinului Livonian, pe 21 septembrie 1525 declara Libertatea Credintei in Riga”. S-a intentionat sa fie in amintirea primelor orase unde programul progresiv politic, economic si social a Reformei ideologice a lui Martin Luther a fost inteles si sustinut. In centrul vitraliului, Maestrul burgului Riga, Konrad Durkop primeste documentul important din mainile lui Walter von Plettenberg. Varful ascutit al arcului ferestrei este incoronat cu rozete de frunze ornamentale si cu portretul reformatorului Martin Luther.

A patra si fereastra finala a ciclului este numita “Delegatia Riga primindu-l pe Regele Suediei Gustav al II-lea Adolf pe 25 septembrie 1621”. Este una dintre cele mai frumoase vitralii din biserica. Istoria acestei ferestre se refera la un eveniment care a avut loc cu cateva zile dupa ce a cazut fortareata Riga, pe data de 16 septembrie 1621, cand Gustav al II-lea Adolf a intrat in Riga. Acesta este vitraliul final din ciclul celor patru piese facute in anul 1884 de atelierul lui Hans Mayer din Munchen, dupa desenele pictorului Anton Dietrich.

Primul maestru al ferestrelor vitralii din Riga, care a primit o educatie profesionala inalta, Ernst Tode, a facut vitraliile sale dupa propriile desene. In anul 1902, doua vitralii facute de Ernst Tode, si anume: ”Scene din viata Sfantului Martin” si “Scene din viata Sfantului Gheorghe” au fost plasate in deschiderile romanice inalte si inguste din transeptul de nord. Scenele narative ale cartilor iluminate au fost facute in forma de medalioane intercalate cu desene rafinate foliate si cu rozete.

A cincea fereastra din rand este dedicata Sfantului Martin, Episcop de Tours. Doua medalioane artistice il arata pe eroul din legenda. Urmatoarea fereastra ilustreaza episode din legenda Sfantului Gheorghe, caci in Evul Mediu el a fost un sfant favorit de organizatiile militare si chiar de asociatiile medievale de comercianti si artizani. Urmatoarea fereastra din absida, la capatul transeptului, cu fata la frontul de est este dedicata Apostolilor Petru si Pavel. A opta fereastra cu vitralii, “Moise si Elias” este in absida pe partea de sud a transeptului. In aceasta donatie, enoriasii Domului au dorit sa-i aminteasca pe profetii din Vechiul Testament.

Apropiindu-ne de altar, putem vedea bine absida semicirculara cu cele 3 ferestre ale sale, care au fost produse in atelierele lui Alfred Kahlert si Franz Weber si care servesc ca un retablou. Prima fereastra de pe stanga din absida cor este “Rut si Orfanul cu soacra lor Naomi la rascruce de drumuri”. Vitraliul central este “Mantuitorul”. Mantuitorul inviat, ranile lui vindicate si inima plina de dragoste pentru toata omenirea, cu un gest de iertare si de bun venit isi deschide inima milostiva: “Veniti la mine, toti cei truditi si impovarati si Eu va voi odihni!”.

Panoul cu ingerul in patru foi poarta, de asemenea o coloana ingusta cu numele maestrilor si atelierului, “Kahlert si Weber”, Riga, 1895. Ultima fereastra din absida pictata in medalionul sau infatiseaza naratiunea motivului biblic “Cuvantul lui Iisus catre Discipolii sai in drumul catre Emaus”. Ideea sa de baza este un stimulent al credintei pentru cei lenesi si cei cu putina credinta.

O alta fereastra vitraliu frumoasa este situata in Sala Capitulara, deasupra altarului romanic reconstruit. In centrul acestei ferestre este un medalion decorativ si expresiv vizual de pictura pe sticla, cu un pelican care isi hraneste puiul la san cu propriul sau sange. Se presupune, prin analogie, ca a fost facut de maestrul Franz Weber in atelierul “Kahlert si Weber”, in Riga, in anii 1890.

Apele raului Daugava au inundat biserica de cateva ori. La dreapta altarului, langa usa care duce la Galeria cu bolta in cruce se afla un marker care arata nivelul apei din 13 aprilie 1709. Luand in considerare faptul ca nivelul podelei a fost schimbat, este evident ca apa ajungea la inaltimea unui om. Oamenii au spus ca in timpul inundatiilor se putea prinde peste in biserica.

In transeptul de vest al Domului este o usa unde sunt scarile care duc in turn. Mesterii care au facut-o au inclus un detaliu amuzant, un soarece, ca un simbol al avaritiei clerului Domului, care ilustreaza proverbul: ”atat de sarac ca soarecele bisericii”. A fost plasat aici, deoarece mesterii care au facut balustradele metalice nu au fost platiti pentru munca lor. Cand cetatenii din Riga au intrebat clericii de ce este soarecele acolo, ei au raspuns ca este in memoria soarecilor care au cazut in catedrala in timpul inundatiilor.

Parasim Catedrala Dom, cu invitatia de a ne intoarce, fie sa o vizitam, sau sa participam la slujbe sau la un concert unde putem sa ne bucuram de sunetele magnifice ale orgii sale puternice.

Piata din jurul catedralei, in forma in care o vedem astazi a fost facuta in anul 1935, cand au fost daramate cladirile vechi situate acolo. Prin aceste demolari, portalurile magnifice ale intrarii de nord ale catedralei au fost scoase la iveala cetatenilor. Astazi, modelele pietrelor pietei dezvaluie locurile unde au fost odata cladirile si copacii mici.

Desi in secolul al XIII-lea catedrala a fost construita pe un deal, astazi ea pare sa se fi scufundat in pamant. Acest fapt se datoreaza numeroaselor inundatii si nivelului locului.

In fiecare an, inainte de noaptea Mijlocului Verii se organizeaza aici Piata Verde, unde se pot cumpara toate cele necesare celebrarii, cum ar fi cadouri, flori si mancare si se organizeaza chiar si concerte si dansuri. In decembrie, unul dintre brazii de Craciun este plasat in centrul pietei.

Galeria cu bolta in cruce

Galeria tripartita, cu bolta, de 118 metri lungime a servit in Evul Mediu pentru procesiunile bisericii si conecta catedrala arhiepiscopului cu localul claustrului, alaturat Salii Capitulare a Domului.

Sala Capitulara sau Consiliul clerical cel mai inalt a fost stabilit aici in jurul anului 1215, in timpul constructiei capatului de est al bisericii Domului, cand au fost finalizate claustrul cu galeria boltita in forma de cruce si Sala Capitulara.

Galeria cu bolta in cruce cu arcada sa care se deschide in curtea interioara este o capodopera romanica in regiunea baltica. Remarcabile sunt ornamentatia si detaliile pietrelor – capitelurile si consolele boltite. Aceste decoruri din dolomita prezinta flori impletite si frunze, imagini de oameni, pasari si animale.

Stemele din nisele de deasupra arcadelor apartin familiilor, asociatiilor si corporatiilor care au donat fonduri pentru renovarea Galeriei cu bolta in cruce si a curtii interioare.

In anul 1885 a inceput renovarea Domului, impreuna cu restaurarea sediilor bisericii, a vechiului claustru, cat si a Galeriei cu bolta in cruce. Nu numai interiorul a fost transformat, dar si frontul si au fost construite noile cladiri pentru un muzeu, pe aripa de est alaturata, care era deja in reconstructie din secolul al XVIII-lea. Astazi, aceste cladiri gazduiesc Muzeele de Istorie si Navigatie din Riga, care se considera ca au fost fondate in anul 1773.

Restaurarea Galeriei cu bolta in cruce si a curtii interioare a claustrului este din nou in desfasurare, sub indrumarea stafului muzeului. Poluarea atmosferica si coroziunea sarii erodeaza constant lucrarile decorative din piatra ale Galeriei cu bolta in cruce, asa ca s-a facut curatarea si conservarea lor inca de la mijlocul anilor 1980.

Deoarece subsolul curtii interioare este din lut impermeabil, apa de ploaie condusa de pe acoperisurile din imprejurimi nu are alta iesire si se infiltreaza in zidurile antice. Aceasta cauzeaza inmuierea mortarului din var si eroziunea zidurilor, amenintand intregul complex de cladiri. Precipitatiile transforma curtea interioara intr-un mal.

Ca o conditie prealabila pentru crearea unui sistem de drenaj in curtea interioara, excavarile arheologice au constituit o procedura la mijlocul anilor 1980. Aceste sapaturi au furnizat informatii importante, atat despre istoria cladirii Domului cat si despre cimitirul din curtea interioara, cu dovezi ale obiceiurilor inmormantarilor medievale.

In Galeria cu bolta in cruce sunt expuse cateva colectii de la Muzeele de Istorie si Navigatie din Riga, inclusiv tunuri si echipamentele asociate, pietre de morminte, fragmente de pietre decorate si lucrari din metal din diferite cladiri disparute acum din Riga, o copie din ipsos a statuii lui Petru I, material obtinut din excavarile arheologice si altele.

Intrarea in Galeria cu bolta in cruce, din Catedrala, in urmatoarea fotografie.

Galeria cu bolta in cruce, in urmatoarele fotografii.

Curtea interioara vazuta din galerie, in urmatoarea fotografie.

Zidul Catedralei vazut din galerie, in urmatoarea fotografie.

Tun, secolele XVIII-XIX, din fonta si usa unui lift de la cladirea de apartamente din strada Smilsu nr.8, inceputul secolului al XX-lea. Post de delimitare a strazii, secolul al XIX-lea, fonta, in urmatoarea fotografie.

Monumentul lui Petru I, Imparatul Rusiei, in urmatoarea fotografie. Model, ipsos de Paris. Artist G.Schmidt-Cassel, 1908-1910. Din 1919 pana in 194, monumental a stat pe locul actualului Monument al Libertatii.

Candelabru din sala de intrare a Breslei Mari, secolul al XIX-lea, in urmatoarea fotografie.

Placa memoriala a lui J. Batus (mort in 1545), primul rector al Scolii Domului din Riga, in urmatoarea fotografie.

Bolta galeriei, in urmatoarea fotografie.

Urna COR JOCHMANNII, in urmatoarea fotografie. Contine inima lui Carl Gustav Jochmann, autor distins, filizof si critic al timpurilor sale. A fost restaurata cu suportul financiar al societatii Jochmann din Heidelberg si este acum langa stema familiei Sengbusch.

Capul din piatra din Salaspils, in urmatoarea fotografie. Excavarile arheologice din curtea Domului din anul 2000 au descoperit, dupa 150 de ani de ascundere, un eventual idol, asa numitul Cap din piatra din Salaspils.

Originea si timpul cand ar fi putut fi facut sunt neclare. Oricum, este una din descoperirile unice al arheologilor letoni.

Informatia timpurie despre imagine poate fi depistata din rapoartele de la mijlocul secolului al XIX-lea. Ele spun ca un fermier din Salaspils, in 1851-1852 a adus bolovani pentru pietrarul din Riga, P.A.Haake. Printre pietre era un bloc taiat din granit.

Sculptura a fost modelata in forma unui cap uman primitiv, cu infatisare foarte expresiva. Curand, imafinea a fost data muzeului, unde sta din anul 1875. Restul pietrei este neclar si a aparut in curtea Domului de-abia in anul 2000. Din motive necunoscute, imaginea a fost ingropata acolo la sfarsitul secolului al XIX-lea sau inceputul secolului al XX-lea.

In literatura stiintifica letona, “capul din piatra” apartine conditionat imaginilor idolilor, familiare in materialele arheologice din Letonia, Prusia, Rusia antica si a altor tari. Daca sculptura a fost intr-adevar un obiect al cultului, ar trebui sa fie considerata unul dintre monumentele remarcabile de acest tip. Nicio imagine de idol cunoscuta in Letonia nu are un finisaj atat de complet si expresiv. Aceasta posibilitate pare a fi plauzibila, atat timp cat obiectele de cult si chiar idolii au fost inregistrati in sursele scrise din secolele XVI-XVIII.

Decoratii din fier forjat din cladiri distruse in cel de Al Doilea Razboi Mondial-Casa Capetelor Negre, Primaria, Biserica Sf.Petru si altele, in urmatoarea fotografie.

Tunuri: din secolele XVIII-XIX, din fortificatii Riga (din bronz), tunuri donate de Cristina, Regina Suediei (1639) si tunuri de pe meterezele fortificatiilor Riga (1675), in urmatoarea fotografie,

Curtea interioara vazuta din galerie, in urmatoarea fotografie.

Marginea usii din Casa Capetelor Negre, cu reliefurile Sf. Mauritius si Sf.Maria, in urmatoarea fotografie. Riga, mester Reynken din Lubeck, 1522. Sf. Mauritius si Sf.Maria au fost sfintii patroni ai Companiei Capetelor Negre. Marginea usii a fost adusa la Galeria cu bolta in cruce a Domului de la sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial.

Reliefuri de la Catelul Riga, cu imagini ale Fecioarei Maria si a lui W.von Plettenberg, Maestru al Ordinului Livonian, in urmatoarea fotografie. Copii din tencuiala Parisului. Originalele dateaza din anul 1515 si sunt localizate deasupra portii interioare a Castelului Riga.