Viena-Catedrala Sfantul Stefan

 

VIENA - CATEDRALA SFANTUL STEFAN

 



 

In acest articol va prezint catedrala Sfantul Stefan, din Viena.

 

 

Am vizitat Viena in perioada 25-31 iulie 2021. A fost o perioda de relaxare dupa un val de Covid, iar pentru intrarea in Austria a fost necesar certificatul verde. Chiar daca era o perioada de relxare, obiectivele si autobuzele turistice aveau program mai scurt, cam pana la ora 17.00. Ne-am cazat la un hotel in apropierea Catedralei Sfantul Stefan si a fost foarte bine, deoarece am putut sa mergem pe jos foarte mult, pentru a vizita majoritatea obiectivelor turistice. Voi vorbi mai multe despre hotelul in care am fost cazati in articolele viitoare.

 

Noi am vizitat Catedrala Sfantul Stefan in prima zi. Intrarea este libera, dar unele obiective se platesc, cum ar fi: urcarea in turnuri, catacombele, trezoreria. Noi am achizitionat un card pentru vizitarea obiectivelor turistice, despre care voi povesti in articolele viitoare. Cardul l-am cumparat in a doua zi de sedere, la recomandarea receptionerului si a fost valabil 3 zile. Cand am vizitat Catedrala Sfantul Stefan, nu aveam cardul si am spus ca ne vom intoarce in alta zi sa vedem tot, dar nu am mai avut timp.

 

La intrarea in nava centrala a catedralei erau grilaje metalice si puteai sa treci de ele numai cu bilet platit. Turnul nordic al catedralei are atat scari, cat si un lift. In Turnul Sfantul Stefan se poate urca numai pe scari, pana la inaltimea de 75 metri.


Scurt istoric al Catedralei Sfantul Stefan

 

Catedrala sau Domul Sfantul Stefan (in germana: Wiener Stephansdom) este catedrala Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Viena si se afla in Stephansplatz.

 

Timp de multe secole, falnica Catedrala Sfantul Stefan din orasul vechi al Vienei a fost nu numai un monument de arhitectura ci si centrul spiritual al orasului, inima Vienei. In plus, este una dintre cele mai importante catedrale gotice ale Europei.

 

Originile catedralei ca biserica parohiala dateaza din anul 1137, prin faptul ca exista dovezi ale unor cladiri din secolul al VIII-lea, pe locul catedralei de astazi. Pe atunci, drepturile parohiale au fost cedate Episcopului de Passau, prin intermediul unui acord de barter si el a devenit clientul pentru care a fost construita o noua biserica parohiala.

 

Asa se explica si patronajul bisericii, deoarece proto-martirul Sfantul Stefan este patronul Catedralei din Passau. In timp ce exista o nota a consacrarii catedralei din anul 1147, se cunoaste foarte putin despre infatisarea primei biserici romanice Sfantul Stefan din Viena.

 

In anul 1237, Imparatul Frederic al II-lea a locuit la Viena pentru o scurta perioada de timp. Acest lucru a dat nastere la presupunerea ca imediat, cladirea predecesoare in stil romanic tarziu a bisericii gotice Sfantul Stefan de astazi trebuie sa fi fost construita in acea perioada.

 

Partea de vest cu intrarea principala (Poarta Uriasa), cele doua turnuri de vest (Turnurile Romanice) si galeria de vest din interiorul catedralei supravietuiesc din faza constructiei romanice tarzii. La inceputul secolului al XIV-lea, in timpul domniei Habsburgilor, a fost construita catedrala gotica, inceputa cu noul cor, care a fost consacrat pe data de 23 aprilie 1340, de catre Episcopul de Passau.

 

In alta faza a constructiei au fost adaugate cele doua capele duble ale cladirii de vest, cele trei nave si turnul de sud (Turnul Sfantul Stefan), finalizat in anul 1433 si denumit afectuos "Steffl" (o forma diminutiva pentru Stefan) de catre vienezi. Turnul are 136,7 metri inaltime si este unul dintre cele mai inalte turnuri medievale.

 

Proiectul final a fost turnul de nord (Turnul Vultur). Oricum, constructia lui a trebuit sa fie oprita in anul 1511, deoarece prioritatea de top a fost data finantarii pentru apararea impotriva amenintarii otomane. Cupola de deasupra acestui turn a fost construita pana la urma in perioada 1556 - 1578. Cu acesta cupola a fost finalizata constructia catedralei.

 

Biserica cu patru turnuri a fost construita intentionat dupa modelul catedralelor imperiale germane, mai degraba decat dupa arhitectura catedralelor franceze.

 

In timpanul portii principale romanice tarzii din prima treime a secolului al XIII-lea este infatisat Hristos Pantocrator (din greaca, Atotputernic) care sta pe tron, flancat de cei 12 Apostoli si alti doi sfinti. El ridica mana in gestul binecuvantarii si tine Cartea Vietii.

 

Numele "Poarta Uriasa" este probabil derivat din cuventul din germana inalta veche "risen", care inseamna "a trage inauntru". Prin urmare, poarta este menita sa invite vizitatorul sa paraseasca sfera seculara a orasului si sa intre in Casa Domnului, asemenarea Ierusalimului ceresc.

 

Exteriorul Catedralei Sfantul Stefan

Fatada de sud a catedralei

Poarta Cantaretului

 

Poarta de sud-vest a navei, Poarta Cantaretului, a fost creata in jurul anului 1360, ca omolog al Portii Episcopului, de cealalta parte a navei.

 

Este, fara indoiala, una dintre cele mai importante porti sculptate din secolul al XIV-lea. Pentru protectia sa, a fost construit acoperisul poligonal proeminent, in jurul anilor 1440-1450. Monolitul interior al timpnului este deosebit de remarcabil.

 

In directia citirii, el prezinta faze individuale ale transformarii lui Saul in Pavel, intr-o maniera exceptionala, tridimensionala. In stanga, Saul calareste spre Damasc. In centru, el cade de pe cal. In dreapta este convertirea: ucenicul Anania isi pune mainile pe Pavel, ingenunchiat in fata lui si ii reda vederea. Intreaga succesiune de scene este caracterizata de miscare, ca tema centrala, combinata cu o naratiune continua.

 

Luneta de sus ilustreaza botezul si martiriul Sfantului Pavel. Figurile din arhivolte prezinta Apostolii; sub acestea apar, ca pe Poarta Episcopului, sculpturile Ducelui Rudolf al IV-lea, portretizat ca donator, cu o macheta a bisericii in maini si a sotiei sale, Ecaterina de Boemia. Ei sunt insotiti de purtatorii lor de blazon.

 

Fatada de sud a catedralei cu Poarta Cantaretului si Turnul Sfantul Stefan, in urmatoarele 8 fotohgrafii.

 







 

Fatada de vest a catedralei, cele doua Turnuri Romanice si Poarta Uriasa, in urmatoarele 7 fotografii.

 

Fatada de vest a catedralei, cu cele doua Turnuri romanice

 




 

Turnul Sfantul Stefan, in urmatoarele 5 fotografii.

 




 

Interiorul Catedralei Sfantul Stefan

Nava laterala de nord (din stanga catedralei)

 

In jurul anului 1480, au fost construite strane noi ale corului, iar paravanul corului a fost daramat, probabil in acest proces. Prin urmare, se presupune ca amvonul lucrat delicat de pe stalpul central al arcadelor nordice ale navei a fost facut, de asemenea, in acea perioada.

 

Autoportretul sculptorului de pe stalp este remarcabil. Se uita la o fereastra intredeschisa de sub scara amvonului, de aceea este poreclit "privitorul la fereastra". Balustrada amvonului este decorata cu busturile a patru parinti ai Bisericii Latine: Ambrozie, Ieronim, Grigore si Augustin, care, in acelasi timp, au personificat diferitele temperamente. Balustrada prezinta broaste raioase si soparle, simboluri ale raului, care sunt indepartate de un caine care latra, aflat la intersectia cu balustrada. Cainele este simbolul binelui si este poreclit cu drag "catelul neinfricat".

 

Nava laterala de nord, in urmatoarele doua fotografii.

 



Pilastru cu statui sculptate, in urmatoarea fotografie.

 


Amvonul din nava laterala de nord (circa 1480), in urmatoarea fotografie.

 


 

Altarul Sfantului Francisc Seraphicus

 

Vis-a-vis de amvon, la stalpul peretelui exterior de nord, se afla Altarul Sfantului Francisc Seraphicus, care a fost donat de Franz von Zollern; proiectul a fost facut de Antonio Beduzzi. Iconostasul a fost pictat in anul 1715 de Johann Michael Rottmayr si infatiseaza stigmatizarea Sfantului Francisc de Assisi.

 

Altarul este in fata perechilor de coloane cu statui pline de viata ale Sfuntului Casian si Sfantului Virgil, care confera scenei un efect de profunzime.

 

Altarul Sfantului Francisc Seraphicus, in urmatoarea fotogarfie.

 


 


Altarul Sfintei Cecilia

 

Iconostasul baroc al Altarului Sfintei Cecilia de la urmatorul stalp al navei o prezinta pe Sfanta Ecaterina ingenunchiata pe un nor. Alaturi de ea se afla Sfanta Cecilia (patronul muzicii bisericesti) si Sfanta Lucia. Un inger pluteste deasupra grupului, gata sa prezinte coroana vietii. Suprastructura iconostasului o prezinta pe Fecioara Mama si pruncul divin, inclinandu-se in fata sfintelor fecioare.

 

Altarul Sfintei Cecilia, in urmatoarele doua fotografii.

 



 

Altarul Maicii Domnului

 

Acest altar a fost creat de sculptorul baroc Matthias Steinl (Steindl) in anul 1699, si infatiseaza o pictura consacrata gotica tarzie, dupa o gravura facuta de Martin Schongauer (circa 1470). Sfanta Fecioara sta in picioare pe o semiluna, cu pruncul divin pe bratul sau. La picioarele ei ingenuncheaza familia donatorului necunoscut al altarului, cufundata in inchinarea vesnica.

 

Altarul Maicii Domnului, in urmatoarele 3 fotografii.

 




 

Altarul Sfintilor Petru si Pavel

 

Pe peretele opus Altarului Maicii Domnului, in diagonala cu acesta, se afla Altarul Sfintilor Petru si Pavel (1677). Se ridica deasupra unei mensa (masa, din latina) gotice. Este singurul altar baroc din lemn din Catedrala Sfantul Stefan. Pictura altarului, facuta de Tobias Pock, arata glorificarea celor doi Printi ai Apostolilor, flancati de statui ale imparatului Sfantul Henric al II-lea si margravului Sfantul Leopold al III-lea. Suprastructura prezinta cei patru sfinti patroni ai zidarilor de piatra.

 

Altarul Sfintilor Petru si Pavel, in urmatoarele doua fotografii.

 



 

Corul Maicii Domnului, cu Altarul Wiener Neustadter

 

Altarul Wiener Neustadter, un poliptic gotic tarziu, cu patru aripi, a fost donat de Imparatul Frederic al III-lea Neuklosterului din Wiener Neustadt. Pe el este inscriptionat anul 1447. Altarul a fost adus la Catedrala Sfantul Stefan in anul 1883 si a fost in Corul Maicii Domnului (corul din partea de nord al catedralei) din anul 1952.

 

Altarul deschis ilustreaza scene din viata Sfintei Fecioare, de la nasterea lui Hristos pana la incoronarea ei in cer. Ultima scena este prezentata inca odata in registrul superior al altarului, de data aceasta intr-o sculptura. Aceasta, cat si variatiile stilistice, sugereaza ca altarul a fost asamblat din diferite parti.

 

Daca o pereche de aripi este inchisa, partea de duminica devine vizibila, prezentand picturile a 48 de sfinti, pe un fundal auriu. Partea din zilele saptamanii, cu toate aripile complet inchise, arata inca 24 de sfinti, de data aceasta pe un fundal rosu inchis, cu stele.

 

Altarul Wiener Neustadter, in urmatoarele 3 fotografii.

 




 

Pilastri si bolta catedralei, in urmatoarea fotografie.

 


 

Nava centrala cu Corul central

 

Pe o baza, in fata pilastrului de sud-est al trecerii, la intrarea in Corul central, se afla statuia din marmura a Sfantului Clement Mary Hofbauer a Ordinului Redemptorist. El a fost canonizat in anul 1909 si este patronul orasului Viena. Sculptura din piatra a Sfantului Cristofor de pe pilastrul de vis-a-vis este de o maiestrie remarcabila. Este atribuita faimosului sculptor Niclas Gerhaert van Leyden si a fost facuta in jurul anului 1470.

 

Sala corului gotic central a fost consacrata pe data de 23 aprilie 1340 de catre Episcopul de Passau, Contele Albert de Saxonia. Inventarul sau a fost modernizat in timpurile baroce sub Printul-Episcop Contele Frederic Breuner. In anul 1640, de exemplu, el a comandat Altarul Mare, care exista inca si care a fost facut de fratii Pock, Johann Jakob si Tobias.

 

Iconostasul este o punere in scena pictoriala dramatica a martiriului diaconului Sfantul Stefan, asa cum este descris in Faptele Apostolilor; el a fost ucis cu pietre in afara zidurilor orasului Ierusalim. Se poate observa in trecere ca frunza altarului este pictata pe farfurii de tabla.

 

A fost folosita marmura poloneza neagra pentru corpul altarului, care contrasteaza cu marmura stralucitoare a elementelor decorative. Altarul Mare este incununat de o statuie a Mariei Immaculata (Maria a zamislit fara pacatul originar), intr-o aoreola.

 

Nava centrala cu Altarul Mare, in urmatoarele 5 fotografii.

 




 

Pilastri cu statui sculptate, in urmatoarele doua fotografii.

 



 

Corul central, in urmatoarele 3 fotografii.

 



 

Nava laterala de sud (din dreapta catedralei)

 

Impresionantul Baldachin Fuchsel se afla in stanga intrarii din Sacristia Inferioara, pe partea sudica a navei. A fost donat in anul 1448 de catre Agnes Fuchsel si este o capodopera facuta de Hans Puchspaum. La varf este un balcon din lemn cu ornamente traforate gotice.

 

Baldachinul de piatra in stil gotic tarziu adaposteste Altarul neogotic al Sfantului Leopold, care a fost creat in anul 1903 de catre Ludwig Linzinger si Ludwig Schadler.

 

Corul Apostolilor

 

Corul partii de sud este numit Corul Apostolilor, datorita statuilor gotice ale Apostolilor de la terminatia sa. Cele mai multe dintre acesate statui au fost reluate in vremurile ulterioare, de aceea este imposibil de stabilit cu exactitate vechimea lor.

 

Aceasta camera a corului adaposteste imensul monument funerar al Regelui Frederic al III-lea (decedat in anul 1493), una dintre cele mai importante lucrari ale sculpturii gotice tarzii. Creatorul sau (conceptul general) a fost olandezul Niclas Gerhaert van Leyden, unul dintre artistii de top ai vremurilor. Lucrarea sa a lasat o amprenta trainica asupra sculpturii europene de la nord de Alpi, in a doua jumatate a secolului al XV-lea.

 

Cronologia exacta a lucrarilor ulterioare ale mormantului, inainte de plasarea lui din anul 1513, este inca o necunoscuta pentru istoricii de arta.

 

Monumentul a fost facut din marmura de Ardnete si este compus din trei niveluri. Nivelul cel mai de jos este format dintr-o baza cu o balustrada, al cerei suporti il infatiseaza pe Hristos care propavaduieste si pe cei 12 Apostoli. Scarile il infatiseaza pe Hristos inviat si in scafa arcadei sunt statuetele sfintilor patroni Habsburgi.

 

La al doilea nivel, opt reliefuri sunt marturia donatiilor bisericesti ale imparatului. Pe stalpii monumentului sunt prezentati reprezentanti ai cnezatului lumesc si ecleziastic. Oamenii care au deplans moartea imparatului sunt infatisati pe cornisa.

 

Cel mai inalt nivel este capacul mormantului, cu figura culcata a imparatului, in regalia de incoronare cu coroana, orb si sceptru, inconjurat de scuturile heraldice ale tarilor in care a domnit.

 

La intrarea in corul navei de sud este statuia Fecioarei Maria. Este supranumita Madona Servitorului, dupa o legenda care spune ca statuia a venit odata in ajutorul unei servitoare care fusese acuzata pe nedrept de furt. Sculptura in piatra este de o eleganta curteneasca. A fost facuta probabil inainte de anul 1300 si a fost inspirata din sculptura catedralei franceze.

 

Altarul Sfantului Iosif

 

Altarul baroc al Sfantului Iosif este lipit de stalpul navei si se afla langa Baldachinul Fuchsel. A fost proiectat in jurul anului 1700 de catre Matthias Steinl. Iconostasul (1699), facut de Anton Schoonjans (un artist ambulant din Antwerp, Belgia) este pictat pe cupru si il infatiseaza pe Sfantul Iosif, tatal adoptiv, intinzand pruncul divin privitorului, pentru inchinare. Deasupra picturii este o sculptura care infatiseaza Buna Vestire.

 

 

Altarul Sfantului Ianuarie (stanga) si Altarul Sfintei Treimi (dreapta)

 


 

 

Altarul Sfintei Treimi

 

Altarul Sfintei Treimi a fost adaugat pilastrului de la vestul intrarii sacristiei in anul 1740. Schita altarului a fost facuta probabil pe baza unui desen al faimosului sculptor Georg Raphael Donner. Iconostasul, pictat in anul 1751 de Michelangelo Unterberger, infatiseaza Preasfanta Treime intronata in ceruri. Arhitectura altarului a fost creata de Mathias Langwitter, iar sculpturile au fost facute de Balthasar Moll.

 

Oratoriul de pe peretele exterior de langa Altarul Sfintei Treimi dateaza din timpul domniei Imparatesei Maria Tereza. Prin urmare, trebuie sa fi fost facut dupa anul 1740. Este aliniat spre amvon. Stranele consilierilor de sub el sunt probabil de la inceputul secolului al XVII-lea si erau rezervate consilierilor orasului.

 

 

Altarul Sfantului Ianuarie

 

La nivelul Altarului Sfintei Treimi, pe un stalp izolat, se afla Altarul Sfantului Ianuarie (1711), cu varful sau bogat decorat. A fost proiectat de faimosul arhitect baroc Johann Bernhard Fischer von Erlach. Pictura, cu rama de tip arc de triumf, a fost facuta de Martino Altomonte.

 

 

Sfantul Ianuarie pluteste in slava deasupra orasului Napoli; ingerii tin tinta, palma martiriului si o fiola facatoare de minuni cu sangele sfantului.

 

Altarul Sfantului Ianuarie (al doilea), in urmatoarea fotografie.

 


 

 

Altarul Sfantului Ioan Botezatorul

 

Altarul Sfantului Ioan Botezatorul este alta lucrare a lui Matthias Steinl. Iconostasul (1708) a fost facut de Johann Michael Rottmayr, care, impreuna cu Altomonte a fost fondatorul picturii baroce austriece. Imaginea surprinde scena in care a fost dat numele Sfantului Ioan Botezatorul de catre tatal sau Zaharia, nume care a fost spus de Sfantul Luca Evanghelistul.

 

Altarul Sfantului Ioan Botezatorul (primul), in urmatoarea fotografie.

 


 

Altarul Sfantului Sebastian

 

Omologul Altarului Sfantului Ioan Botezatorul, aflat pe pilastrul de langa el, este Altarul Sfantului Sebastian. Dupa cum este evident din formale sale mai simple, acest altar a fost inaltat mai devreme si dateaza din a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Pictura a fost facuta de un mester necunoscut (1710) si infatiseaza martiriul Sfantului Sebastian, care a fost strapuns cu sageti. El este sfantul patron atat al tragatorilor, cat si al victimelor ciumei.

 

Altarul Sfantului Sebastian (primul din dreapta), in urmatoarea fotografie.

 


Alte imagini din interiorul Catedralei Sfantul Stefan, in urmatoarele 4 fotografii.

 




 

Dupa ce am vizitat biserica in interior, am iesit afara si am inconjurat-o, pentru a vedea fatadele exterioare.

 

Fatada de nord a catedralei, in urmatoarele 6 fotografii.

 


 

Altarul Capistrano

 

Un contrafort al corului de nord are Altarul Capistrano, o replica a amvonului din lemn din care se spune ca ar fi predicat calugarul franciscan Sfantul Iona de Capistrano, in anul 1451.

 

In spatele amvonului se inalta un monument creat in anul 1738, de catre Johann Joseph Resler, incununat de un grup plin de figuri: inconjurat de trofee turcesti, predicatorul itinerant (care, la un moment dat a propavaduit o cruciada impotriva turcilor) sta in triumf asupra unui ienicer culcat la pamant.

 

In mana sa dreapta, sfantul tine steagul alb si rosu al Cruciatilor. Deasupra lui, un inger afiseaza un disc solar cu o monograma a lui Hristos. Pe cartusul de sub sfant este scrisa inscriptia "fulmen Turcarum", care inseamna "fulger impotriva turcilor".

 

Altarul Capistrano, in urmatoarea fotografie.

 





 

 

 

Recomand vizitarea Catedralei Sfantul Stefan din Viena!

 

 

 

 

 

 





Comments

Popular posts from this blog