Germania-Palatul Swinger din Dresda
Palatul Swinger se afla in Theaterplatz 1, 01067, Dresden (Dresda), Germania. Intrarea in Palatul Swinger se face zilnic, de la 06.00 - 20.00 si este gratuita. Se platesc taxe pentru bilete numai la muzeele palatului. Eu am vizitat numai Galeria de Picturi, care este deschisa de marti - vineri, de la 08.00 - 18.00, sambata de la 09.00 - 18.00, lunea este inchis, iar un bilet de intrare costa 6 EURO. Am citit pe site-ul palatului ca Galeria de Picturi a fost in renovare si se va deschide pe 1 martie 2020. Timpul de vizitare al palatului este de 4-5 ore, daca doriti sa vizitati toate muzeele palatului.
Recomandare: Sa va plimbati cat mai mult prin curtea interioara a palatului si sa urcati neaparat pe terasa, este gratuit!
Palatul Swinger se afla in orasul german Dresda, a fost construit in stil baroc si proiectat de arhitectul curtii Matthaus Daniel Poppelmann. Palatul a servit ca orangerie, galerie-expozitie si arena de festivaluri pentru Curtea din Dresda. Locatia a facut parte pe vremuri din fortareata Dresdei, din care s-a conservat peretele exterior. Numele deriva de la cuvantul german "swinger", care indseamana un teren inchis, in fata castelului sau a portii orasului. Terenul a fost folosit de artilerie, care statea intre peretele exterior si peretele principal al orasului.
Terenul Palatului Swinger a fost inchis cand a fost construita Galeria Semper pe partea de nord, o cladire neo-clasica facuta de Gottfried Semper. Astazi, Swinger este un complex muzeal, caree are cateva pavilioane unite de galerii.
Daca veniti in curtea interioara a palatului din partea Pietei Teatrului, se intalnesc: Pavilionul German, care gazduieste Sala de Arme, apoi Pavilionul Carillon, Pavilionul Portelan, Kronentor, Salonul de Matematica - Fizica, Pavilionul Zidului si Pavilionul Francez. Langa Pavilionul Francez se afla fantana de la Baia Nimfelor. Ultima expozitie este Galeria de Arta, care a fost construita mai tarziu si care inchide ansamblul Swinger.
Locatia actuala
Palatul Swinger ocupa zona de la limita de nord-vest a "orasului vechi, interior", care face parte din inima istorica a Dresdei. Este localizat in imediata vecinatate a Castelului Dresda si a Operei Semper (Semperoper). In apropiere este Curtea Bisericii Catolice, Satul Italian din Piata Teatrului si Gradina Ducesei cu vestigiile cladirii orangeriei de odinioara, la vest. Malurile terasate ale raului Elba sunt la 200 de metri nord-est de Swinger.
Scurt istoric
Numele Swinger vine de la termenul german medieval comun pentru partea fortificatiilor dintre peretii defensivi exteriori si interiori, sau "districtul exterior". Dovezile arheologice indica ca primul zid al orasului a fost construit in ultima parte a secolului al XII-lea. Exista un document care atesta "Civitas" in anul 1216 si arata existenta unei fortificatii in Dresda, la acea vreme.
Heinrich Nobilul, din dinastia Wettin, a ales Dresda ca loc pentru curtea sa prima data in secolul al XIII-lea si dupa divizarea Leipzig a Saxoniei, din anul 1485, Albertine Wettins a condus teritoriul. Dinastia Wettin (sau Casa de la Wettin) a fost una una dintre cele mai vechi dinastii din Europa, care a condus candva teritorii in actualele state germane din Saxonia, Saxonia - Anhalt si Turingia. Peste timp, Dresda, care era protejata de fortareata mare, s-a dezvoltat intr-un oras impartit de Elba in Altendresden (Neustadt de mai tarziu) si Dresda. Cele doua diviziuni ale orasului erau conectate de un pod din piatra.
In anul 1427, in timpul Razboiului Husit au inceput lucrarile pentru intarirea defensivei orasului. Lucrarile au inceput intensiv, cu al doilea perete exterior. Aceste imbunatatiri au inceput langa poarta Wildruffer Tor. Santul vechi a fost umplut inauntru si mutat treptat. Zona dintre cele doua ziduri, care se referea la Zwinger si vecinatatea Castelului Dresda a fost utilizata de curtea regala de la Dresda pentru gradini. Locatia asa-numitelor Gradini Swinger (Swingergarten) din acea perioada este cunoscuta ca fiind localizata intre fortificatiile partii de vest a orasului.
Dupa Razboiul de Sapte Ani cu Prusia (1756 - 1763), in timpul caruia Dresda a fost avariata serios, orasul s-a extins dincolo de zidurile fortaretei din trecut, din care a ramas numai terasa de promenada Bruhl.
Extinderea palatului variaza ca loc, ca rezultat al imbunatatirilor ulterioare ale fortificatiilor si este descrisa diferit pe numeroasele harti existente. Gradina Regala Swinger era o gradina folosita pentru a aproviziona curtea regala si indeplinea functia de zona defensiva ingusta dintre zidurile exterioare si interioare, asa cum indica si numele sau. Gradina nu a mai avut acelasi rol cand au inceput lucrarile la Palatul Swinger actual, la inceputul secolului al XVIII-lea si cu toate acestea numele a fost transferat cladirii noi.
Dupa cum se stie, partile de sud-vest ale cladirii baroce Swinger din Dresda includ Poarta Kronentor, care este pe partile zidului exterior , vizibil si astazi, dar nu este nicio urma a zidului interior.
Dresda s-a dezvoltat in rezidenta regala in timpul domniei lui August cel Puternic. Sub August si succesorul sau au fost construite cladiri baroce care au devenit faimoase in lume. Printre aceste cladiri s-a aflat si Palatul Swinger. Schimbarea in stilul arhitectural a fost facuta de Gottfried Semper, care a construt Curtea Teatrului si o cladire - galerie noua in Piata Teatrului (Theaterplatz), numita Galeria Semper. Aici este o colectie de picturi faimoasa in lume, a vechilor maestri si "Rustkammer", cu arme si armuri.
Distrugerea din Al Doilea Razboi Mondial, cauzata de raidurile aeriene britanice si americane din 13 si 14 februarie 1945 este inca o zi notabila pentru Dresda.
Dezvoltarea timpurie a orasului in zona Swinger
Pana in secolul al XVI-lea, zona prezentului complex Swinger a fost in afara fortificatiilor orasului. In apropiere este zona vechiului rau Weiberitz, care nu mai exiswta acum, deoarece a secat. In anul 1569 au inceput lucrari majore pentru constructia de cladiri noi in vestul fortificatiilor, lucrari care au fost bazate pe proiectele maestrului constructor Rochus Quirin, Conte de Lynar, care a venit din Florenta.
Digurile necesare in zona confluentei raului Weiberitz cu Elba s-au dovedit a fi o provocare majora. In primavara anului 1570 raul Weiberitz a inundat, cauzand avarii severe digurilor si au limitat constructia cladirii pentru scurt timp. Apoi, in anul 1572, lucrarile de constructii ale fortificatiilor s-au oprit temporar.
Istoria veche a Palatului Swinger
August cel Puternic, rege al Poloniei si Elector de Saxonia, s-a intors dintr-un tur mare pe care l-a facut in Franta si Italia intre anii 1687 - 1689, timp in care Ludovic al XIV-lea si-a mutat curtea sa la Versailles. La intoarcerea sa in Dresda, August avea aranjata incoronarea sa ca rege al Poloniei (1697) si a dorit un palat spectaculos, similar cu cel de la Versailles.
Fortificatiile nu mai erau necesare si era putin spatiu liber pentru planurile sale. Planurile originale, facute de arhitectul curtii Matthaus Daniel Poppelmann inainte de anul 1711, ocupau spatiul complexului prezent al palatului si gradinilor si includeau gradini pentru spatiul de jos de la raul Elba, in care au fost construite Opera Semper si piata sa, in secolul al XIX-lea.
Palatul Swinger a fost proiectat de Poppelmann si construit in mai multe stadii, din anul 1710 pana in anul 1728. Sculpturile au fost facute de Balthasar Permoser. Palatul Swinger a fost inaugurat oficial in anul 1719, cu ocazia mariajului Printului Elector Frederick August cu fiica imparatului Habsburg, Arhiducesa Maria Josepha. La acea vreme, partile exterioare ale cladirilor erau deja construite si impreuna cu pavilioanele lor si cu galeriile cu arcade au format un decor remarcabil pentru eveniment. Finalizarea interioarelor s-a facut in anul 1728, dar oricum pana atunci au putut servi ca galerii de expozitii si saloane de biblioteci.
Dupa moartea lui August din anul 1733, s-a intrerupt constructia palatului, deoarece fondurile alocate erau necesare in alta parte. Zona palatului a fost lasata deschisa spre Piata Semperoper si rau. Mai tarziu, planurile au fost schimbate la o scara mica si in perioada 1847 - 1855 zona a fost inchisa de constructia aripii galeriei care separa acum Palatul Swinger de Piata Teatrului. Arhitectul acestei cladiri, denumita mai tarziu Galeria Semper a fost Gottfried Semper, care a proiectat si Casa Operei.
Distrugerea si reconstructia palatului
Caldirea a fost distrusa in cea maia mare parte de catre raidurile cu bombe din perioada 13 - 15 febraurie 1945, dar colectia de arta fusese evacuta anterior. Oricum, reconstructia platita de administratia militara sovietica a inceput in anul 1951. Pana in anul 1963, Palatul Swinger a fost restaurat masiv si a ajuns la forma sa dinainte de razboi.
Curtea interioara a Palatului Swinger, in urmatoarele 6 fotografii.
Galeria Semper
Galeria Semper sau Cladirea Semper a fost proiectata de arhitectul Gottfried Semper si construita din anul 1847 pana in anul 1854. Cladirea lunga, in stil neo-clasic inchide curtea Swinger pe partea sa de nord. Cladirea este cu fata la palat, la sud; la nord margineste Piata Teatrului (Theaterplaz), cu Casa Operei Semper, Castelul Dresda si Biserica Catolica a Curtii Regale (Katholische Hofkirche). Galeria Semper gazduieste Galeria de Pictura a Vechilor Maestri (Gemäldegalerie Alte Meister).
Istorie
Cand a fost finalizat Palatul Swinger, in anul 1728, partea sa de nord dinspre Piata Teatrului si rau a ramas libera, pentru a permite dezvoltari ulterioare. In anul 1838 i s-a dat comanda arhitectului Gottfried Semper sa proiecteze o cladire arhitecturala adecvata pentru colectia de picturi a curtii regale. De-abia in anul 1846 s-a decis sa se inchida partea de nord a curtii Swinger, prin plasarea unei cladirii in acea zona si atsfel sa se creeze o aripa-galerie a palatului.
Cladirea, denumita mai tarziu Galeria Semper, a fost construita din anul 1847 pana in anul 1854. Cladirea aminteste de palatele italiene renascentiste. In anul 1855 a fost finalizat interiorul cladirii. Fiind diferita de cladirile de altadata care gazduiesc colectii de picturi, interiorul Galeriei Semper poate fi incalzit si de aceea poate ramane deschis tot timpul anului. In anul 1855 a fost mutata colectia de picturi in Galeria Semper, care a fost deschisa publicului sub denumirea de Noul Muzeu Regal (Neues Königliches Museum).
Sculptorii Ernst Rietschel si Ernst Julius Hähnel din Dresda au facut decoratiile exterioare ale cladirii. In timp ce fatada de nord dinspre Piata Teatrului expune teme antice, fatada de sud contine picturi cu teme religioase. Pana la Al Doilea Razboi Mondial, Galeria Semper a gazduit colectia de picturi, care este expusa acum in Galeria Vechilor Maestri, dar si colectii de tipare, desene, fotografii si colectia de sculpturi clasice.
Cladirea a fost avariata serios in timpul bombardarii Dresdei, din 13 februarie 1945. Cele mai multe dintre picturi fusesera evacuate dinainte, pentru siguranta atsfel incat nu au fost distruse. Reconstructia cladirii a fost finalizata in anul 1960. Dupa alta perioada de restaurare de mai mult de patru ani, Galeria Semper a fost redeschisa in anul 1992.
Galeria Vechilor Maestri
Galeria Vechilor Maestri (Gemäldegalerie Alte Meister) din Dresda expune in jur de 750 de picturi din secolul al XV-lea pana in secolul al XVIII-lea. Galeria include lucrari renascentiste italiene, cat si picturi olandeze si flamande. Lucrarile de seama ale pictorilor germani, francezi si spanioli din aceeasi perioada sunt, de asemena printre atractiile galeriei.
Istorie
Cand a fost fondata Camera de Arta (Kunstkammer) a Electorilor Saxoniei, in Dresda, de catre August, elector de Saxonia, in anul 1560, picturile se aflau in "Departamentul pieselor de colectie de la stiinte, alte lucrari de arat si curiozitati". August al II-lea cel Puternic si fiul sau, Frederick August al II-lea au colectionat sistematic picturi.
Intr-o perioada de mai putin de 60 de ani, acesti doi Electori de Saxonia, iubitori de arta, care au fost, de asemenea, Regi ai Poloniei, au extins colectia semnificativ. In anul 1745, au fost cumparate cele mai valoroase 100 de piese din colectia Ducelui de Modena (Francesco al III-lea), si au ajuns in Dresda in anul urmator. Si cum colectia de picturi care crestea rapid avea nevoie de mai mult spatiu pentru stocare si prezentare, a fost mutata de la Castelul Dresda la in Cladirea Grajdurilor Electorilor, in anul 1747.
Intre timp, colectia de picturi a capatat faima europeana. Au fost achizitionate si trimise la Dresda picturi din toata Europa, in special din Italia, de la Paris, Amsterdam si Praga. Activitatile de achizitionare de picturi ale Printilor Electori au culminat cu achizitionarea Madonei Sixtine a lui Rafael, in anul 1754. Galeria de Picturi din Dresda a devenit una dintre cele mai faimoase colectii ale Vechilor Maestri din nordul Europei, dar si un prototip al muzeelor moderne de la sfarsitul secolului al XVIII-lea.
In anul 1838, arhitectul Gottfried Semper a fost invitat de catre o comisie a galeriei care lucra pentru regele Frederick August al II-lea sa proiecteze o cladire arhitecturala adecvata pentru colectie. A fost construita noua aripa a galeriei din Palatul Swinger, din anul 1847 pana in anul 1854. Pe data de 25 septembrie 1855, s-a deschis Noul Muzeu Regal, in Galeria Semper, unde este localizat si astazi.
Datorita spatilui mic, Departamentul Modern al Muzeului de Picturi din secolele al XIX-lea si al XX-lea s-a mutat intr-o cladire separata, pe terasa Bruhl si este cunoscut sub denumirea de Galeria Noilor Maestri. Cand Al Doilea Razboi Mondial a fost iminent, in anul 1938, muzeul s-a inchis. Lucrarile de arta au fost stocate in siguranta, departe, iar cladirea galeriei a fost avariata sever in timpul bombardamentelor asupra Dresdei din 13 februarie 1945.
La sfarsitul razboiului, in anul 1945, cele mai multe picturi au fost confiscate de Armata Rosie si transportate la Moscova si Kiev. La returnarea lor in Dresda, in anul 1955, o parte a colectiei a fost expusa la parterul Galeriei Semper, in cladirea avariata partial. Galeria Vechilor Maestri s-a redeschis in anul 1960, dupa ce reconstructia cladirii galeriei a fost finalizata.
In timp ce picturile cele mai importante au supravietuit in acesta perioada, pierderile au fost semnificative. Inventarul picturilor facut in 1963, arata ca au fost distruse 206 picturi si lipseau 507 picturi, din care 450 picturi lipsesc si astazi.
Anul 2002 a fost anul celor mai mari inundatii din ultimele cateva secole. Dresda a fost inundata de raul Elba, dar prin interventia pompierilor, armatei si civililor s-a reusit limitarea pagubelor. Dintr-o greseala, depozitarea picturilor din Swinger s-a facut intr-o pivnita care a fost inundata, ceea ce a dus la deteriorarea lor.
Colectia de picturi
In galerie sunt expuse cam 750 de picturi, sau 40% din intreaga colectie. Picturile dateaza din secolul al XV-lea pana in secolul al XVIII-lea. Picturile din secolele al XIX-lea si al XX-lea sunt expuse in Galeria Noilor Maestri din Albertinum.
Sunt expuse capodopere renascentiste si baroce ale pictorilor italieni, cum ar fi: Rafael, Titian, Giorgione, Corregio, Tintoretto si Guercino. Colectia mai contine si un numar mare de picturi din secolul al XVII-lea ale pictorilor flamanzi si olandezi, cum ar fi: Rubens, Rembrandt, Jordaens, Van Dyck si Vermeer. Lucrari de seama ale pictorilor germani, francezi si spanioli sunt, de asemenea, printre atractiile galeriei.
Dintre maestrii vechi germani ale caror picturi sunt expuse in galerie, pot fi amintiti Cranach, Durer si Holleg. Avand 58 de picturi facute de Lucas Cranach cel Batran si de Lucas Cranach cel Tanar, galeria gazduieste cea mai mare colectie a pictorilor Cranach din lume. Sunt expuse, de asemenea, tablouri si panze de la inceputul Renasterii , incluzand tabloul recent restituit Sfantul Sebastian de Antonello da Messina.
Una dintre capodopere este "Madona Sixtina" a lui Rafael. Alte capodopere care atrag multi admiratori sunt in Sala Rubens (numita Rubenssaal), cum ar fi "Bathseba la fantana", picturile mari ale lui Rembrandt, dintre care amintim "Autoportret cu Saskia", sau ale lui Titian, cu "Tributul banilor" si desigur, ale lui Giorgione, cu "Adormita Venus".
Alte atractii ale galeriei sunt picturile venetianului Bernardo Bellotto, care a fost pictorul curtii lui August al III-lea si ministrul Contelui Bruhl, care a pictat vederi splendide ale Dresdei baroce inainte de inventia fotografiei. "Fata de ciocolata", facuta de pictorul francez Jean Etienne Liotard este ca o bomboana si este privita ca "cel mai frumos tablou pastel vazut vreodata".
Galeria Semper a Palatului Swinger, cu Galeria de Picturi, in urmatoarele 4 fotografii.
Interiorul Galeriei de Picturi, in urmatoarele 7 fotografii.
Sala de Arme
In sens opus arcadei galeriei de picturi este intrarea in Sala de Arme a Colectiei de Stat de Arta, care era numita pe vremuri si Muzeul Istoric, aflat pe aripa de est. Aceasta este o delectare pentru admiratorii de arme magnifice de orice calibru si de armuri magnifice, care au fost facute pentru Erik al XIV-lea. Sala contine arme rare si o colectie de pumnale, echipamente de vanatoare si arme in stil oriental. Se pot vedea, de asemenea, prezentari de turniruri cu calareti si cai in marime naturala.
Pavilionul Zidului (sau Pavilionul Bastionului sau Rampart)
Initial s-a planificat sa se construiasca o orangerie in zona Bastionului de aparare, pentru ceremoniile elaborate, in anul 1979, cu ocazia nuntii printului coroanei cu fiica imparatului, Maria Josepha. Cladirile aditionale care erau initial din lemn, au fost transformate in cladiri din piatra. Artisti prestigiosi, cum ar fi Balthasar Permoser din sudul Germaniei si asistentii sai au facut figuri decorative, care s-au succedat cu decoratii sculpturale grotesti. Lucrarea de proiectare facuta pana la ultimul detaliu este evidenta in special in Pavilionul Bastionului, incoronat de figura lui Hercules Saxonicus (care il simbolizeaza pe August cel Puternic).
Pavilionul Zidului, in urmatoarea fotografie.
Kronentor (Poarta coroanei)
Kronentor, modelat pe arce triumfale romane, este o referinta la coroana regala a Poloniei, facuta de August cel Puternic (poarta are o coroana in varf).
Kronentor, simbol al puterii, in urmatoarele 5 fotografii.
Pavilionul Francez si Baia Nimfelor
Cand faceti un tur al Palatului, la galeriile din capat veti vedea Baia Nimfelor, care se afla in spatele Pavilionului Francez. Baia Nimfelor este ca o grota cu apa si fantani, impodobita pe cu nimfe pe peretii lungi. Figurile de pe o parte, care intruchipeaza fortele naturii, au fost sculptate de Permoser si elevii sai. Acestea sunt cu fata spre niste statui care infatiseaza nuduri de femei, care au fost create intre anii 1924 si 1936, in stil contemporan, de catre sculptorul Georg Wrba, care a predat la Academia de Arta din Dresda.
Pavilionul Francez, in urmatoarele 4 fotografii.
Baia Nimfelor, in urmatoarele 4 fotografii.
Pavilionul (Salonul) de Matematica - Fizica
In acest pavilion sunt expuse in jur de 2.000 de exponate de stiinta, cum ar fi: fizica, matematica, astronomia, metrologia si geodezia. Muzeul a fost amenajat in secolul al XVI-lea si este considerat unul dintre cele mai vechi muzee de stiinta si tehnica din lume. Pavilionul expune istoria dezvoltarii stiintelor exacte, care este prezentata in diferite tipuri de echipamente si aparatura. Mai mult, se pot vedea globuri atronomice din secolul al XIII-lea.
Pavilionul (Salonul) de Matematica - Fizica, in urmatoarele 3 fotografii.
Pavilionul Portelan
In acest pavilion este expusa o colectie de portelanuri, cu bogatii din Estul indepartat, dar si din Europa si bineinteles din Meissen. Pavilionul Portelan se afla intre Kronentor si Pavilionul Carillon. (Glockenspielpavilion).
Pavilionul Portelan, in urmatoarea fotografie.
Pavilionul Carillon (Glockenspielpavilion)
Chiar inainte de Al Doilea Razboi Mondial, a fost instalat un ceas in pavilionul orasului, cat si un mecanism (glockenspiel) din portelan de Meissen, care canta la ora exacta. Numele de Carillon vine de la un ansamblu de clopote montate pe fatada pavilionului, chiar sub ceas.
Pavilionul Carillon (Pavilionul Glockenspielpavilion), in urmatoarele doua fotografii.
Terasa palatului
Am urcat pe terasa palatului, care este foarte frumoasa si de unde se vede curtea interioara si Palatul Swinger. "Terasa", cum am denumit-o eu, este de fapt acoperisul galeriei Kronentor. Se urca pe niste scari de langa galeria Kronentor. Nu se percepe nicio taxa pentru urcarea pe terasa palatului. Terasa este amenajata cu statui si fantani. Si nu in ultimul rand, privelistea este minunata!
Terasa palatului si panorama curtii si a Palatului Swinger, in urmatoarele 31 fotografii.
Comments
Post a Comment