Elvetia - Zurich
Eu am fost de noua ori in Elvetia, intre anii 2012 - 2016 si am stat in Zurich. Din Zurich am facut excursii, pe cont propriu, in Elvetia, Germania, Italia. Am scris despre unele locuri din Elvetia in articolele anterioare, iar despre alte locuri voi scrie in articolele viitoare.
Daca doriti mai multe informatii despre Zermatt, Materhorn, le gasiti aici.
Daca doriti mai multe informatii despre Jungfraujoch, top of Europe, le gasiti aici.
Daca doriti mai multe informatii despre Schithorn, le gasiti aici.
Am calatorit cu avionul, cu compania Swiss Airlines, pe ruta Bucuresti – Zurich nu circula decat aceasta companie elvetiana. Serviciile companiei sunt ireprosabile. Pretul unui bilet de avion era 186 EUR/persoana/dus-intors si am facut rezervare cu doua – trei luni inainte, erau anumite zile in care pretul era mai mic, in alte zile putea sa fie si 500 EUR un bilet. De la aeroport am luat trenul pana in Gara Zurich (Zurich Hauptbahnhof), care este aproape de centru. Trenul face cam 20 minute, iar un bilet costa 6,80 CHF.
Am stat o singura data la hotel, in anul 2012 si am facut rezervare cu trei luni inainte, printr-o agentie. Hotelul se numeste Bahnhof Glattbrugg, de 3 stele si este la 10 km de centrul orasului si la 2 km de aeroport. Am stat intr-o camera mare, la mansarda, camera avea baie proprie si bucatarie. A costat 60 EURO/noapte, cu mic dejun inclus. Statia de tramvai este foarte aproape de hotel, iar pana in centru faceam cam 20 minute.
Elvetia este o tara pe care o iubesc foarte mult si scriu cu emotie despre ea, tara unde turistul se simte rasfatat. Elvetia are munti si lacuri frumoase, cu peisaje de vis. Elvetia este tara unde toata lumea respecta legile si regulamentele interne. Amenzile sunt foarte mari, daca incalci legea.
Transportul in comun este foarte bine organizat, aproape atinge perfectiunea, trenurile circula cu o frecventa de jumatate de ora, iar autobuzele vin la 10 minute. Cand spun la 10 minute, inseamna ca nu intarzie niciun minut. Am cumparat abonamente pentru transport (Swiss pass), cu care se poate calatori cu trenul, autobuzul, tramvaiul, are reducere la telecabine, se intra la muzee si se poate bea o bautura racoritoare la restaurant. Voi mai da detalii despre Swiss pass-uri in articolele viitoare. Trenurile sunt foarte curate, iar garniturile de tren par a fi toate noi. Bagajele pot fi lasate pe culoar, la intrarea in tren, nu le ia nimeni.
Mancarea este scumpa in Elvetia, dar sunt si unele produse accesibile pentru buzunarele noastre, in supermarketuri, de exemplu branza, salam, pulpe de pui,ciocolata, biscuiti, bere, apa, cafea. Branza este foarte buna (Elvetia este tara branzei) si ciocolata, mai ales ciocolata Lindt (este facuta din ingrediente naturale).
Hainele sunt foarte scumpe, dar am gasit incaltaminte la preturi accesibile, la Bata, o pereche de pantofi din piele era 40 – 50 CHF. In Zurich, Bata se afla in zona comerciala de pe Bahnhofstrasse.
Dar sa va prezint Zurich, locul unde bunul gust se simte in atmosfera.
Zurich este capitala cantonului Zurich si cel mai mare oraș și inima comercială a Elvetiei.
Orașul Vechi se întinde pe ambele maluri ale raului Limmat. Centrul geografic și istoric al orașului este Lindenhof, un mic deal natural pe malul de vest al raului Limmat. Astăzi, orașul include si unele cartiere spre nord-est, în Valea Glatt (in germană: Glattal) și la nord în Valea Limmat (in germană: Limmattal). Zurich este situat la 408 metri deasupra nivelului marii, în partea mai joasă (nordică) a Lacului Zurich (in germană: Zurichsee) aproximativ 30 km la nord de Alpi, amplasat între dealuri împădurite la vest și est.
Scurt istoric al orasului
In jurul lacului Zurich, au fost gasite asezari din Epocile Neolitic si de Bronz. Urme ale asezarilor Celtilor pre-Romani, La Tene, au fost descoperite langa Lindenhof, un deal care domina calea apei, constituita din lacul Zurich si raul Limmat. In timpurile Romane, cand a fost cucerita regiunea alpina, in anul 15 I.Hr., romanii au construit castelul Lindenhof.
Mai tarziu, aici a fost ridicat Turicum (un toponim de origine Celtica clara), un punct de colectare a taxelor pentru bunurile traficate pe Limmat, care a facut parte din granita dintre Gallia Belgica (din anul 90 D.Hr. Germania Superioara) si Raetia. Acest punct de taxe s-a dezvoltat mai tarziu. Dupa reformele Imparatului Constantin, in 318 D.Hr., granita dintre Gaul si Italia (doua dintre cele patru prefecturi pretoriene ale Imperiului Roman) a fost localizata la est de Turicum, traversand raul Linth, intre lacul Walen si lacul Zurich, unde un castel si o garnizoana asigurau siguranta Turicumului.
Cel mai vechi inscris al orasului dateaza din secolul al II-lea, a fost o piata funerara, pe care scrie “postul Zurich pentru colectarea taxei de 2,5% a Galliae” si a fost descoperita la Lindenhof. In secolul al V-lea, tribul Germanic Alemanni s-a stabilit in Platoul Elvetian. Castelul Roman a ramas in picioare pana in secolul al VII-lea.
Un castel Carolingian, construit pe locul castelului Roman de catre nepotul lui Charlemagne, Louis Germanul, este mentionat in anul 835. Louis a fondat, de asemenea si abatia Fraumunster, in anul 853, pentru fiica sa, Hildegard. El a dotat manastirea Benedictina cu pamanturile padurilor Zurichului, ale Uriului si Albisului si a admis imunitatea manastirii, plasand-o direct sub autoritatea sa. In anul 1045, regele Henric al III-lea a dat dreptul manastirii de a organiza piete, a colecta taxe si a bate moneda si astfel a facut ca abatia sa conduca efectiv orasul.
Zurich a dobandit iminenta imperiala in anul 1218 prin extinderea liniei principale a familiei Zahringer si a obtinut un statut comparabil cu unul statal. In timpul anilor 1230, a fost construit un zid al orasului, care avea 38 hectare si tot atunci au fost construite casele vechi din piatra de pe Rennweg. Castelul Carolingian a fost folosit ca o cariera si a inceput sa se ruineze.
Imparatul Frederick al II-lea a ridicat stareta abatiei Fraumunster la rangul de ducesa, in anul 1234. Stareta numea primarul si tot ea delega frecvent baterea de monede pentru locuitorii orasului. Puterea politica a manastirii a inceput sa scada incet in secolul al XIV-lea, incepand cu instalarea “Zunftordnung“ (legile breslei), initiate in anul 1336 de Rudolf Brun, care a devenit primul primar independent, adica ne-nedesemnat de catre stareta.
Un eveniment important de la inceputul secolului al XIV-lea a fost finalizarea “Codex Manesse”, o sursa cheie a poeziei medievale germane. Faimosul manuscris iluminat, descris ca fiind “cel mai faimos manuscris german iluminat al tuturor secolelor”, a fost facut de familia Manesse din Zurich, copiat si ilustrat in oras, undeva intre anii 1304 si 1340. Pentru a produce o astfel de lucrare, a fost necesar un proiect de prestigiu, foarte costisitor, care a solicitat munca de cativa ani a unor scribi inalt calificati si a unor pictori de miniaturi. Proiectul a confirmat clar cresterea bogatiei si mandriei locuitorilor Zurichului din acea perioada.
Pe 1 mai 1351, locuitorii Zurichului au trebuit sa declare supunere inaintea reprezentatntilor cantoanelor Lucerna, Schwyz, Uri si Unterwalden, care erau ceilalti membri ai Confederatiei Elvetiene. Astfel, Zurich a devenit al cincilea membru al Confederatiei si a pierdut, de facto, independenta statala. Zurich a fost cantonul prezidential al dietei, din anul 1468 pana in anul 1519. Aceasta autoritate a insemnat ca aici se afla Consiliul Executiv si organismul care facea legile Confederatiei, organism care a functionat din Evul Mediu si pana la infiintarea statului federal Elvetia, in anul 1848.
Zurich a fost temporar expulzat din Confederatie in anul 1440, datorita unui razboi cu ceilalti membri ai statului, pe teritoriul Toggenburg (Razboiul Vechiului Zurich). Nicio parte nu a avut vreo victorie semnificativa, atunci cand s-a agreat pacea, in anul 1446, iar Zurich a fost readmis in Confederatie in anul 1450.
Preotul Zwingli a inceput Reformarea Elvetiei, in timpul cand a fost predicatorul sef in anii 1520, la biserica Grossmunster. El a trait acolo din anul 1484 si pana la moartea sa, in anul 1531. Biblia Zurichului, bazata pe cea a lui Zwingli, a fost publicata in anul 1531. Reformarea rezultata in schimbarile majore in afacerile statului si ale vietii civile in Zurich, a fost insusita, de asemenea si de alte cantoane. Cateva cantoane au ramas catolice si au devenit baza conflictelor majore care au condus la izbucnirea Razboaielor Kappee.
In timpul secolelor XVI si XVII, Consiliul Zurichului a adoptat o atitudine de izolare, care a dus la impunerea fortificatiilor construite in anul 1624. Razboiul de 30 Ani care s-a declansat de-a lungul Europei a motivat orasul sa construiasca aceste ziduri. Fortificatiile au necesitat o multime de resurse, care au fost luate din diferite teitorii, fara niciun acord. Urmatoarele revolte au fost inabusite brutal.
In anul 1648, Zurich s-a autoproclamat republica, luandu-si statutul anterior de oras imperial liber. In aceasta perioada, sistemul politic al Zurichului a fost oligarhia. Familiile dominante ale orasului au fost urmatoarele: Bonstetten, Brun, Bürkli, Escher vom Glas, Escher vom Luchs, Hirzel, Jori (sau von Jori), Kilchsperger, Landenberg, Manesse, Meiss, Meyer von Knonau, Mülner, von Orelli.
Revolutia Helvetica din anul 1798 a dus la caderea regimului Antic. Zurich a pierdut controlul pamantului si a privilegiilor sale economice, iar orasul si cantonul si-au separat posesiunile lor, intre anii 1803-1805. In anul 1839, orasul a trebuit sa cedeze presiunii persoanelor sale urbane, urmand puciul din 6 septembrie, numit “Zuriputsch”. Cele mai multe dintre zidurile de aparare ale orasului, construite in secolul al XVII-lea au fost daramate, fara sa fi fost vreodata asediate, pentru a perimte societatii rurale sa patrunda in oras.
In anul 1859 s-a semnat “Tratatul de la Zurich”, dintre Austria, Franta si Sardinia.
Zurich a fost capitala federala in anii 1839-1840, ca urmare a victoriei Partidului Conserrvator in oras, in 1839, victorie care a cauzat o agitatie mare in toata Elvetia. Dar in anul 1845, Radicalii au recastigat puterea la Zurich, care a fost din nou capitala federala, intre 1845-1846, iar Zurich a preluat conducerea impotriva cantoanelor Sonderbund. Ca urmare a razboiului Sonderbund si a formarii Statului Federal Elvetia, Zurich a votat in favoarea constitutiilor federale din anii 1848 si 1874.
Imigratia enorma din districtele tarii in Zurich, din anii 1830, a creat aici o clasa industriala, care nu a posedat privilegiile cetatenilor si in consecinta nu a avut nicio participare la guvernul municipal. In anul 1860, scolile orasului care au fost deschise pana atunci numai pentru cei bogati, prin plata unor sume mari de bani, au fost accesibile tuturor claselor sociale.
In timpul secolului al XIX-lea au avut loc dezvoltari extinse in Zurich. Din anul 1847 a inceput constructia primei cai ferate de pe teritoriul Elvetiei, numita Spanisch – Broli – Bahn, care a conectat Zurich de Baden si care a pus Gara Zurich (Zurich Hauptbahnhof) la originea retelei de cale ferata a Elvetiei. Cladirea actulala a garii (principala statie de cale ferata), dateaza din anul 1871.
Bahnhofstrasse din Zurich (Strada Statiei) a fost facuta in anul 1867, iar Bursa de Valori din Zurich a fost fondata in anul 1877. Industrializarea a condus la migratii in alte orase si la cresterea rapida a populatiei, mai ales in suburbiile Zurichului.
Cheile lacului sunt un jalon important in dezvoltarea orasului modern Zurich, iar constructia tarmului lacului nou a tranformat Zurich dintr-un oras mic medieval de pe raurilor Limmat si Sihl, intr-un oras modern atractiv de pe malul Lacului Zurich, facut sub indrumarea inginerului Arnold Burkli.
In anul 1893, cele 12 districte periferice au fost incorporate in orasul Zurich, incluzand Aussersihl, cartierul muncitoresc de pe malul stang al raului Sihl si a fost adaugat un teren additional Lacului Zurich. In anul 1934 au fost incorporate opt districte aditionale in nordul si vestul Zurichului.
Zurich a fost bombardat din greseala in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial.
Stema bleo si alb a Zurichului este atestata din anul 1389 si a derivat de la drapelul cu bleo si alb, pus in folosinta in anul 1315. Prima dovada sigura a drapelului cu acelasi design este din 1434. Stema este flancata de doi lei. Astazi, cantonul Zurich foloseste aceeasi stema ca si orasul.
Hotelul Bahnhof Glattbrugg, in urmatoarea fotografie.
Atractii turistice in Zurich
Gara Zurich (Zurich Hauptbahnhof) care dateaza din anul 1871 si Bahnhofstrasse (Strada Statiei), facuta in anul 1867
Gara Zurich (Zurich Hauptbahnhof) si Bahnhofstrasse (Strada Statiei), in urmatoarele 3 fotografii.
Biserica Grossmunster
Grossmunster (Marea Catedrala) este o catedrala gotica aflata in Zurich, care prezinta si elemente arhitecturale romanice, ea fiind implicata atat in istoria catolicilor cat si in cea a protestantilor. Turnurile gemene ale bisericii Grossmunster, aflata in apropiere de malurile raului Limmat, sunt considerate ca fiind cel mai cunoscut punct de reper din Zurich. Intrarea este libera.
Biserica Grossmunster, in urmatoarele 4 fotografii.
Biserica Fraumunster (Catedrala Maicii Domnului).
In peisajul orasului Zurich sunt prezente multe turnuri de biserica, dar cel mai gratios este turnul inalt si albastru al bisericii Fraumunster. Biserica, pozitionata langa vechea piata istorica Munsterhof, a fost fondata in 853, chiliile sale fiind locuite de nobili pana in secolul al XII-lea. Printre caracteristici arhitectonice marcante ale bisericii se numara corul in stil Romanesque si imensa si elaborata orga, insa principala atractie o reprezinta cele cinci vitralii margnifice realizate de Marc Chagall in anul 1970. Fiecare vitraliu are o culoare dominanta si prezinta o poveste crestina. La fel de impresionant este si vitraliul de 9 metri din transeptul de nord, creat de Augusto Giacometti, in anul 1940. Intrarea este libera.
Biserica Fraumunster, in urmatoarea fotografie.
Biserica St.Peter, cu cel mai mare ceas de turn din lume, de 8,67 metri diametru.
Biserica St.Peter, in urmatoarea fotografie.
Turnul Bisericii St.Peter (in drepta fotografiei), vazut de pe malul raului Limmat, in urmatoarea fotografie.
Plimbare pe jos pe malurile raului Limmat, in centrul vechi al Zurichului
Malurile raului Limmat din centrul vechi al Zurichului, in urmatoarele 8 fotografii.
Si sub un pod de pe raul Limmat, unde ne-am adapostit de o ploaue torentiala si am hranit lebedele.
Cheile Lacului Zurich
Cheile Lacului Zurich, in urmatoarele 8 fotografii.
Sarbatoarea zilei Zurichului (in iunie)
Sarbatoarea zilei Zurichului, in urmatoarele 9 fotografii.
Am ascultat muzica si am dansat.
Ne-am dat in roata, de unde se vede o priveliste frumoasa a Zurichului, de sus.
Am vazut acrobatii.
Dolder Grand Hotel
Dolder Grand este un hotel de 5 stele, in orasul elvetian Zurich. Este localizat pe dealul Adlisberg, la 200 metri deasupra centrului orasului. Hotelul a fost construit in anul 1899. Se poate ajunge la hotel pe jos sau cu trenul cu cremaliera, care se ia din centru, hotelul fiind ultima statie. Noi am mers cu trenul pana la hotel si am coborat pe jos.
Hotelul Dolder Grand a fost construit intre anii 1897 si 1899, s-a deschis pe data de 10 mai 1899 si a fost extins in anii 1924 si 1964. In anul 2004 hotelul a fost inchis pentru o renovare majora si a fost redeschis pe 3 aprilie 2008. Restaurarea a mentinut infatisarea oroginala din anul 1899 si toate extinderile adaugate dupa aceasta data au fost demolate.
Noi am baut o bere pe terasa restaurantului. Hotelul se intinde pe un domeniu mare. Este foarte frumos, atat hotelul cat si domeniul, iar privelistea vazuta de sus este minunata.
Hotelul Dolder Grand si domeniul hotelului, in urmatoarele 4 fotografii.
Plimbare cu vaporul pe Lacul Zurich
Urmatoarele 10 fotografii au fost facute in plimbarea cu vaporul pe Lacul Zurich.
Uetliberg
Uetliberg este un munte din platoul Elvetiei si face parte din lantul muntos Albis, avand 870 metri inaltime. Muntele ofera o vedere panoramica a Zurichului si a Lacului Zurich si se afla intre orasul Zurich si municipalitatile Stallikon si Uitikon. Varful, cunoscut si sub denumirea de Uto Kulm, se afla in Stallikon.
Pe varf se afla hotelul Uto Kulm si doua turnuri, unul fiind turn de observatie, care a fost reconstruit in anul 1990 (accesul costa 2 CHF), iar celalalt este turnul de televiziune Uetliberg (de 186 metri, reconstruit in anul 1990).
La Uetliberg se poate ajunge cu trenul din Zurich, care face 20 minute, iar frecventa trenurilor este din jumatate in jumatate de ora. Trenul merge pana la 812 metri, iar apoi se urca pe jos pentru a ajunge in varf.
Varful Uto Kulm (Top of Zurich) cu turnul de observatie si turnul de televiziune Uetliberg, in urmatoarele 3 fotografii.
Vederea panoramica a Zurichului vazuta din turnul de observatie, in urmatoarele 4 fotografii.
Vederea panoramica a Zurichului vazuta de la baza turnului de observatie, in urmatoarea fotografie.
Comments
Post a Comment