Betleem - Campul Pastorilor

BETLEEM - CAMPUL PASTORILOR

In acest articol va prezint Campul Pastorilor, de langa Betleem.

Campul Pastorilor de langa Betleem a fost cinstit de crestini inca din primele secole crestine. Campul Pastorilor este numit dupa satul Beit Sahour si se afla la o distanta de cativa kilometri inspre rasarit de Betleem. Satul este locuit, in mare parte de crestini: greco-ortodocsi, greco-catolici, catolici latini si o minoritate de protestanti si musulmani, care au venit dupa anul 1948. Numele satului inseamna "casele celor care fac de straja".

Campul Pastorilor din Betleem este unul dintre locurile biblice care are legatura cu Nasterea Domnului. Locul unde au innoptat pastorii, in noaptea in care s-a nascut Pruncul Iisus Hristos se afla la o distanta de numai 600 de metri de satul Beit Sahour.

Istoricul Campului Pastorilor

Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea (265 - 340) a amintit de acest "camp al pastorilor", pe care l-a localizat aproape de Turnul Ader, care se afla la aproximativ 1 kilometru de Betleem. Fericitul Ieronim (331 - 420) a amintit si el acelasi lucru.

In anul 384, pelerina Egeria a vazut intr-o vale de langa Betleem "o biserica ce se numeste La Pastori, cu o gradina mare, inconjurata de un zid drept si, de asemenea cu o foarte frumoasa grota, adapostind un altar".

Episcopul francez Arculf, a lasat marturie in anul 670, in pelerinajul sau de 9 luni prin Tara Sfanta despre o biserica ridicata pe acest loc, facand precizarea ca aceasta se afla la 1 kilometru si jumatate distanta inspre rasarit de Betleem.

Calendarul Bisericii din Ierusalim (secolele VII - VIII) a amintit de existenta unei manastiri inspre est de Betleem, numita sugestiv "Poememium", adica "Manastire Turmelor". Un staret al acestei manastiri, Daniel a numit, in anul 1106 locul de langa manastire "Pasiunea Sfintita", iar diaconul Petru a numit, in anul 1137 biserica de aici drept "Biserica Pastorilor" Diaconul a mentionat si existenta unei pesteri, aflata sub aceasta biserica. Aceasta manastire a existat inca din anul 1177, ea fiind mentionata si de Focas.

Dupa perioada de ocupatie a Cavalerilor Cruciati, Biserica Pastorilor a cazut in ruina, iar pelerinii care megeau la Locurile Sfinte au inceput sa meraga la un alt loc din apropiere numit "Deir el-Raawat", adica "Manastirea Pastorilor". Incepand cu anul 1859, locul numit "Siyar el-Ganam", care inseamana "Stana Oilor" a fost ales drept locul aratarii ingerului catre pastori.

Biserica Romano-Catolica a Pastorilor

In urma sapaturilor arheologice intreprinse in perioada 1951 - 1952, calugarii franciscani au descoperit un complex monahal vechi. Dupa ce au fost scoase la lumina mai multe prese de ulei, cisterne, magazii si grote s-a ajuns la concluzia ca ocupatia principala a locuitorilor de aici era agricultura. Conform estimarilor arheologice, locul a fost ocupoat de oameni inca de pe vremea regelui Irod cel Mare. Cu toate acestea, de-abia in secolele VI - VII locul s-a aflat pe o culme a prosperitatii.

Printre ruinele scoase la lumina s-a descoperit si o biserica crestina veche, care data inca din secolele IV-V, largita in secolul al VI-lea. La zidirea acestei biserici s-au folosit pietre de la Biserica Nasterii din Betleem, zidita in forma octagonala de Sfantul Imparat Constantin cel Mare, inaintea celei actuale. Biserica are doua altare semicirculare in care se pastreaza si cateva fragmente de mozaic si inscriptiile.

In anul 1953, in partea de nord a campului, langa aceste ruine, calugarii franciscani au construit o biserica mica, in forma unui cort de pastori, numita sugestiv "Slava intru cei de sus". Biserica franciscana a fost construita de arhitectul Antonio Barluzzi. In interior, bisericuta este pictata cu fresce care au legatura cu Nasterea Domnului: aratarea ingerului, pastorii si oile, drumul spre pestera din Betleem si Nasterea Pruncului Iisus Hristos.

Manastirea ortodoxa a Pastorilor

Manastirea ortodoxa a Pastorilor se afla in partea de est a Campului Pastorilor, pe locul unde a fost descoperita o pestera foarte veche. Podeaua pesterii pastreaza fragmente foarte vechi de mozaic, care dateaza inca din secolul al IV-lea. Locul pe care se afla biserica crestimior-ortodocsi corespunde mai bine marturiilor aduse de pelerina Egeria si de pelerinul Arculf.

Potrivit traditiei locului, in aceasta pestera erau adapostiti pastorii, cand le-a aparut ingerul Domnului pentru a le vesti Nasterea. Pestera a fost folosita initial drept loc de adapost, iar in cele din urma a fost folosita drept mormant pentru trei pastori din zona.

In pelerinajul ei prin Tara Sfanta (325 - 326), Sfanta Imparateasa Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare s-a oprit si in acest loc si a cerut sa se construiasca aici un Altar Sfant. Conform cercetarilor arheologice efectuate in Campul Pastorilor, Altarul din Pestera dateaza cu adevarat inca din Perioada Bizantina (secolul al IV-lea).

In secolele urmatoare, deasupra pesterii s-a zidit o biserica, prin secolul al V-lea, apoi o bazilica mare crestina, in secolul al VI-lea. Aceasta bazilica mare avea coloane din marmura si pardoseala din mozaic si era decorata cu motive crestine. In anul 614, persii au disatrus aceasta biserica, dar ea a fost reconstruita apoi de catre Patriarhul Modest. Biserica si pestera au fost restaurate si consolidate in secolul al VII-lea.

Dupa cucerirea araba, biserica a fost folosita de monahii care se duceau in Pustiul Iudeii. Pelerinii secolului al X-lea au gasit biserica si manastirea care s-a dezvoltat in jurul acesteia in ruine, doar pestera mai era accesibila.

In anul 1972, in urma sapaturilor arheologice facute la initiativa Patriarhiei Ierusalimului, s-au descoperit urmele a trei biserici, din secolele V, VI si VII. Pentru pastrarea acestor marturii istorice valoroase, a fost ridicata o biserica noua in apropierea pesterii. Bisertica noua a fost construita de catre calugarii ortodocsi greci si a fost numita "Keniset er-Raawat", adica "Biserica Pastorilor".

Manastirea are trei altare inchinate Maicii Domnului (centru), Sfantului Mare Mucenic Pantelimon (dreapta) si Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril (stanga).

In pestera a fost construit un paraclis inchinat Maicii Domnului, cu ziua de praznuire pe 26 decembrie. Peretii pesterii au multe icoane ortodoxe vechi.

Programul de vizitare al Campului Pastorilor este zilnic, intre orele 09.00 - 15.00, cu exceptia zilelor de duminica.

Intrarea in Campul Pastorilor, vazut in mai 2022, in urmatoarele 3 fotografii.

Manastirea ortodoxa a Pastorilor vazuta in martie 2022, in urmatoarele doua fotografii.

Am intrat intai in pestera. Pestera vazuta in martie 2022, in urmatoarele 14 fotografii.

Mozaic vechi

Campul Pastorilor (curtea interioara) vazut in martie 2022, in urmatoarele 10 fotografii.

Podeaua de mozaic a Manastirii Pastorilor (secolul al V-lea)

Ramasitele celor 3 biserici-bazilici

Ramasitele celor 3 bazilici, distruse toate de invaziile cuceritorilor si barbarilor (secolele V-VI- VII D.Hr.)

Baptisteriul (secolele V-VI D.Hr.)

Ruinele Migdal Eder 2000 I.Hr. (adica Turnul Turmei). Campurile Patriarhului Iacov (Cartea Genezei 35.21) Vechiul Testament

Exteriorul Manastirii ortodoxe a Pastorilor vazut in martie 2022, in urmatoarele 4 fotografii.

Interiorul Manastirii ortodoxe a Pastorilor vazut in martie 2022, in urmatoarele 6 fotografii.

Domul manastirii

Campul Pastorilor (curtea interioara) vazut in martie 2022, in urmatoarele 3 fotografii.

Spre pestera

Manastirea ortodoxa a Pastorilor vazuta in mai 2022, in urmatoarea fotografie.

Pestera vazuta in mai 2022, in urmatoarele 16 fotografii.

In urmatoarea fotografie se vad ramasitele mozaicului Pesterii naturale sacre a Pastorilor, care a fost convertita intr-o biserica de Sfanta Regina Elena, in perioada 326 - 333 D.Hr. (Perioada Bizantina Timpurie). Utilizarea inscriptiilor cu cruci in trotuare si a altor simboluri ale religiei crestin - ortodexe a fost interzisa, mai intai de un Consiliu local (Sinod) in Lod, Palestina, in anul 380 D.Hr. si apoi de un decret dat de imparatii Teodosie al II-lea cel Tanar si Valentinian, in anul 427 D.Hr. (Codex Justinianus I).