Spania-Barcelona-Parcul Guell-partea a II-a
Daca doriti informatii despre Parcul Güell, partea I, le gasiti aici.
Atractia Parcului Güell este Gradina Municipala, sau Zona Monumentala sau Plaza de la Naturaleza, cum ii spun spaniolii. Programul de vizitare al Gradinii Municipale (Zona Monumentala) este zilnic, de la 08.30 - 18.30 si un bilet de intrare costa 12,90 EURO. Sunt patru intrari in Gradina Municipala (Zona Monumentala). Noi am intrat pe una dintre intrarile din parc. Gradina Municipala contine Porticul Spalatoresei, Pavilioanele de la intrare, Scara, Sala Hipostila, Gradinile Austria si Piata Naturii.
Timpul de vizitare al Gradinii Municipale este de 2-3 ore. Accesul in Gradina Municipala (Zona Monumentala) este limitat la 400 vizitatori in timp de 30 de minute, pentru conservarea patrimoniului.
Prima data nu am gasit casa de bilete si ne-am asezat la rand sa intram in Gradina Municipala, creazand ca acolo este si casa de bilete. Dupa ce am stat la coada o ora, am aflat si unde era casa de bilete (bineinteles ca nu am putut sa intram). Casa de bilete este pe o straduta adiacenta drumului principal, cu mult inainte de a ajunge in Gradina Municipala. Erau 4 persoane la coada la casa de bilete, dar nu mai aveau bilete pentru ziua respectiva. Cand ne-am dus a doua zi, aveau bilete numai pentru dupa amiaza. Am cumparat bilete si am revenit dupa amiaza. Asa ca am urcat dealul care duce in parc de trei ori, pe o caldura sufocanta.
Recomandare: Sa cautati casa de bilete inca de la intrarea in parc si sa va duceti la intrarea in Gradina Municipala cu o ora inainte! Pe bilet este scrisa ora de intrare, nu se mai poate intra daca depasiti acea ora!
Gradina Municipala (Zona Monumentala)
Gradina a fost convertita intr-o gradina municipala. Se poate ajunge cu metroul (cu toate ca statiile sunt la distanta de parc si la un nivel inferior dealului), cu autobuzele orasului sau cu autobuze turistice comerciale. Din octombrie 2013, se plateste o taxa de vizitare la Zona Monumentala sau Gradina Municipala (intrarea principala, terasa si partile care contin mozaicuri), dar intrarea in Parcul Güell este libera. Casa lui Gaudi sau "La Torre Rosa" (Turnul Roz), care contine mobilier proiectat de el, se poate vizita , de asemenea, cu plata. Biletele au reducere daca vreti sa vizitati atat Casa Gaudi cat si Bazilica Sagrada Familia.
Parcul Güell a fost proiectat si compus sa aduca pacea si calmul pe care fiecare il asteapta de la un parc. Cladirile care flancheaza intrarea in Gradina Municipala, desi foarte originale si remarcabile, cu acoperisuri cu forme fantastice si cu creneluri neuzuale, se potrivesc cu parcul. Una dintre aceste cladiri gazduieste o expozitie permanenta a Muzeului de Istorie al Orasului Barcelona, MUHBA, focalizata pe cladirea propriu-zisa, pe parc si pe oras.
Puncul focal al Gradinii Municipale si al parcului este terasa principala, inconjurata de o bancheta lunga, in forma de serpentina marina. Curbele banchetei - serpentina formeaza un numar de portiuni, creand o atmosfera frumoasa. Gaudi a incorporat multe motive ale nationalismului catalan si elemente din misticismul religios si din poezia antica, in parc. Cea mai mare parte a proiectului banchetelor nu a fost lucrarea lui Gaudi, ci a colaboratorului sau, Josep Maria Jujol.
Arhitectii catalani Antoni Gaidi si Josep Maria Jujol au folosit o tehnica numita trencadis in mai multe proiecte ale lor, printre care, cele din Parcul Güell sunt cele mai faimoase. Trencadis este o tehnica utilizata in modernismul catalan, care foloseste cioburi sparte de mozaic si faianta, creand mozaicuri. Mozaicurile trencadis se mai pot face si cu bucati de ceramica si gresie.
Arhitectii modernisti au folosit ceramica la scara larga, dar Gaudi, a folosit o metoda mai neconventionala. El a acoperit arhitectura sa tridimensionala cu ceramica glazurata de diferite forme si culori, care au creat mozaicuri viu colorate. Pentru aceasta, Gaudi a folosit piese de placi ceramice aruncate si colectate de la fabrica Pujol i Bausis si bucati albe din ceramica colectate de la paharele sparte si de la placile aruncate de alti producatori spanioli. Tehnica trencadis a fost foarte faimoasa si a fost folosita pentru prima data la Pavilioanele Güell, unde, arhitectura complexa l-a fortat pe Gaudi sa rupa gresia, in loc sa foloseasca bucatile intregi.
Porticul Spalatoresei (Pórtico de la Lavandera)
Intre piata teatrului grecesc si casa Larrard se afla Porticul Spalatoresei, denumit asa datorita unei coloane de tip cariatida, sculptata in forma unei spalatorese, desi unele studii spun ca forma acestei coloane este o imitatie a "Purtatoarei ofrandei", o statiuie egipteana care se afla la Muzeul Luvru. Porticul are forma de curte interioara romana, inspirat probabil din catedrala de la Elna si este sustinut de coloane duble, verticale la exterior, in forma de palmier si inclinate la interior, pentru a sustine mai bine greutatea.
Conjunctia acestor coloane inclinate, cu perete interior curbat (inclinare care provine din taluzul natural al pamantului) , creaza un efect de val marin. Un tronson secund al porticului este o rampa in forma de spirala, cu coloane elicoidale. In total, acest portic are un traseu de 83 metri lungime. La intrare in portic se afla o poarta de fier.
Porticul Spalatoresei, in urmatoarele 8 fotografii.
Iesirea din portic, in urmatoarea fotografie.
Pavilioanele de la intrarea in Gradina Municipala
Pavilioanele de la intrarea in Gradina Municipala (se numesc asa deoarece una dintre intrarile in aceasta gradina este la pavilioane) au fost construite in cel mai pur stil al lui Gaudi, cu o structura organica care reflecta studiul profund pe care l-a facut arhitectul asupra naturii. Sunt realizate din piatra luata din parc, au in partea de sus bolti in forme pe paraboloizi hiperbolici, care sunt acoperite cu placi de ceramica in culori vii. Gaudi a utilizat tehnica boltii catalane, o bolta care consta in suprapunerea de structuri variate, de caramizi si mortar. Cateva structuri au fost prefabricate si apoi instalate sus.
Unul dintre cele doua pavilioane este Pavilionul Portarului. Acest pavilion are un plan de 14,80 x 7,66 metri si o inaltime de 21 de metri. A fost realizat din piatra, cu mozaicuri de trencadis si cu ferestre, cornise si creneluri. Acest edificiu este format din doua corpuri, unul la strada si altul posterior, cu un portic de intrare, care are o coloana din piatra.
Acest pavilion are trei etaje: la parter sunt coloane care sustin arce parabolice si cu patru incaperi (vestibul, sufragerie, bucatarie si camera de zi), la primul etaj sunt toaletele, la al doilea etaj sunt patru dormitoare, iar la al treilea etaj se afla podul casei, acoperit cu bolti hiperboloide si cu doua terase cu creneluri. La ferestrele podului casei sunt cateva cruci din trencadis. Coroana edificiului este un turn cu foisor, cu o cupola in forma de ciuperca.
Pe fatada care da la strada sunt inscriptii pe care scrie "Park Güell", ca si pe peretele de la intrare. In prezent, in edificiu se afla Centrul de Interpretare al Parcului Güell, care apartine de Muzeul de Istorie al Barcelonei.
Al doilea pavilion este Pavilionul Administratiei. Acest pavilion are o inaltime de 29 de metri si un plan de 12,60 x 6,60 metri. Acest pavilion are doua etaje: la etajul inferior este o sala mare patrata, care este impartita in doua incaperi si alte doua camere in forma de absida; de aici este scara pe al carui tronson de mijloc se afla toaletele; la etajul al doilea se afla o sala asemanatoare cu cea de la etajul inferior, flancata de doua terase, cu un capat de cupola in forma de ciuperca, ca la celalalt edificiu.
In partea laterala acestui edificiu se afla un turn de forma hiperboloida si acoperit cu trencadis de culoare alba si albastra. Edificiul are o cruce cu patru brate, care semnifica cele patru puncte cardinale. Crucea a fost distrusa de la inaltimea de 3,8 metri, in anul 1936, in timpul Razboiului Civil si a fost reconstruita dupa razboi. Acest pavilion a fost restaurat in anul 1952 de catre arhitectul Adolf Florensa. Edificiul are, de asemenea, un medalion pe care scrie "Park Güell". Astazi, aici este o librarie si un magazin de suveniruri.
Pavilioanele combina piatra rustica cu ceramica trencadis, facute din piese de deseuri: in cupola Pavilionul Portarului, nervurile ciupercii sunt formate din cesti de cafea, asezate cu gura in jos. De asemena, se evidentiaza formele organice, bazate pe suprafete fara niciun unghi drept. Din cauza fanteziei formale si cromatice, s-a sugerat ca pavilioanele evoca curentul Hansel si Gretel, a carei versiune a fost reprezentata in Teatrul Societatii Literare in anul 1901, anul constructiei pavilioanelor. Piesa a fost jucata dupa traducerea lui Joan Margall, amicul lui Güell si al lui Gaudi.
Am intrat in cele doua pavilioane, pentru intrarea in Pavilonul Portarului am stat la coada cam o ora.
Pavilioanele de la intrarea in Gradina Municipala, in urmatoarele fotografii.
Vedere panoramica a pavilioanelor, de la intrarea in Gradina Municipala, in urmatoarele doua fotografii.
Cele doua pavilioane (Pavilionul Portarului in stanga fotografiei si Pavilionul Administratiei in dreapta fotografiei) vazute de pe Scara, in urmatoarele 7 fotografii.
Pavilioanele, in urmatoarele 11 fotografii.
Scara
La intrare in Gradina Municipala se afla Scara, care duce la Sala Hipostila (care a fost conceputa ca piata urbana), construita intre anii 1900 si 1903. Scara este impartita in doua ramificatii, are 45 de trepte, impartite in patru tronsoane, dintre care trei tronsoane au cate 11 trepte si al patrulea tronson are 12 trepte, cu o lungime totala de 20 de metri si o latime de 8,1 metri.
Peretii care inconjura Scara sunt de forma eliptica, avand o inaltime maxima de 5,8 metri. Sunt placati cu ceramica, cu placi convexe albe in alternanta cu altele concave, de culori variate. Acesti pereti au fost metereze, iar deasupra lor este o cornisa din piatra rustica, care contine jardiniere cu plante atarnatoare. Multe dintre piesele din ceramica au fost aduse de la fabrica Pujol si Bausis.
In zona centrala a Scarii sunt trei fantani (tasnitori) cu ansamble sculptate, doua dintre ele reprezentand tarile catalane: Catalonia de nord (franceza) si Catalonia de sud (spaniola).
Prima fantana are forma trapezoidala, cu o compozitie naturalista de trunchiuri, stalactite si vegetatie, pe unde curge apa. Forma sa pare sa evoce un loc din regiunea Argenteria (Spania), in defileul Collegats, de pe cursul raului Noguera Palleresa. In acesta fantana, Gaudi a plasat un cerc care simbolizeaza lumea si un compas care simbolizeaza arhitectul.
A doua fantana are forma unui medalion care are drept cadru un inel si contine stema Cataloniei si un sarpe (este o reprezentare a sarpelui care s-a transformat din toiagul lui Moise) si fructe de eucalipt. In partea posterioara este o banca, o lucrare facuta din trencadis alb, de forma semicirculara.
In a treia fantana este reprezentat un dragon, sau o salamandra, facut din trencadis colorat, de 2,4 metri lungime. Exista diferite versiuni cu privire la semnificatiilei fantanei: poate reprezenta o salamandra, care simbolizeaza elementul foc, sau mitologicul Piton din Templul din Delphi, sau mai bine crocodilul care apare in orasul lui Nemes, locul unde a copilarit Güell.
Acesta figura a fost convertita in emblema Parcului Güell si una dintre emblemele Barcelonei. O replica a acestei figuri se afla la Muzeul de Arte Contemporane din Madrid, din anul 1969. Deasupra acestei figuri este o constructie in forma de trepied, care face aluzie la oracolul din Delphi. In centrul acestui trepied este o piatra care poate reprezenta Omphalos, "Buricul Pamantului" al Oracolului din Delphi. In ultimul tronson al Scarii se afla o banca in forma de odeon.
Cele doua ramificatii ale scarii, in urmatoarele doua fotografii.
Prima fantana, in urmatoarele doua fotografii.
A doua fantana, in urmatoarele doua fotografii.
A treia fantana, in urmatoarele 3 fotografii.
Peretii de la baza Scarii, in urmatoarele doua fotografii.
Sala Hipostila
Deasupra Scarii se afla "Sala Hipostila", o sala cu o suta de coloane (a fost proiectata initial cu o suta de coloane), numita, de asemenea, Templul doric. Sala are 1.500 mp si constituie suportul pentru piata superioara (pe acoperisul salii este Piata). Sala are 43 de metri lungime, cu planul patrat, exceptand latura Scarii, unde este racordata de partile laterale printr-o tesitura. Construita intre anii 1908 si 1909, acesta sala a fost gandita sa functioneze ca piata pentru cartierul rezidential, creat de Gaudi si care a fost un esec.
Sala Hipostila este compusa din 86 de coloane de 6,16 metri inaltime si 1,20 metri in diametru, confectioante din beton, care imita marmura. Coloanele sunt imbracate cu trencadis pana la o inaltime de 1,80 metri. Coloanele interioare sunt inclinate pentru a se obtine un echilibru structural major. Coloanele sunt din ordinul doric. Tavanul a fost confectionat cu bolti semisferice convexe, imbracate in trencadis alb.
Initial, acesta sala trebiua sa gazduiasca 90 de coloane, dar Gaudi a eliminat patru dintre ele si in spatiul liber al tavanului a pus patru plafoane mari circulare de trei metri in diametru, care reprezinta cele patru anotimpuri ale anului, cu desene care reprezinta soarele cu 20 de raze, in diferite culori. Aceste plafoane se complementeaza cu 14 plafoane mai mici, in centrul boltilor, care au un metru in diametru si care reprezinta ciclul lunar, cu desene de vartejuri, elice si spirale.
Plafoanele au fost lucrarea lui Jujol, colaboratorul lui Gaudi, care a avut o fantezie creativa mai mare, realizand trencadis din ceramica si materiale din deseuri.
Sala Hipostila, in urmatoarele 4 fotografii.
Gradinile Austria
Consiliul Orasului Barcelona a achizitionat Parcul Güell in anul 1925 si l-a deschis publicului in anul urmator. Zona a fost folosita initial ca pepiniera de plante, dar a fost transformata mai tarziu in gradina. Putem sa vedem de departe numai doua case construite in timpul cat Parcul Güell a fost zona rezidentiala. Casa Trias, pictata in alb si Casa de spectacole, in tonalitati roz, astazi Casa Muzeu Gaudi. Mai incolo, putem vedea unul dintre viaductele care conecta zona ca intreg.
Gradinile Austria au fost proiectate in anul 1960, pentru Lluis Riudor i Carol. Numele gradinilor provine de la o donatie de arbori facuta de catre Austria pentru autoritatile din Barcelona, cu ocazia expozitiei Viena din Barcelona, sarbatorita in anul 1977. In anul 1981 s-a plantat primul cedru in aceste gradini, donat de catre vice-guvernatorul provinciei Estiria (Austria). Franz Wegart.
In Gradinile Austria se afla viaductul inferior al parcului, numit Viaductul Muzeului la pontul Baix, care are doua randuri de coloane inclinate, iar in partea superioara are banci si jardiniere.
Gradinile Austria, in urmatoarele 4 fotografii.
Piata Naturii
Punctul central al parcului il constituie o piata mare, numita Piata Naturii (sau Teatrul Grecesc). Are forma ovala, suprafata de 2.694 mp (86 metri lungime si 43 metri latime) si a fost construita intre anii 1907 si 1913. Conform planului original, Piata Naturii trebuia sa fie Teatrul Grecesc si sa gazduiasca reuniunile comunitare si evenimentele culturale si religioase. In partea sa superioara, piata contine o cornisa care are forme de balauri, capuri de leu, cu rolul de a drena apa de ploaie, precum si forme de picaturi de apa.
Pe marginea exterioara a balconului din Gradina Municipala, se afla o banca ondulata, de 110 metri lungime, facuta din bucati de ceramica si cristal, care este lucrarea lui Josep Maria Jujol, lucrare facuta cu una dintre tehnicile preferate ale arhitectului, si anume trencadis. Celalalt capat al pietei se termina intr-un perete excavat in munte, care are un efect de amfiteatru si care are deasupra o alee de palmieri. In acest perete sunt niste grote naturale care in zilele noastre sunt utilizate ca toalete.
Banca ondulata este formata dintr-o succesiune de module concave si convexe, de 1,5 metri si are un desen organic adaptat la corpul uman. Baza bancii este din trencadis alb, iar coroana ei are o decoratie ceramica cu colaje dadaiste, sau suprarealiste, cu motive abstracte, dar si elemente figurative, cum ar fi semnele zodiacului, stele, flori si raci. Jujol a inclus, de asemenea, trandafiri si propozitii alegorice care o venereaza pe Fecioara Maria, in limba catalana si in latina, cat si cruci si litera J, de la Jujol.
Trencadis au fost construite cu matreriale din deseuri, dale, sticle si bucati de vesela. Culorile predominamte sunt albastru, verde si galben, care pentru Gaudi simbolizau Credinta, Speranta si Caritatea.
Aceasta piata nu are pavaj, datorita faptului ca apa care provine din precipitatii este dreanata de coloane, care au si canalizari si care pot sa retina si sa acumuleze un depozit subteran de 1.200 mc de apa. Daca apa depaseste limitele determinate, ea este expulzata de un sistem inclus in balaurul care da "bun venit" in Gradina Municipala.
Contele Güell a decis, in anul 1913, sa comercializeze apa de la un izvor din parc, sub marca SARVA (sar si va sunt cuvinte din sanscrita care provin de la intialele numelor Shiva si Vishnu, zeii hindusi care semnifica Intregul).
Piata Naturii, in urmatoarele 8 fotografii.
Banca ondulata, cu mozaicuri trencadis, in urmatoatrele 3 fotografii.
Peretele excavat in munte, si aleea de palmieri, in urmatoarele doua fotografii.
Comments
Post a Comment