Romania-Dobrogea-Muzeul arheologic Adamclisi-partea aII-a

ROMANIA – DOBROGEA - ADAMCLISI –

MUZEUL ARHEOLOGIC – PARTEA a II-a

In acest articol va prezint Muzeul Arheologic din Adamclisi, Romania, partea a II-a.

Daca doriti mai multe informatii despre Muzeul Arheologic din Adamclisi, Romania, partea I, le gasiti aici.

Expozitia de la parter, in urmatoarele fotografii.

Reprezentarile figurate ale monumentului

Gratie reliefurilor sculptate, Monumentul triumfal constituie un document remarcabil si unic in lume. Este una din ocaziile rare cand istoricul gasesste la un loc reprezentari executate detaliat, atat ale soldatilor romani, cat si ale populatiilor care au locuit sau care au migrat catre sud-estul Europei in secolele I-II D.Hr. Acestea din urma erau numite “barbare” termen care la greci si romani ii desemnau pe cei care apartineau altor popoare.

Savantii au incercat sa identifice grupuri etnice individuale intre daci si aliatii lor. Grigore Tocilescu si colaboratorii sai, Otto Benndorf si George Niemann s-au referit in prima publicatie monografica dedicata monumentului la trei grupe diferite de populatii.

Arheologul german Adolf Furtwangler a adus, de asemenea argumente in favoarea a trei grupuri si, cativa ani mai tarziu, a patru grupuri etnice infatisate: daci/geti, traci, moesi si bastarni.

Identificarea acestora din urma de catre arheologul german a fost sustinuta, printre altii, de catre Teohari Antonescu, care l-a succedat pe Tocilescu in interpretarea monumentului, el si Furtwangler imbunatatind in mod convingator reconstructia grafica a arhitecturii monumentului sugerata de Tocilescu si Niemann. Alte ipoteze au inclus identificara sarmatilor yazigi si roxolani pe Tropaeum.

In al doilea volum al seriei monografice Tropaeum Traiani sunt prezentate rezultatele cercetarilor arheologice intreprinse in zona complexului celor trei monumente de pe dealul de la Adamclisi, in vederea lucrarilor de reconstructie a monumentului triumfal. In acest context, Mihai Sampetru a revenit asupra problematicii reprezentarilor care contin prizonieri. Bazandu-se pe concluziile care au apartinut lui Tocilescu, Benndorf si Niemann, el a identificat trei gruoe de populatii:

Merloanele II si XXIV: luptatori cu boneta si cu camasa despicata in parti, considerati daci; Merloanele I si XVII: luptatori cu bustul gol si cu un nod la tampla, considerati de origine germanica, buri sau suebi, asa cum apar descrisi de Tacitus in lucrarea intitulata “Germania”; Merloanele X si XVI: captivi cu capul neacoperit, imbracati intr-un vesmant cu maneci lungi care ajunge pana la gamba, descheiat in fata de la piept in jos, considerati a fi un neam de munteni care locuia in nord.

Mihai Sampetru a fost primul cercetator care, operand aceste identificari a propus un studiu statistic al prizonierilor figurati pe cele 23 de merloane pastrate, numarand, in ordinea de mai sus, respectiv 12, 6 si 5 prizonieri. Revenind la descrierea lor, Alexandru Barnea a considerat ca cei din urma erau parti, nu numai datorita imbracamintii si pieptanaturii specifice, ci si implicarii acestora in conflict, asa cum rezulta din documentarea contactelor diplomatice dintre Decebal si regale partilor, Pacorus.

Metopele au fost organizate cate noua pe sase segmente. Primul segment infatiseaza atacul cavaleriei romane, al doilea pregatirea atacului infanteriei romane, al treilea lupta infanteriei romane cu pedestrimea barbara, al patrulea alocutiunea adresata de imparatul Traian infanteriei victorioase, al cincilea lupta infanteriei romane pe inaltimi si in paduri, iar al saselea populatia invinsa si prizonierii de razboi adusi in fata imparatului. Toate cele sase segmente au in centru metopa “imperiala”, care il reprezinta pe imparatul Traian in tinuta de campanie sau civila.

Metopa este un spatiu liber, impodobit cu basoreliefuri, care separa triglifele unei frize dorice.

Reprezentarile figurate ale monumentului, in urmatoarele fotografii.

Metopa III, in urmatoarea fotografie. Doi cavaleristi stegari romani (imbracati in camasi cu zale) care tin in mana stanga, deasupra capului calului, suportul de steag (vexillum).

Metopa VI, in urmatoarea fotografie. Imparatul Traian, intr-o armura de tip lorica greceasca, calare, zdrobeste sub copitele calului un inamic doborat, tinand in mana drapta o lance. Reprezentarea imparatului corespunde unui prototip de statuie imperiala (reprodusa si in numismatica) si pentru ca picioarele din spatele calului stau pe o baza. Barbarul pare a fi un dac, cu capul acoperit de o boneta, corpul seminud, purtand cioareci cu creturi.

Metopa V, in urmatoarea fotografie. Cavalerist roman in lupta cu 3 barbari; unul dintre acetia fuge, uitandu-se in urma spre cavalerist, al doilea a cazut sub copitele calului, iar al treilea este deja ucis.

Metopa VII, in urmatoarea fotografie. Cavalerist roman care tine intr-o mana capul taiat al unui barbar care se prabuseste; cavaleristul poarta un coif, o camasa din solzi, pantaloni si o sabie.

Metopa XXX, in urmatoarea fotografie. Cavalerist barbar (poate Decebal?) care sare peste un infanterist barbar lovit de o lance in cap; primul pare apucat de un sodat roman in camasa de zale pe care il ameninta cu o sabie; calaretul pare intors catre soldat, dar lancea este indreptata spre fata.

Metopa XXXIII, in urmatoarea fotografie. Capturarea unui dac aflat pe fuga de catre un soldat roman; soldatul poarta o armura de solzi (lorica squamata), un coif si detine un gladius; la partea inferioara a metopei se disting aruncate un scut si o sabie cu lama curbata; barbarul poarta pe cap o boneta.

Metopa XIX, in urmatoarea fotografie. Soldat roman strapungand un barbar cu sulita; soldatul poarta o armura de solzi (lorica squamata), un coif si detine un scut mare, un gladius si o sulita; barbarul pare sa aibe parul strans intr-un nodus.

Metopa XXXV, in urmatoarea fotografie. Soldat roman (cu o camasa de zale, coif, scut mare dreptunghiular si spada mare), asaltand un car; acesta are rotile usor ovalizate, cu 8 spite; la baza sa este un dac, care tine in maini o sabie mare, cu lama curbata, este strapuns cu o sulita de soldatul roman; in dreapta jos apare un copil gol, care pare ca fuge spre dreapta; in car apare o femeie care pare ca face un gest de indurare.

Metopa XXXVI, in urmatoarea fotografie. Scena de lupta cu doi legionari romani care ataca barbari baricadati pe un car situat in stanga; soldatii poarta camasi cu zale, coifuri si sulite; carul este foarte stilizat, cu roti cu 10 spite; intre roti apare o tolba cilindrica de sageti; in stnga sus apare un cap de barbar care pare sa aibe parul strans intr-un nodus (germanic); in parte de jos a metopei apar doi soldati barbari cazuti.

Metopa XXXVII, in urmatoarea fotografie. Este redat campul de lupta dupa batalie; in partea superioara a metopei apare un car in care zace un brbar ucis; carul are roti cu 8 spite; peste car apare un scut si o tolba cu sageti; in partea inferioara a metopei apare un razboinic cazut peste un scut; mai apar un copil si multe arme (o sabie curba, un scut oval cu umbo, o tolba cu sageti, o sabie cu maner intors si cu teaca ascutita la varf).

Metopa XXIV, in urmatoarea fotografie. Masacrul de dupa lupta; trei corpuri de barbari ucisi (germanici, cu parul strans intr-un nodus) dintre care unul decapitat; apar si arme parasite, doua scuturi ovale si o sabie.

Metopa VIII, in urmatoarea fotografie. Prezentarea bogatiilor locale provinciale: doi tapi afrontati si trei berbeci care merg spre drepta, simbolizand o turma.

Metopa IX, in urmatoarea fotografie. Familie de barbari intr-un car cu patru roti tras de o vita. Familia este formata dintr-un personaj masculin in varsta, cu boneta (dac), un personaj feminin si un copil; dacul tine pe un umar o bata; un al patrulea barbar merge in paralel cu carul; in car se poate identifica o lada cu o broasca patrata si cu gaura pentru cheie.

Metopa L, in urmatoarea fotografie. Doua femei autohtone provinciale, prezentate frontal, cea din dreapta (care pare a fi mai tanara) are un copil gol in brate; ambele sunt venite sa se inchine imparatului Traian.

Merloanele monumentului, in urmatoarea fotografie.

Merlonul este fiecare dintre masivele de zidarie care depaseau parapetul si limitau crenelurile, la lucrarile de fortificatie antice si medievale.

Merloanele, care au fost initial 26 la numar reprezinta parapetul crenelat unde sunt reprezentati, in calcar aliatii prizonierilor barbari impotriva Imperiului Roman, legati de copaci. Merloanele sunt al doilea cel mai mare obiectiv emblematic al monumentului.

S-au mai pastrat 22 de merloane, cu inaltimea de 1,48 metri si latimea la baza de 1,18, dintre care 0,89 metri revine registrului reliefului. In ceea ce priveste razboinicii reprezentati sunt identificatti doua mari categorii de luptatori: dacii si germanii suebi. Se mai adauga a treia categorie reprezentata de sarmati sau costoboci.

Dacii sunt “tradati” de prezenta bonetelor, a capetelor acoperite si a camasilor despicate in parti pe pulpe (apar in 12 merloane). Germanii suebi-buri sunt surprinsi cu torsul descoperit, cu pieptar, unii cu parul adunat in striuri dese pe cap si cu un nodus pe tampla dreapta. Cea de a treia categorie amintita apare cu capul descoperit, cu camasi sau mantale cu maneci lungi, descheiate in fata de la piept in jos.

Toti prizonierii apar intr-o atitudine demna, darza, cu o mandrie specifica oamenilor liberi. Cele 26 de merloane sunt insotite de 13 lei in imagini statuare identice si echidiatante (lungi de 0,96 metri, inalti de 0,67 metri si cu o grosime medie de 0,30 metri). Capul acestora era mare, cu gura larg deschisa, pentru a se trece teava de plumb prin care se scurgeau apele pluviale de pe acoperis. S-a pastrat doar un singur exemplar intreg. Leii din piatra se incadrau armonios in arhitectura monumentului.

Metopa XLIX, in urmatoarea fotografie. Pereche familiala autohtona provinciala, prezentata frontal, venita sa se inchine imparatului Traian.

Metopa XL, in urmatoarea fotografie. Doi ofiteri romani superioari cu tinute robuste si indesate, in tinuta de calatorie, purtatori de gladius; cel din stanga este foarte probabil sa il reprezinte pe imparatul Traian, cel de al doilea fiind un locotenent de al sau.

Am coborat apoi niste scari, pentru a vizita expozitia de la subsol, ca in urmatoarele fotografii.

Metopa XXVII, in urmatoarea fotografie. Doi ofiteri superiori romani in costume de calarie (cu tunici, mantii scurte, caligae, gladius); cel din stanga este foarte posibil sa il reprezinte pe imparatul Traian, intors spre dreapta in alocutiune; el poarta un baston de comandant.

Metopa XLIII, in urmatoarea fotografie. Doi vexiliferi romani care prezinta drapelele imparatului Traian; cei doi poarta tunica, pantaloni scurti., mantie si au cate un gladius.

Metopa XLIV, in urmatoarea fotografie. Patru soldati romani pe doua coloane in mars care prezinta onorul imparatului Traian; fiecare soldat poarta pe umeri cate o lance, iar in fata, langa corp, cate un scut.

Metopa XXXIX, in urmatoarea fotografie. Patru soldati romani pe doua coloane in mars care prezinta onorul imparatului; fiecare soldat poarta pe umeri cate o lance, iar in fata, langa corp, cate un scut.

Macheta Monumentului Triumfal, in urmatoarele doua fotografii. Era o constructie cilindrica impunatoare, care avea la baza sapte randuri de trepte, iar in partea de sus un acoperis conic din placi de calcar in forma de solzi si purtand pe doua prizme hexagonale (pe cea superioara se afla inscriptia comemorativa in dublu exemplar), trofeul propriu-zis, statuia colosala, simbolul victoriri romane.

Trofeul infatisa un trunchi de arbore, imbracat in costumul si armura unui soldat, flancat la baza de statui de captivi. Inaltimea monumentului era de circa 40 de metri si tot atat diametrul de baza.

Voi arata Monumentul Triumfal intr-unul din articolele viitoare.

Metopa XXXIV, in urmatoarea fotografie. Lupta dintre un soldat roman (imbracat cu camasa de zale, coif, care poarta un scut si o sabie) si doi luptatori barbari daci; cel de al treilea barbar dac este mort, ceea ce indica victoria certa a romanilor; primii doi barbari au sabii cu lama curbata.

Metopa XX, in urmatoarea fotografie. Soldat roman (cu camasa de zale, scut si gladius), care vine din stanga, luptand cu un adversar barbar cu boneta (dac, care are o sabie cu lama curbata); in dreapta jos, un alt barbar germanic cazut, care are parul strans intr-un nodus.

Metopa XVI, in urmatoarea fotografie. Soldat roman care vine din stanga, in lupta cu un barbar germanic, in timp ce alt barbar dac lovit, zace la picioarele lor; soldatul barbar poarta coif, platosa, gladius, iar in pocioare caliga.

Metopa XI, in urmatoarea fotografie. Trei cornisti romani in mars spre dreapta; primul cornist din stanga poarta o camasa de solzi, iar ceilalti doi de zale.

Metopa XLV, in urmatoarea fotografie. Un ofiter superior roman si imparatul Traian merg spre dreapta, in tinuta de campanie.

Trofeul Monumentului, in urmatoarele 3 fotografii. Pe un soclu alcatuit din tamburi suprapusi se inalta trofeul, compus din doua fete identice, elementul central constituindu-l armura (lorica) decorate cu reliefuri florale (de acant) si narative: un calaret care calca in copite un adversar, un vultur cu aripile desfacute, o sabie in teaca ei. In locul mainilor este o pereche de scuturi incrucisate, din care iesea, dispus radical, un manunchi de sulite.

Trofeul era incununat probabil de o casca, care s-a pierdut; masivitatea sa impunea, sugerand puterea, stabilitatea si presiunea constanta a invingatorului.