Elvetia-Muntele Pilatus si Lucerna
Eu am fost pe muntele Pilatus si la Lucerna in iunie 2012, de la Zurich. Am facut o plimbare de o zi, pe ruta: Zurich – Lucerna (cu trenul) – muntele Pilatus (urcarea cu telecabina și cu telefericul, coborarea cu trenuletul cu cremaliera) – Lacul Lucerna (cu vaporul) – Lucerna – Zurich (cu trenul).
Trenul Zurich – Lucerna face cam 45 minute. Din gara centrala a Lucernei am luat autobuzul nr.1, pana la statia Linde. Un bilet de autobuz costa 2 CHF, pentru jumatate de ora si se lua de la automatul de bilete din statia de autobuz. Am mers apoi putin pe jos, cam 5 minute, pana la statia de telecabina. Urcarea cu telecabina si telefericul dureaza 40 minute. Pretul unui bilet dus-intors a costat 64 CHF, biletul este valabil si la trenuletul cu cremaliera.
Vaporul face 90 minute pana la Lucerna, iar cheiul unde opreste vaporul este langa gara centrala. Ultimul vapor este la ora 17.30. Daca il pierdeti, nu este nicio problema, luati trenul normal pana in Lucerna, dar ar fi de preferat plimbarea cu vaporul. Statia de tren este langa cheiul lacului. Peisajele sunt de vis, pe tot parcursul acestui traseu.
Noi am cumparat pass-uri cand am fost in Elvetia. Se numesc “Swiss Saver Flexi Pass”, se cumpara din aeroport pe baza de pasaport si este valabil pentru 2-5 persoane. Numele persoanelor si datele de identificare se scriu pe pass, pe baza pasaportului. Sunt pass-uri pentru 3, 4, 5 sau 6 zile, in decursul unei luni. In ziua in care am mers in excursii, am trecut noi data, dimineata, inainte de plecare.
In ziua respectiva, se poate merge nelimitat cu trenul, autobuzul, tramvaiul, vaporul, este reducere la telecabine, de 40%, cred (nu imi amintesc foarte bine), acces gratuit la peste 400 muzee. Odata cu pass-ul se da si o harta a Elvetiei, unde sunt marcate liniile de tren pe care se poate merge nelimitat si gratuit. Sunt foarte putine linii particulare, pe care se plateste suplimentar pentru bilet, acestea sunt marcate de asemenea pe harta. Oricum, este bine sa verificati de fiecare data la ghiseul de bilete sau de informatii, inainte de a urca in tren. In anul anul 2013, am cumparat “Swiss Saver Pass”, pentru 8 zile consecutive, 2 persoane (era tot pentru 2-5 persoane) si a costat 668 CHF.
Noi am mancat sanvisuri luate la pachet, in toate excursiile pe care le-am facut in Elvetia. Vremea este racoroasa si vara, deci merg luate pachetele. Nu am mancat la restaurante, am gatit mancare acasa, la Zurich.
Daca doriti mai multe informatii despre Zurich, le gasiti aici.
Muntele Pilatus
Muntele Pilatus (sau Pilat) este un masiv din Alpii Bernezi situat în apropiere de Lucerna. Muntele este la granița dintre cantoanele Lucerna, Nidwald si Obwalden. Cel mai înalt vârf, Tomlishorn, are altitudinea de 2.119,9 metri deasupra nivelului marii, urmat de vârfurile Esel (2.119,9 metri), Klimsen (1.907 metri), Matthorn (2.041,3 metri) și Widderfeld (2.075,2 metri).
Muntele Pilatus este un punct de atracție pentru turiștii care iubesc peisajul montan, urcarea si coborarea pe acest munte fiind unele dintre cele mai spectaculoase plimbări alpine din Europa.
Din Lucerna am urcat cu telecabina „Panorama-Gondelbahn” (Kriens – Krienseregg - Fräkmüntegg) și cu telefericul (Fräkmüntegg - Pilatus). Am schimbat telecabina de doua ori si am iesit afara sa admiram peisajele.
Sunt posibilități nenumărate de drumeție, excursii cu trenul la Alpnach, excursii cu vaporul, se pot vedea capre negre, lacul Pilat, sau peștera Monmilchloch. Alte atracții turistice sunt panoramele fantastice spre Wierwaldstattersee, posibilități de practicare a sporturilor de iarnă, sau alpinism, se pot vedea cele mai lungi tulnice (alphorn sau “cornul Alpilor”, un fel de bucium) din lume (12 m).
Urcarea cu telecabina și cu telefericul, in urmatoarele 11 fotografii.
Dupa ce am coborat din teleferic, am stat pe un platou, unde am admirat peisajele. Pe acest platou sunt hotelurile Bellevue si Pilatus – Kulm.
Apoi am urcat pe jos, pana in varful muntelui.
Urcarea pe jos, pana in varful muntelui, in urmatoarele 4 fotografii.
Panorama vazuta de pe varful muntelui este absolut fantastica.
Peisajele vazute de pe varful muntelui, in urmatoarele 9 fotografii.
Am coborat apoi din nou pe platforma.
Peisajele vazute de pe platforma, in urmatoarele doua fotografii.
Coborarea cu trenuletul cu cremaliera
Am coborat cu trenuletul cu cremaliera, pe Calea Ferata Pilatus (PB) de la Alpnach (chiar langa platforma), de la altitudinea de 2.106 metri, pana la Pilatus Bahnen, la 436 metri. Este o cale ferată cu roată dințată, cu una dintre pantele cele mai mari din lume, înclinarea maximă fiind de 48 %, urmata de calea ferată din Mount Washinngton, SUA. Calea ferata a fost facuta in anul 1889. Primele trenuri au fost cu aburi, iar electrificarea liniei s-a facut in anul 1937. Trenuletul intra si in tunele sapate in munte. Si am vazut iar peisaje de vis.
Coborarea cu trenuletul cu cremaliera, in urmatoarele 9 fotografii.
Plimbarea cu vaporul
De la Pilatus Bahnen, am luat apoi vaporul, pe Lacul Lucerna.
Plimbarea cu vaporul, in urmatoarele 8 fotografii.
Lucerna (Luzern)
Lucerna sau Luzern (in germana) este un oras in Elvetia centrala, in partea tarii unde se vorbeste limba germana. Lucerna este capitala cantonului Lucerna si face parte din districtul cu acelasi nume. Avand o populatie de 81.057 persoane, Lucerna este cel mai dens populat oras din Elvetia centrala.
Datorita locatiei sale pe malurile Lacului Lucerna si a raului Reuss, avand vederea muntilor Pilatus si Rigi din Alpii Elvetieni, Lucerna este o destinatie turistica foarte populara. Unul dintre jaloanele faimoase ale orasului este Podul Capelei (in germana Kapellbruke), un pod din lemn care a fost construit prima data in secolul al XIV-lea.
Scurt istoric al orasului
Istoria timpurie si descoperiri (750 – 1386)
Dupa caderea Imperiului Roman de la inceputul secolului al VI-lea, poporul Germanic Alemani si-a crescut influenta in zona actualei Elvetii. In jurul anilor 750, a fost fondata Manastirea Benedictina a Sfantului Leodegar, care a fost mai tarziu atasata de Abatia Murbach din Alsacia, la mijlocul secolului al IX-lea, iar pana atunci zona era cunoscuta ca Luciaria.
Originea numelui este nesigura, este posibil sa derive de la numele latinesc al stiucii, Lucius, desemnand astfel o stiuca in raul Reuss. In orice caz, numele a fost asociat de etimologia populara cu latinescul “lucerna”, care inseamna “lanterna”, din cele mai vechi timpuri.
In anul 1178, Lucerna si-a dobandit independenta fata de jurisdictia Abatiei Murbach, iar fondarea orasului propriu-zis s-a produs probabil in acelasi an. Orasul a capatat importanta ca poarta strategica de crestere a comertului pe ruta comerciala Gotthard.
Pana in anul 1290, Lucerna a devenit un oras de marime rezonabila, cu aproape 3.000 locuitori. In aceasta perioada, Regele Rudolph I von Habsburg a castigat autoritatea asupra Manastirii Sfantului Leodegar si a pamanturilor sale, care includeau si Lucerna. Populatia nu a fost multumita de cresterea influentei Habsburgilor si Lucerna s-a aliat cu orasele vecine pentru a dobandi independenta de sub dominatia lor.
Alaturi de Lucerna, celelalte trei cantoane impadurite: Uri, Schwyz si Unterwalden au format “eterna” Confederatie Elvetiana, cunoscuta ca Eidgenossenschaff, in data de 7 noiembrie 1332. Mai tarziu, orasele Zurich, Zug si Berna s-au alaturat aliantei. Cu ajutorul acestor aliante, domnia Austriei asupra zonei a luat sfarsit. Rezultatul a fost obtinut de Victoria Lucernei impotriva Habsburgilor in Batalia de la Sempach, in anul 1386. Pentru Lucerna, acesta victorie a dus la o era a expansiunii.
Orasul a obtinut in scurt timp multe drepturi, care pana atunci au fost ascunse de Habsburgi. Pana atunci, granitele Lucernei erau aproximativ cele din ziua de azi.
De la oras la oras – stat (1386 – 1520)
In anul 1415, Lucerna a dobandit Reichsfreiheit de la Imparatul Sigismund si a devenit un membru puternic al Confederatiei Elvetiene. Orasul si-a dezvoltat infrastructura, a crescut taxele si si-a stabilit oficialii proprii, locali. Populatia, care era pana atunci de 3.000 locuitori, s-a redus cu aproximativ 40%, datorita pandemiei de “Plaga Neagra” si a catorva razboaie din jurul anului 1350.
Orasul Elvetian Catolic (1520 – 1798)
Numarandu-se printre orasele in crestere ale confederatiei, Lucerna a fost populara in special prin atragerea de noi rezidenti. Ramanand predominant catolica, Lucerna a gazduit festivalul sau anual “Jocurile patimilor”, din 1453 pana in 1616. Acest festival tinea doua zile, cate 12 ore pe zi.
Cum confederatia s-a spart in timpul Reformei, dupa anul 1520 multe orase vecine au devenit Protestatnte, dar Lucerna a ramas Catolica. Dupa victoria Catolicilor impotriva Protestantilor, in Batalia de la Kapell, din anul 1531, orasele Catolice au dominat confederatia. Totusi, regiunea a fost destinata sa fie dominata de orasele Protestante, cum ar fi Zurich, Berna si Basel, care au infrant fortele Catolice in Razboiul Toggenburg, din anul 1712. Pozitia predominanta a Lucernei in Confederatie a fost pierduta pentru totdeauna.
In secolele XVI si XVII, razboaiele si epidemiile au avut frecventa mai scazuta, in mod constatnt si ca urmare, populatia tarii a crescut puternic. Lucerna a fost asaltata de o armata de tarani si a semnat repede un tratat de pace cu rebelii din Razboiul Taranilor Elvetieni, din anul 1653.
Secolul revolutiilor (1798 – 1914)
In anul 1798, la noua ani dupa inceperea Revolutiei Franceze, armata Franceza a marsaluit in Elvetia. Vechea confederatie a intrat in colaps si guvernul a devenit democratic. Revolutia industriala a intrat in Lucerna destul de tarziu si pana in anul 1860 numai 1,7% din populatie lucra in industrie, care a fost aproximativ un sfert din media nationala la cea vreme.
Agricultura, care avea aproximativ 40% din angajati, era principala ocupatie economica din canton. Cu toate acestea, industria a fost atrasa in oras din zonele din vecinatatea Lucernei. Din anul 1850 si pana in 1913, populatia Lucernei a crescut de patru ori si a crescut si fluxul de imigranti. In anul 1856, calea ferata a legat prima data orasul Lucerna de Olten si Basel, apoi de Zug si Zurich, in anul 1864 si in final de sudul Elvetiei, in anul 1897.
Secolul al XXI-lea
Pe 17 iunie 2007, votantii orasului Lucerna si ai orasului vecin, Littau, au agreat sa fuzioneze, printr-un referendum simultan. Acest referendum a avut efect pe 1 ianuarie 2010. Noul oras, denumit inca Lucerna, are o populatie de aproximativ 80.000 locuitori, situand orasul pe locul al saptelea in Elvetia. Rezultatele acestui referendum se asteapta sa paveze calea pentru negocieri cu alte orase din vecinatate, intr-un efort de a crea un oras – regiune unificat, lucru care se bzeaza pe rezultatele unui studiu.
Atractii turistice in Lucerna
Cheile Lacului Lucerna, in urmatoarea fotografie.
Gara Lucernei, in urmatoarea fotografie.
Podul Capelei (Kapellbruke) si Waserturm
Podul Capelei (Kapellbruke) este un pod acoperit din lemn, construit in diagonala peste raul Reuss. Denumirea podului a fost data dupa Capela Sf.Petru din apropiere.Podul a fost construit in anul 1333 si are picturi interioare din secolul al XVII-lea, care reprezinta sfinti patroni si scene din istoria orasului. Kapellbruke a fost avariat grav de un incendiu in anul 1993, dar a fost reconstruit complet si restaurat. Din cele 158 de picturi originale, au ramas 147 inainte de incendiu. Dupa incendiu, au mai ramas 47 de picturi, desi doar 30 au fost in cele din urma complet restaurate.
Waserturm este un turn octagonal, din secolul al XIII-lea, are 34 metri si a facut parte din fortificatiile orasului. Nu este un turn de apa, numele provine de la faptul ca turnul a fost construit in apa. De-a lungul secolelor, turnul a fost folosit ca inchisoare, cemera de tortura, iar mai tarziu ca arhiva municipala. Turnul este inchis publicului.
Podul Capelei (Kapellbruke) si Waserturm, in urmatoarele 7 fotografii.
Spreuerbrucke
Cel de al doilea pod din lemn, acoperit, din Lucerna se numeste Spreuerbrucke, a fost construit in anul 1406, iar in interior, pe panourile triunghiulare sunt 45 picturi cu “Dansul mortii” (Totentanz, in germana). Picturile au fost facute intre anii 1616 si 1637 de catre pictorul Kaspar Meglinger si studentii sai si reprezinta cel mai mare exemplu al unui ciclu Totentanz existent. Picturile sunt incadrate in negru, fiecare cadru este inscriptionat cu explicatii ale subiectului picturii, in versuri si cu numele donatorilor. Unele picturi au si portrete ale donatorilor.
Spreuerbrucke, in urmatoarea fotografie.
Biserica iezuita
A fost prima biserica mare in stil baroc, din Elvetia, construita pentru iezuiti, pe malul stang al raului Reuss, intre anii 1666 si 1677. Interiorul a fost actualizat in stil Rococo, in anul 1750 si are tavanul vopsit foarte frumos si altarele laterale din marmura.
Biserica iezuita, in urmatoarele doua fotografii.
Orasul vechi
Orasul vechi Lucerna se afla pe malul drept al raului Reuss si pastraza inca multe case burgheze vechi si fantani. Unele dintre cladiri sunt pictate in culori vii, dand orasului vechi (Altstadt, in germana) o atmosfera de basm. In Piata Kornmarkt se afla Primaria veche a orasului, Altes Rathaus, construita in stil Italian Renascentist in anii 1602 – 1606, de catre arhitectul Italian Anton Isenmann. Turnul din vecinatatea Primariei dateaza din secolul al XIV-lea. La vest de Kornmarkt se afla Piata Weinmarkt, cu o fantana in stil Gotic Tarziu. In Piata Kapellplatz se afla cea mai veche biserica din Lucerna, capela Sfantul Petru, construita in anul 1178 si renovata in secolul al XVIII-lea.
Cladiri din orasul vechi, in urmatoarele 4 fotografii.
Restaurantul Fritschi
Piata Kornmarkt, in urmatoarele 3 fotografii.
Primaria veche a orasului, Altes Rathaus (cladirea mare gri)
Primaria veche a orasului, Altes Rathaus (prima cladire din stanga fotografiei) si Turnul din vecinatatea Primariei
Turnul din vecinatatea Primariei
Zidurile si turnurile orasului (Meseggmauer si Turme)
De-a lungul partii de nord a orasului vechi Lucerna, se afla un zid construit intre anii 1350 si 1408, cu noua turnuri construite in diferite stiluri. Partea construita in jurul anului 1386 este inca aproape intacta si se poate urca in patru turnuri: Schirmer, Zyt, Wacht si Mannli, pentru a admira privelistea orasului si a Lacului Lucerna.Cel mai vechi ceas din Lucerna, construit in anul 1535, se afla in turnul Zyt si bate ora exacta, cu un minut inaintea tuturor celorlalte ceasuri ale orasului. In interiorul turnului se poate vedea mecanismul ceasului, in functiune.
Zidurile si turnurile orasului, in urmatoarele doua fotografii.
Zidurile si 3 turnuri ale orasului, in fundalul fotografiei
Turnul Mannli
Hofkirche (Manastirea Sfantul Leodegar)
Hofkirche este vechea manastire benedictina Sfantul Leodegar, din secolul al VIII-lea, care a fost reconstruita intre anii 1634 – 1639, dar a pastrat cele doua turnuri din anul 1525, ale bisericii anterioare. Hofkirche este considerata cea mai importanta biserica Renascentista din Elvetia. In turnul nordic se afla o sculptura in stilul Gotic tarziu, care reprezinta Agonia in gradina. In interiorul bisericii, amvonul sculptat este din anul 1639, iar in arcadele care inconjura biserica sunt mormintele familiilor vechi din Lucerna. Desi interiorul bisericii este simplu, altarul in stil Baroc, din aur, iese in evidenta. Vara se tin recitaluri de orga in biserica.
Hofkirche vazuta de pe Lacul Lucerna, in urmatoarea fotografie.
Poduri din fier peste raul Reuss, in urmatoarele doua fotografii.
Palatul Gutsch, aflat pe un deal, in urmatoarea fotografie.
Teatrul din Lucerna, in urmatoarea fotografie.
Jungfraujoch
La aproximativ 80 de kilometri de Lucerna se afla Jungfraujoch, cunoscut ca Top of Europe, care se afla pe lista Patrimoniului Mondial si unde este cea mai inalta gara de pe continent, la 3.454 metri.
Daca doriti mai multe informatii despre Jungfraujoch, le gasiti aici.
Comments
Post a Comment