Germania-atractiile turistice din Dresda-partea I
Dresda este unul dintre orasele mele preferate. Am vizitat orasul in perioada 24 - 28 iulie 2015, timp in care am fost o zi la Berlin. In Dresda am vizitat Palatul Swinger, biserica Hofkirche (sau Catedrala Sfanta Treime din Dresda) si biserica Frauenkirche (Biserica Maicii Domnului). Nu am mai intrat in niciun muzeu, deoarece eram foarte obositi si am preferat sa ne plimbam si sa stam la terase. Nu am fost nici foarte bine documentata dinainte. Daca voi mai merge la Dresda, voi vizita Castelul Dresdei si Opera Semper.
Daca doriti mai multe informatii despre Palatul Swinger din Dresda, le gasiti aici.
Noi am ajuns la Dresda cu avionul, de la Zurich. Am luat trenul de la aeroprtul din Dresda si am ajuns in oras, la gara. Gara este foarte aproape de hotelul unde am fost cazati, la cateva minute de mers pe jos. De fapt, noi am mers numai pe jos in Dresda, nu am luat niciun mijloc de transport.
Gara din Dresda, in urmatoarele doua fotografii.
Dresda (Dresden, in limba germana), este un oras din Germania, capitala landului federal Saxonia (Sachsen), aflat pe malurile Elbei, cu o populatie de circa 500.000 de locuitori. Orasul a fost bombardat de aviatie in anul 1945, cand o mare parte a civililor a fost ucisa de catre aviatia anglo-americana. Se apreciaza ca au murit de trei ori mai multi civili decat la Hiroshima. Dresda face parte din "ruta saxona a vinului" (Dresda - Meissen - Parcul National Elvetia Saxona).
Dresda, denumita "Florenta Elbei" a fost in trecut locul curtii Regatului de Saxonia si capitala statului liber Saxonia. Dresda se mandreste cu o istorie de peste 800 de ani (din anul 1206). Negustorii si mestesugarii au venit pe acest teritoriu ocupat de slavi pe campia raului, a carei locuitori erau denumiti "Dresdzany", adica locuitori ai padurilor mlastinoase. Asezarea sateasca cu un castel margraf s-a dezvoltat intr-un oras fortificat cu cele mai vechi biserici, Kreuzkirche si vechea Frauenkirche.
Heirich Nobilul, din dinastia Wettin a ales Dresda ca loc pentru curtea sa, pentru prima data in secolul al XIII-lea, iar dupa impartirea orasului Leipzig a Saxoniei din anul 1485, Albertine Wettins a condus teritoriul. Peste timp, Dresda, protejata de o fortareata intinsa, s-a dezvoltat intr-un oras impartit in doua de Elba: Altendresden (Neustadt de mai tarziu) si Dresda, care erau conectate de un pod din piatra.
Dresda a fost transformata in resedinta regala in timpul lui August cel Puternic. Sub August si succesorul sau au fost construite cladiri baroce, care au devenit faimoase in lume. Acestea includ Palatul Swinger (proiectat de Poppelmann), biserica Frauenkirche (proiectata de George Bahr), biserica Hofkirche (proiectata de Chiaveris), parcul baroc Gross - Sedlitz, palatul de reuniuni din Pillnitz, casele impozante ale clasei de mijloc si palatele aristocratilor.
Dupa Razboiul de Sapte Ani cu Prusia (1756 - 1763), in care Dresda a fost avariata serios, orasul s-a extins dincolo de peretii vechii fortarete, din care a ramas terasa Brühl, de promenada. Schimbarea in stilul arhitectural al orasului a fost lucrarea lui Gottfried Semper, care a construit curtea teatrului si noua cladire - galerie din Piata Teatrului (Theaterplatz), denumita Galeria Semper (din Palatul Swinger).
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea Dresda s-a dezvoltat intr-un oras mare, modern, cu universitati si industrie si a fost conectat la reteaua de cale ferata. Dupa sfarsitul monarhiei din 1918, Dresda a ramas capitala statului. Deoarece Dresda a avut proiecte urbane la scara larga de cladiri si a incorporat suburbiile, populatia sa a crescut la jumatate de milion de locuitori pana in anul 1945. Dresda este inca unul dintre cele mai frumoase orase germane.
Distrugerile din Al Doilea Razboi Mondial, cauzate de raidurile aeriene britanice si americane din zilele de 13 si 14 februarie 1945 sunt notabile. Lucrarea de reconstructie a orasului din timpul regimului est german a implicat demolarea unei parti mari din arhitectura istorica impresionanta. Dupa deschiderea granitelor din anul 1989, planificatorii orasului au fost preocupati sa pastreze limitele orasului armonioase. Reconstructia Neustadt poate fi privita ca un succes.
Vederile Dresdei baroce, pictate de artistul curtii regale, Bellotto, numit si Canalleto, reflecta o varietate arhitecturala a unei epoci care a fost decisiva pentru stabilirea granitelor orasului. Cand Printul Elector August cel Puternic (1670 - 1733) a dobandit coroana Poloniei, el a construit o rezidenta frumoasa la Dresda, pe partea Neustadt, care a ars intr-un incendiu. August cel Puternic a mentinut Dresda si Varsovia ca rezidente in uniunea saxona -poloneza, iar caracterul european al celor doua metropole a fost accentuat de cladiri magnifice.
Arhitecti ca Matthias Daniel Poppelmann, Knoffel, de Boat, Longuelune si altii si sculptori ca Permoser, au facut proiecte mari in Dresda, care au fost terminate dupa moartea lor. Monumentul Calaretului din Aur a regelui elector in postura unui imparat roman este in Neustadt, care a fost denumit Noul Konigsstadt si reconstruit in conformitate cu regulamentele cladirilor, aprobate de el.
Strada Konigstrasse, care conecteaza axa dintre Palatul Japonez (construit de catre rege ca Palatul de Portelan) si piata Albertplatz, cat si biserica Dreikonigskirche, care are altarul facut de Thomae, sunt dovezi elocvente ale acelor vremuri, in timp ce piata Neumarkt din jurul bisericii Frauenkirche a fost construita ca un cartier urban, partial in stilul istoric.
Hofkirche (sau Catedrala Sfanta Treime din Dresda), care a fost consacrata in timpurile noastre, sub denumirea de Catedrala SS. Trinitatis, este o bijutrerie arhitectonica. Aceasta cladire impozanta se afla in imediata vecinatate a Palatului Swinger si a fost construita de arhitectul italian Gaetano Chiaveri in stilul baroc roman tarziu, in timpul domniei lui August al II-lea. Dupa finalizarea domului Frauenkirche, curtea catolica si regina Maria Josepha au dorit sa aibe o biserica impresionanta similara, pentru rugaciuni.
Chiaveri a primit comanda sa inceapa constructia noii biserici in anul 1737. Spirele perforate ale bisericii au inaltimea de 85 de metri. Cu exceptia capelelor colorate de pe partea navelor laterale si a altarului inalt din marmura, care are pictat "Inaltarea lui Hristos" de catre Raffael Mengs, interiorul bisericii este alb, simplu si impresionant.
Biserica are amvonul baroc, sculptat de Balthasar Permoser si orga de la Scoala Silbermann, toate fiind piese notabile. Biserica a suferit distrugeri masive pe 13 februarie 1945, dar pictura altarului, amvonul si orga au ramas intregi. Orga, construita de faimosul Gottfried Silbermann, a fost singura orga salvata din Dresda, deoarece a fost pusa la adapost inainte de razboi.
Per ansamblu, Hofkirche, cu designul impresionant al navelor laterale, aminteste de designul bazilicilor romane. In cripta de sub biserica sunt ingropati membrii dinastiei Wettin. Tot aici se afla si o capsula din argint cu inima lui August cel Puternic. Legenda spune ca inima incepe sa bata tare de cate ori trece o fata frumoasa pe langa biserica.
Exteriorul Hofkirche (Catedrala Sfanta Treime din Dresda), in urmatoarele 9 fotografii.
Interiorul Hofkirche (Catedrala Sfanta Treime din Dresda), in urmatoarele 7 fotografii.
Castelul Dresdei (sau Palatul regal sau Palatul rezidential)
Castelul Dresdei vechi este un monument al istoriei saxone si este una dintre cele mai vechi cladiri din Dresda. Castelul Dresdei a fost rezidenta electorilor pentru aproape 400 de ani (1547 - 1806) si regilor Saxoniei (1806 - 1918), de la Casa Albertine a dinastiei Wettin, la Regii Poloniei (1697 - 1763). Poarta mare a castelului, Georgentor, are o statuie mare a contelui saxon George, inarmat.
Expansiunea rapida a castelului a inceput numai dupa ce s-a instituit Statul Liber al Saxoniei. In afara de cateva camere de stat, in palat sunt gazduite colectiile de stat de arta. Simbolul palatului este Turnul Hausmann (Hausmanns - Turm), de 100 de metri inaltime, caruia i s-a facut o cupola sub forma de bulb - lanterna si spire, in anul 1991.
In secolul al XII-lea, cand castelul margraf era pe acelasi loc, langa Elba, s-au inceput lucrarile la palatul rezidential al dinastiei Wettin de mai tarziu. Cercetarile continue la castel au aratat ca sunt reprezentate toate stilurile epocilor, incepand de la stilurile romanic si gotic, via renascentist si baroc si in final la cel istoric.
Cu ocazia aniversarii dinastiei Wettin din anul 1889, palatul a fost reconstruit in stilul neo-renascentist si a fost o provocare pentru curatorii saxoni de monumente sa decoreze fatadele in curtea mare a palatului, care s-au facut cu "sgrafitto", ca o completare la stilul renascentist. Portalul magnific, care a fost luat de la capela vechiului palat numit Schultz - Kapelle (denumit asa dupa compozitorul curtii Heinrich Schultz), dateaza din acea epoca.
August al II-lea cel Puternic si arhitectul sau Poppelmann au transformat Camera Trezoreriei in muzeu, in concordanta cu planurile regelui, asa ca vizitatorul va trece prin camerele individuale, care includ camera de fildes, argint si bronz si va fi incantat de tot ceea ce vede. Planurile au prevazut, de asemenea, instalarea cabinetului monedelor, a cabinetului placilor din cupru gravate, care este faimos in lume si a salii de arme, cat si a atelierelor, care au fost restaurate.
Castelul Dresdei gazduieste cinci sectiuni muzeale, Bolta Verde Istorica si Bolta Verde Noua, Cabinetul Numismatic, Colectia de Litografii, Desene si Fotografii si Sala de Arme a Dresdei, cu Camera Turceasca si Aripa Renascentista. Bolta Verde este un muzeu care contine cea mai mare colectie de tezaur din Europa. A fost fondata de August cel Puternic in anul 1723 si expune o varietate unica si bogata de exponate, de la baroc la clasicism. Muzeul consta in doua sectiuni, Bolta Verde Istorica si Bolta Verde Noua.
Bolta Verde Istorica este faimoasa pentru camerele sale cu bijuterii. Seturile de bijuterii ale lui August cel Puternic si capodoperele bijutierului curtii, Johann Melchior Dinglinger (1664 - 1731, a fost unul dintre cei mai mari bijutieri ai Europei, iar lucrarile sale au fost facute in traditia manerista, in "Epoca Rococo"), cu capodopera "Der Hofstaat zu Dehli" ("Gospodaria Regala Dehli") atrage multimi intregi de admiratori.
Ultima piesa a cabinetului a fost "Ziua de nastere a Marelui Mogul Aurang - zeb", cu 137 miniaturi emailate si pietre pretioase incrustate, figuri de oameni si animale, pe care Dinglinger a inceput-o fara sa aibe o comanda si vandut-o regelui pentru suma exorbitanta de atunci de 55.485 de taleri. Au fost incorporate 4.909 diamante, 164 smaralde, 16 perle si un safir in gospodaria regala orientala, care reprezinta ceremoniile anuale ale zilelor de nastere tinute in onoarea mogulului. Invazia Saxoniei de catre Carol al XII-lea al Suediei a facut ca plata sa nu mai poata fi facuta de catre rege si cea mai mare parte din suma fabuloasa a ramas ca datorie, pana in anul 1713.
Bolta Verde Noua are lucrari moderne.
Bolta Verde Istorica este localizata la parterul Castelului Dresdei, si este necesara rezervare online pentru vizitarea ei; accesul in Bolta Verde Noua, care este la etajul al doilea, este nelimitat.
Cabinetul Numismatic, cu aproape 300.000 de piese, este unul dintre cele mai vechi muzee din Dresda si dateaza din secolul al XVI-lea. Muzeul contine una dintre cele mai mari colectii universale din Europa, cu monede din antichitate pana in zilele noastre. Sunt incluse 30.000 de monede si medalii care reprezinta perioade diferite din istoria Saxoniei.
Colectia de Litografii, Desene si Fotografii are lucrari ale artistilor din tari diferite, care se intind pe o perioada de opt secole. Sunt expuse aproximativ 515.000 obiecte. Muzeul expune desene si litografii ale artistilor vechi, cum ar fi Albrecht Durer, Rembrandt, Michelangelo si Caspar David Friedrich, cat si ale artistilor de mai tarziu, cum ar fi Henri de Toulouse - Lautrec si Pablo Picasso.
Sala de Arme a Dresdei, cu Camera Turceasca si Aripa Renascentista contine arme din colectiile ducilor si electorilor saxoni si este una dintre cele mai pretioase colectii de arme si armuri din lume, care include in jur de 10.000 de obiecte.
Camera Turceasca este o colectie separata care include obiecte din Imperiul Otroman. Sunt expuse mai mult de 600 de obiecte de arta din Imperiul Otroman, fiind una dintre cele mai vechi si mai importante colectii de arme din afara Turciei. Colectia a fost achizitionata de catre Electorii Saxoniei intre secolele XVI si XIX.
Aripa Renascentista prezinta o multitudine de obiecte, costume si arme achizitioante de catre Electorii Saxoniei in perioada Renasterii.
Apartamentele de Stat
In septembrie 2019, s-a deschis publicului o suita de patru camere de stat, restaurate complet. Suita s-a deschis in septembrie 2019 si s-a inaugurat cu ocazia aniversarii a 300 de ani de cand au fost construite aceste apartamente, de catre August cel Puternic. Apartamentele de stat includ camera de audiente si dormitorul lui August cel Puternic. In plus, a fost deschisa Sala Mica de Bal din Georgenbau, care prezinta extinderea castelului din secolul al XIX-lea.
Programul de vizitare al Castelului Dresdei este de miercuri - luni, de la 10.00 - 18.00, costul unui bilet este de 14 EURO pentru toate muzeele si colectiile din castel, iar pentru Bolta Verde Istorica se palteste bilet separat, care costa 12 EURO.
Castelul Dresdei, in urmatoarele 3 fotografii.
Langa Castelul Dresdei este Palatul Taschenberg, care este acum Hotelul Kempinski. Acesta a avut o istorie memorabila. Palatul a fost construit initial modest, pentru metresa lui August cel Putenic, Contesa Cosel si a servit timp indelungat ca rezidenta pentru printul coroanei din acele vremuri si pentru familia printului. Cativa arhitecti au contribuit la proiectarea cladirii palatului.
Curtile interioare de onoare, cu fantani, dateaza din vremurile cand a fost construit complexul prima data. Palatul Taschenberg are aripi de cladire pe partile de est si de vest, acoperisuri inalte cu mansarde si a fost reconstruit la exterior. In interior se afla un hotel elegant si numai casa baroca a scarii aminteste de functionalitatea dinainte a palatului.
Piata Palatului (Schlossplatz)
Piata Palatului se afla in centrul Dresdei si a primit numele de la Palatul Dresdei (Palatul rezidential), rezidenta regala a Electorilor si Regilor Saxoniei. Palatul rezidential se afla pe partea de sud a pietei. Piata Palatului este marginita de Hofkirche, Stadehaus, Georgentor si Podul August, peste Elba.
Piata Palatului dateaza din secolul al XV-lea si a fost distrusa in bombardamentele asupra Dresdei din Al Doilea Razboi Mondial. In timpurile recente, cladirile care inconjura piata au fost restaurate masiv, astfel incat zona a devenit din nou o zona istorica.
In Piata Palatului s-a aflat "Memorialul Regelui Albert", o statuie din bronz facuta de sculptorul Max Baumbach, care fost dezvelita in anul 1906, in fata Georgentor si a fost topita in anul 1945, dupa ce a fost avariata serios. Frizele din piatra de la baza statuii au fost restaurate in anul 1990, pe locul original.
Pe locul vechii statui a lui Albert se afla acum monumentul lui Friedrich August, o sculptura facuta de Ernst Rietschel, care il infatiseaza pe Friedrick August I "cel Drept", in pozitie asezata. Acest monument a fost la Palatul Swinger pana in anul 1843, iar mai tarziu a fost mutat la Palatul Japonez. Prin eforturile autoritatilor orasului, a Academiei de Arte si a sponsorilor privati, statuia a fost mutata in Piata Palatului in anul 2008. Dezvelirea statuii s-a facut pe 29 mai 2008 si ceremonia a inclus un concert cu imnul compus de Richard Wagner cu ocazia dezvelirii sculpturii originale din anul 1843.
Piata Palatului, in urmatoarele 5 fotografii.
In fata intrarii principale a Hofkirche este o piatra de pavaj marcata cu "N". Aceasta este Piatra lui Napoleon din Piata Palatului. Piatra indica locul unde Napoleon Bonaparte a avut parada trupelor sale dupa Batalia de la Dresda, pe 26 august 1813, in care a fost victorios.
Ca si Piata Teatrului, Piata Palatului este folosita pentru evenimente politice in timpul campaniilor electorale. In Piata Teatrului din imediata apropiere au loc concerte, deoarece aceasta este mai mare si are o acustica mai buna.
Opera Semper (Semperoper) si Piata Teatrului
In afara de arhitectura frumoasa a orasului, Dresda a fost dintotdeauna un centru al muzicii. Orasul este intotdeauna plin de vizitatori cand sunt concerte la Opera Semper, una dintre cele mai frumoase cladiri de opera din lume. Istoria orchestrei de stat saxone are o vechime de 450 de ani. Multi dintre compozitori, muzicieni, si dirijori care au lucrat aici au capatat faima mondiala.
Curtea regala a Dresdei a avut mereu un teatru, care a fost distrus de cateva ori, pana cand Gottfried Semper a construit Teatrul Curtii Regale in anul 1841, in locul cladirii provizorii dinainte. Dupa ce si aceasta cladire a ars in anul 1869, a fost reconstruita intr-o forma noua de catre fiul lui Semper, Manfred, dupa planurile desenate de catre tatal sau pentru o cladire a operei din Munchen.
Dupa Al Doilea Razboi Mondial, opera, baletul si teatrul s-au mutat din cladirea mare Swinger in cladirea actuala Schauspielhaus. In anul 1985, "a treia cladire Semper", cea actuala, a fost inaugurata festiv cu opera "Freischutz" a compozitorului Weber.
Cladirea operei este in totalitate o lucrare de arta in stilul renasterii tarzii italiene, cu o armonie perfecta a oricarui detaliu. Avand stucatura opulenta din marmura (stucatura "lustro"), foaierul pictat extravagant, splendid, interiorul seamana mai degraba cu un palat decat cu un teatru. Candelabrul greu, care difuzeaza o lumina calda pe cele patru randuri, este o copie.
Au fost folosite fotografii si planuri vechi pentru reconstructia cladirii operei. A fost creat un teatru unic, din ruine, de catre curatori de monumente, mestesugari - artisti si arhitecti. Cladirea primeste vizitatori in salonul casei de bilete, unde panoul de pe intreg peretele este facut din imitatie de stejar. Toata bogatia artei lui Semper este scoasa la iveala in foaierele cu randuri, cu ornamentatii vesele si in pictura peretelui din salon.
Designul imaginar din interior este continuat in exteriorul cladirii, deasupra portalului, pe care troneaza Dionysos si Ariadna intr-o cvadriga trasa de pantere.
Opera Semper (Semperoper) se poate vizita cu tur ghidat, care dureaza 45 de minute, iar programul de vizitare depinde de concertele programate la opera. Pretul unui bilet este de 10 EURO.
Opera Semper (Semperoper), in urmatoarele 3 fotografii.
Monumentul regelui Ioan din Piata Teatrului, in urmatoarea fotografie.
Spre seara, intr-o pauza, cand savurati un pahar de vin la o terasa, priviti la Piata Teatrului sau la Elba si ganditi-va ca va aflati pe ruta saxona a vinului.
Fürstenzug
Intre Hofkirche si Johanneum se afla strada August (Augustusstrasse), care duce intre Gangul Lung (Langer Gang) si Casa Stande (Standehaus) la Curtea Inalta Regionala de astazi, care a avut in trecut un perete cu friza din ceramica de Meissen. Acest "perete suspendat", numit Fürstenzug, prezinta toti conducatorii casei Wettin, intr-o procesiune triumfala.
Pictura a a fost facuta initial intre anii 1871 – 1876, pentru a sarbatori cea de-a 800-a aniversare a dinastiei Wettin. Pictura murala de 101 metri infatiseaza istoria dinastiei Wettin, cu portretele membrilor sai marcanti care au trait intre anii 1127 si 1904. Din cauza intemperiilor, imediat dupa finalizare, culorile au inceput sa se estompeze si din acest motiv opera a fost transferata pe gresie portelanata de Meissen, intre anii 1904 -1907, pentru a se pastra cat mai bine. Au fost folosite 24.000 de placi de gresie pentru a transfera pictura murala pe gresie, care s-a pastrat pana in prezent.
Fürstenzug, in urmatoarele 3 fotografii.
Cladirea Stallhof, care este decorata pe partea curtii cu arcade din coloane toscane si a servit pentru turniruri, este pe partea din spate a Langer Gang, care conecta palatul cu cladirea grajdurilor (Johanneum).
Terasa Brühl (Brühlsche Terrasse)
Terasa Brühl a fost faimoasa odata ca "balcon al Europei", fiind bulevardul care are vedere la Neustadt si la malurile Elbei. Terasa Brühl contine un ansamblu de cladiri importante, cum ar fi: Casa Saxona de Stat (Sächsisches Ständehaus), edificiul Sekundogenitur, Academia de Arte, colina Belvedere (Jungfernbastei), Monumentul Moritz (un monument facut din piatra, pe peretele exterior al Jungfernbastei, care este pe partea de est a terasei), Galeria subterana (Bärenzwinger), Hofgärtnerhaus (care este hotel acum), muzeul Albertinum, Gradinile terasei si Fantana Delfinilor (Delphinbrunnen) si scarile monumentale facute de Gottlob Friedrich Thormeyer.
In Evul Mediu, peretele care se ridica de pe malul Elbei a facut parte din fortificatiile orasului, avand un sistem comprehensiv de cazemate. Cand au fost daramate fortificatiile orasului, odata cu expansiunea lui din secolul al XVIII-lea, a ramas numai peretele de pe partea raului Elba.
Peretele fortificatiilor orasului, de pe partea raului Elba, in urmatoarea fotografie.
Terasa de astazi a facut parte din fortificatiile orasului, a fost reconstruita curand dupa Razbouil Schmalkaldic (1546 - 1547), la cererea Printului Elector Maurice al Saxoniei si ai succesorilor sai, August si Cristian.
Terasa are denumirea dupa contele Heirich von Brühl, ministrul Printului Elector Frederick August al II-lea, care a avut pe aceasta locatie, incepand cu anul 1737, un palat cu o galerie, o biblioteca si gradini adiacente. In anul 1747, intreaga terasa a fost data contelui de catre Printul Elector saxon, ca dar pentru introducerea inovativa a unei taxe de progres.
Gradinile terasei Brühl si Fantana Delfinilor (Delphinbrunnen), in urmatoarele 4 fotografii.
Dupa infrangerea Saxoniei in Batalia de la Leipzig si ocupatia de catre trupele rusesti, guvernatorul militar Printul Nikolai Grigorjevich Repnin-Wolkonski a ordonat deschiderea terasei pentru public, in anul 1814. El i-a cerut arhitectului Gottlob Friedrich Thormryer sa faca o cladire si scari la capatul de vest, pentru a se putea ajunge la terasa din Piata Palatului si de pe Podul August. Palatul Brühl a fost demolat si a fost facuta cladirea Ständehaus in anul 1900.
Ansamblul a fost distrus total in februarie 1945, in timpul bombardamentelor aliatilor de la sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial. Complexul a fost reconstruit si in general seamana foarte mult cu ce a fost in trecut.
Astazi, Terasa Brühl este din nou unul dintre reperele principale ale orasului, in afara de Frauenkirche (Biserica Maicii Domnului), Castelul (Palatul) Dresdei, Hofkirche si cladirile din Piata Teatrului, cum ar fi Palatul Zwinger si Opera Semper, care sunt in vecinatatea terasei.
Configuratia cladirilor terasei poate fi vazuta exact intr-o pictura a lui Canalleto, care are in fundal biserica Frauenkirche.
In loc de cladirile vechi (prima universitate tehnica a fost aici), s-au construit diferite cladiri functionale. Au fost construite Academia de Arte si cladirea Societatii Saxone pentru Promovarea Artelor Frumoase, care are un dom din sticla cu o statuie din aur in varf, care o infatiseaza pe Fama. Arhitectii acestor cladiri au fost Kuhne si Losow. Edificiul magnific este poreclit de localnicii Dresdei "storcator de lamaie".
Domul din sticla cu statuia din aur in varf, care o infatiseaza pe Fama, in urmatoarea fotografie.
Academia Regala de Arta (acum este Academia de Arte Vizuale) este adiacenta cladirii Societatii Saxone pentru Promovarea Artelor Frumoase, in directia bisericii Hofkirche.
Academia de arte, in urmatoarele 9 fotografii.
Monumente cum ar fi bustul sculporului Ernst Rietschel si monumentul lui Gottfried Semper amintesc de artisti care si-au lasat amprentele in oras.
Monumentul lui Ernst Rietschel, in urmatoarea fotografie.
Trecem de Sekundogenitur, o cladire in stil neo-baroc si de Casa Saxona de Stat (Sächsisches Ständehaus) inainte de a ne intoarce in Piata Palatului (Schlossplatz). Grupurile din bronz facute de Johannes Schilling care flanchaeza monumentalele scari ale terasei sunt piese proeminente.
Scarile terasei cu grupurile din bronz facute de Johannes Schilling, in urmatoarele fotografii.
Navele cu aburi acostate pe platforma celei mai vechi flote de nave cu aburi din lume sunt pe malul Elbei.
Malul Elbei, in urmatoarele 4 fotografii.
Casa Saxona de Stat (Sächsisches Ständehaus) a fost construita de Paul Wallot, intre anii 1901 si 1907, pentru a gazdui Dieta Statului Liber al Saxoniei.
Casa Saxona de Stat (Sächsisches Ständehaus), in urmatoarea fotografie.
Muzeul Albertinum
In vedere aeriana complexul Albertinum se vede cu cele patru aripi, in spatele gradinii Brühl, pe bastionul fortaretei vechi. Cladirea muzeului, care deriva din arsenalul medieval, gazduieste astazi Galeria Maestrilor Moderni (sau a Noilor Maestri). Boltile muzeului stau pe coloane toscane. Galeria muzeului gazduieste si colectia de sculpturi, una dintre cele mai mari expozitii de sculpturi din antichitate pana in epoca moderna.
Galeria Maestrilor Moderni are picturi facute de romanticii Caspar David Friedrich ("Crucea in munti"), Ludwig Richter ("Procesiunea nuptiala primavara"), Dahl si Carus. Este expusa, de asemenea, o selectie de picturi a impresionistilor (Kokoschka si Sterl) si expresionistilor (cu un numar modest de lucrari ale artistilor Brucke) si contemporane.
Muzeul Albertinum, in urmatoarele 3 fotografii.
Comments
Post a Comment