Italia-Roma-Muzeele Capitoline-partea I

 

ITALIA – ROMA – MUZEELE CAPITOLINE – PARTEA I

 

In acest articol va prezint Muzeele Capitoline din Roma, Italia, partea I.

 

 

Am mai vizitat Muzeele Capitoline in 2006, cand am fost intr-o excursie organizata de o agentie de turism. Nu am vazut toate muzeele, asa ca m-am hotarat sa mai merg odata. Oricum, Muzeele Capitoline sunt foarte frumoase si intre timp s-a construit o noua sala, Exedra lui Marc Aurelius, pe care nu o vazusem. Un bilet de intrare la Muzeele Capitoline a costat 13,5 EURO.

 

Am mai scris un articol despre Capitoliu, Piata Capitoliului (Piata del Campidoglio) si Muzeele Capitoline, aici.

 

Muzeele Capitoline, in urmatoarele doua fotografii.

 

Palatul Conservatorilor

Camerele 4-12

Apartamentele Conservatorilor

 

Sala 4 – Sala Horatii si Curiatii, numita Sala Mare

 

Am vizitat aceasta sala si in anul 2006.

 

Sala Mare din apartament a fost decorata cu fresce si pictata intre 1595 si 1640 de Giuseppe Cesari, cunoscut ca si Cavalerul d’Arpino (1568-1640), o figura conducatoare in Scoala Manierista de Arta din Roma. Frescele ilustreaza povesti din istoria Romei antice, inclusiv battalia dintre Horatii si Curiatii, asa cum le-a relatat Titus Livius.

 

Listate in ordinea in care au fost executate, frescele incep cu scena Descoperirii Lupoaicei care ii alapteaza pe Romulus si Remus (pictata in 1596). Pe peretele principal este Batalia lui Tullus Hostillius impotriva poporului lui Veii si Fidenae (1587-1601), un episod din razboiul de expansiune purtat de romani impotriva oraselor din apropiere, in timpul lui Tullus Hostillius, imparatul Romei.

 

Urmeaza apoi fresca Lupta dintre Horatii si Curiatii (1612-1613), care se incheie cu razboiul dintre Roma si orasul apropiat Alba Longa.

 

Pe peretele scurt dintre cele doua ferestre este infatisata Violarea femeii Sabina (1635-1636). Aceasta fresca, pictata la 20 de ani dupa ultimele doua, expune ca si acestea stilul tarziu, mai rapid si mai putin detaliat al lui d’Arpino.

 

Fresca de pe peretele lung, cu fata la piata infatiseaza Numa Pompilius instituie cultul vestal (1636-1638). Vazut pe un fundal arhitectural grandios este altarul pe care arde focul sacru intretinut de Virginele Vestale. Urmeaza scena fondarii mitice a Romei: Romulus ara linia de delimitare din jurul viitorului oras Roma (1638-1639).

 

Doua statui magnifice onorifice ale papilor, comandate de Conservatori stau la fiecare capat al salii. Cea din marmura, care il portretizeaza pe Urban VIII Barberini (1623-1644) a fost sculptata de Gian Lorenzo Bernini (1598-1680) intre anii 1635 si 1640. Statuia din bronz al lui Inocentiu X (1644-1655) a fost facuta de Alessandro Algardi (1598-1654) intre anii 1645 si 1650.

                                

Sala 4 – Sala Horatii si Curiatii, numita Sala Mare, in urmatoarele 12 fotografii.

Statuia Papei Urban VIII

 

Usa salii

Tavanul salii

Statuia Papei Inocentiu X

Sala 5 – Sala Capitanilor

 

Sala Capitanilor este o camera ceremoniala cu fresce din Palatul Conservatorilor. Camera este renumita pentru frescele sale din secolul al XVI-lea, facute de Tommaso Laureti, care infatiseaza episoade din vitejiile romanilor, impreuna cu sculpturi si un tavan din lemn impresionant.

 

Peretii sunt decorati cu fresce pictate de Tommaso Laureti intre 1586 si 1594, care ilustreaza episode exemplare din epoca republicana timpurie a Romei.

 

Camera are un tavan istoric din lemn, cu o emblema centrala a Lupoaicei care alapteaza gemenii.

 

Sala adaposteste cateva sculpturi importante, printre care o statuie a lui Marco Antonio Colonna din 1595 si o statuie a lui Carlo Barberini din 1630.

 

Sala Capitanilor este un testament al istoriei, artei si culturii romane antice si este folosita astazi pentru ceremonii publice importante.

 

Sala 5 – Sala Capitanilor, in urmatoarele 4 fotografii.

Tavanul salii

 

Capela             

 

Capela din palat este dedicata Fecioarei Maria si patronilor Romei, Sfintii Petru si Pavel. A fost decorata in 1575-1578 de Jacopo Rocca si Michele Alberti, elevii lui Daniele da Volterra, care in 1569 lucrase deja in Camera Triumfului. Stucaturile aurite si frescele de pe tavan infatiseaza episode din vietile celor doi apostoli.

 

Intre 1577 si 1578, Marcello Venusti (cca 1512-1579) a pictat retabloul cu Fecioara Maria in Glorie intre Sfintii Petru si Pavel. In spate este un contur al orasului Roma, pe care cei doi apostoli il incredinteaza Fecioarei Maria.

 

Pe peretele cu fata la fereasta, care acopera un gratar aurit care odata se deschidea in Sala Capitanilor de langa ea este o fresca detasata din Loggia palatului din secolul al XV-lea. O infatiseaza pe Fecioara si Pruncul cu ingerii si este atribuita lui Andrea d’Assisi, cunoscut ca “L’Ingegno” (documentat din 1480 in 1521), un elev eminent al lui Perugino.

Altarul frontal, facut din marmura multicolora cu incrustatii, care infatiseaza stema Papei, dateaza din timpul papalitatii lui Urban VIII (1623-1644). Decoratia capelei a fost finalizata intre 1645 si 1648 cu picturi pe panza ale Evanghelistilor si sfintilor la care s-a rugat poporul roman. Subiectele sunt redate intr-un stil realist viu.

 

Capela, in urmatoarea fotografie.

 

 

Camera lui Hannibal          

 

Frescele din aceasta camera infatiseaza razboaiele victorioase ale Romei impotriva rivalei ei, Cartagina. Camera este renumita pentru scena Hannibal in Italia, de pe peretele central. Aceasta camera, care a facut parte din cladirea care a fost construita in a doua jumatate a secolului al XV-lea, este singura care nu a suferit niciodata schimbari radicale.

 

Frescele sunt atribuite lui Jacopo Ripanda din Bologna si sunt documentate intre anii 1485 si 1516. In anul 1493, pictorul a lucrat in Roma ca asistent al lui Pinturicchio in Apartamentul Borgia si Vatican. Savantii au identificat in cateva scene colaborarea probabila a asistentilor din acest atelier. Dintre toate frescele pictate in Apartamentul Conservatorilor in prima decada a secolului al XVI-lea, acestea sunt singurele care au supravietuit aproape intacte.

 

Scenele sunt incadrate de pilastri pictati, decorate cu motive cu candelabre, pe un fundal aurit. Mai jos de ele este o friza care infatiseaza busturi ale comandantilor, in nise, alternand cu steme. Friza decorativa din registrul inferior este pe un fundal aurit; aici sunt zone extinse repictate si goluri cauzate de insertia de epigrafe si stergerea lor ulteriiara.

 

Frescele dateaza din 1507-1508, atat timp cat atesteaza prezenta stemelor care apartin Conservatorilor in birourile din acei ani. Influenta studiului din arta antica este evidenta in special in scena Batalia la Mare, care repeta compozitii figurative din Columna lui Traian. De fapt, Jacopo Ripanda a fost faimos pentru ca a copiat reliefuri din coloana de marmura, o isprava pe care a realizat-o coborand de sus intr-un cos.

 

Tavanul din lemn este cel mai vechi din palat; dateaza din perioada 1516-1519. In centru este o imagine a Lupoaicei alaptand gemenii, care serveste atat ca element decorativ cat si ca o referinta simbolica a originii orasului.

 

Camera lui Hannibal, in urmatoarele 6 fotografii.

Tavanul salii

  Am intrat apoi in galeria de sculpturi.

 

Sala octogonala

 

Cand Roma a fost desemnata capitala Italiei, in anul 1870, cererea a fost ca orasul sa fie ridicat la noul sau rol; alegerea ministrilor si crearea zonelor rezidentiale destinate sa primeasca cetateni noi in toate sectoarele orasului, mai ales in zonele Quirinal, Ulminal si Esquiline, care nu fusesera implicate in constructia de cladiri si ramasesera necunoscute, la topografia lor antica.

 

Recordurile acelei perioade raporteaza descoperirile care s-au facut in timpul lucrarilor de constructii: “705 amfore cu inscriptii importante; 2.360 teracote si lampi de ulei; 1.824 inscriptii pe marmura si pietre; 77 coloane din marmura rara; 313 fragmente de coloana; 157 capiteluri din marmura; 118 baze; 590 artefacte din teracota; 405 artefacte din bronz; 711 pietre pretioase, pietre gravate si medalioane; 18 sarcofage din marmura; 152 basoreliefuri; 192 statui din marmura in conditii bune; 21 figuri de animale din marmura; 266 busturi si capuri; 54 picturi in mozaic colorat; 47 obiecte din aur si 39 din argint; 36.679 monede din aur, argint si bronz; o cantitate incredibila de relicve mici din teracota, os, sticla, email, plumb, fildes, bronz, cupru, tencuiala”.

 

Pentru a gzdui cele mai relevante sculpturi gasite in acei ani, Virgilio Vespignani a creat o curte deschisa in Palatul Conservatorilor, asa-numita “Sala octogonala”, un pavilion din lemn cu o decoratie eleganta, care a fost inaugurat in anul 1876, la cativa ani de la inceperea excavarilor.

 

Cand a fost inaugurata camera, ea includea 133 sculpturi, dar in 27 de ani de existenta, pana la demolarea ei in 1903 a fost expus un numar crescut de statui restaurate in pavilionul lui Vespignani, deoarece campaniile arheologice erau in desfasurare si noi sculpturi au fost scoase la lumina.

 

In anul 1903, Muzeul Palatului Conservatorilor a achizitionat zone noi, cu fata la gradina interioara, unde a fost construita Sala octogonala si a fost amenajata o expunere noua a sculpturilor, clasificate conform provenientei lor, sub directia lui Rodolfo Lanciani, o figura proeminenta a lumii arheologice din acea perioada.

 

Astazi, multe dintre acele lucrari sunt plasate in aceleasi camera, dar intr-un cadru nou, pentru a evidentia calitatea marmurei si valoarea artistica a sculpturilor, respectand in acelasi timp vechiul aranjament.

 

Statuia unui pastor batran, in urmatoarea fotografie. Este din marmura pentelica si este o copie romana dupa originalul din Alexandria. A fost plasata initial in Dealul Esquilline (1875).

 

Exedra lui Marc Aureliu, camera 17       

 

La primul etaj al palatului se afla o camera imensa de sticla, construita recent, care contine statuia ecvestra a lui Marc Aureliu. Camera se numeste Exedra lui Marc Aureliu, o camera mare, aerisita, cu lucarne si ferestre inalte. Exedra inseamna o sala de conversatie semicirculara, cu banci sau scaune, care faciliteaza dialogul intre interlocutori.      

 

Tot aici se afla si celebra Lupa Capitolina, pe care am vazut-o si in anul 2006, dar era in alta camera, Camera Lupoaicei.

 

Exedra lui Marc Aureliu, camera 17, in urmatoarele fotografii.    

 

Lupa Capitolina

Tavanul salii

 

Capul colosal al lui Constantin

 

Acest cap, care este de 5 ori mai mare decat unul real, il arata pe imparatul Constantin, la o varsta mai degraba inaintata si a fost executat probabil curand dupa moartea sa din anul 337 D.Hr. 

 

Capul a fost anterior in Lateran si apartine grupului din bronz pe care Papa Sixt IV l-a donat Capitoliului in 1471, marcand astfel nasterea colectiei Capitoline. Mana colosala din bronz si globul, au facut parte, de asemenea din donatia Papei Sixt IV, care au apartinut, probabil aceleiasi statui colosale, in timp ce piciorul drept din bronz a apartinut unei sculpturi diferite.

 

Capul colosal al lui Constantin, in urmatoarea fotografie.

 

Leu atacand un cal, marmura pentelica, cu restaurari in marmura Luna

 

Acest grup sculptural impresionant este primul documentat in Piata del Campidoglio in anul 1300. Din anul 1347 a fost localizat pe scarile Palatului Senatorilor, o zona destinate administrarii justitiei si pedepselor capitale.

 

Fiind un simbol al Romei si al trecutului glorios al orasului, grupul a fost admirat mult de Michelangelo Buonarotti si in 1594 a fost restaurat de unul dintre elevii sai, Rugerro Bescapè, care a adaugat capul, picioarele si coada calului, cat si picioarele din spate ale leului.

 

Sculptura dateaza de la inceputul perioadei elenistice (sfarsitul secolului al IV-lea I.Hr.) si poate fi atribuita unui atelier care opera atat in Grecia cat si in Asia Mica. Grupul era probabil un monument comemorativ legat de victoriile persane ale lui Alexandru cel Mare.

 

Leu atacand un cal, marmura pentelica, cu restaurari in marmura Luna, in urmatoarea fotografie.

 

Monumentul ecvestru dedicat Imparatului Marc Aureliu

 

Monumentul ecvestru dedicat Imparatului Marc Aureliu (161-180 D.Hr.) pare sa nu fi fost mentionat in sursele literare antice, dar a fost ridicat probabil fie in 176 D.Hr., contemporan cu alte onoruri aduse imparatului, in legatura cu triumful sau asupra popoarelor germanice, sau in 180 D.Hr., imediat dupa moartea sa.

 

In acea perioada, statuile ecvestre erau destul de difuze in Roma: ultimele descrieri imperiale ale regiunilor orasului au mentionat cel putin 22 sculpturi, numite equi magni, care erau mai mari decat cele naturale, exact ca monumentul lui Marc Aurelius. Oricum, aceasta sculptura este singura care ne-a fost transmisa de-a lungul secolelor; datorita integritatii sale, a capatat curand un simbol puternic pentru toti aceia care aspirau sa devina mostenitori legitimi ai Imperiului Roman.

 

Nu exista nicio informatie sigura despre locul antic unde a fost ridicata statuia. Oricum, Carlo Tea, care a fost primul care a vorbit despre supravietuirea monumentului si identificarea calaretului cu Imparatul Constantin a acceptat ca statuia a fost ridicata initial in Lateran, unde este mentionats in surse medievale. De fapt, se poate spune doar ca statuia a fost ridicata pentru o dedicatie publica si de aceea cel mai probabil cadrul original a fost Forumul Roman sau piata cu templul dinastic care incercuia Coloana Antonine.

 

Statuia din bronz a lui Marc Aureliu a fost inregistrata in Lateran din secolul al X-lea, dar este posibil sa fi fost deja acolo de la sfarsitul secolului al VIII-lea, cand Carol cel Mare a decis sa faca duplicat la aranjamentul campus lateranensis, prin plasarea unei statui ecvestre similare, care a fost luata din Ravenna, in fata palatului sau din Aachen (Aquisqrana).

 

In ianuarie 1538, la dorinta Papei Paul III din familia Farnese, statuia a fost mutata in Dealul Capitoliului, care a fost din 1143 locul autoritatilor orasului.

 

La un an dupa sosirea statuii, Senatul Roman i-a incredintat lui Michelangelo sarcina de a rearanja cadrul statuii lui Marc Aureliu. Marele maestru florentin nu a dezvoltat un design simplu pentru amplasarea adecvata a monumentului, dar a transformat statuia intr-un punct vizual al unui cadru architectural atat de minunat ca Piata del Campidoglio.

 

Monumentul ecvestru dedicat Imparatului Marc Aureliu, in urmatoarea fotografie.

 

Monumentul ecvestru dedicat Imparatului Marc Aureliu, in urmatoarele doua fotografii.

Va urma….