Italia-Roma-Muzeele Capitoline-partea aIV-a
ITALIA – ROMA – MUZEELE CAPITOLINE – PARTEA a IV-a
In acest articol va prezint Muzeele Capitoline din Roma, Italia, partea a IV-a.
Daca doriti mai multe informatii despre Muzeele Capitoline
din Roma, Italia, partea I, le gasiti aici.
Daca doriti mai multe informatii despre Muzeele Capitoline
din Roma, Italia, partea a II-a, le gasiti aici.
Daca doriti mai multe informatii despre Muzeele Capitoline
din Roma, Italia, partea a III-a, le gasiti aici.
Palatul Nou
Eu am vrut sa vad Palatul Nou, deoarece nu l-am vazut cand
am mers cu excursia organizata in anul 2006. Am vizitat insa si Palatul
Conservatorilor si am constatat ca nu vazusem o multime de sali data trecuta.
Eu apreciez ca am vazut cam 90% din Muzeele Capitoline, iar cu excursia
organizata cam 20%. Am stat 3 ore in muzeu, de data aceasta. Adevarul este ca
daca te duci cu ghid iti trebuie doua zile sa vezi ce am vazut pe cont propriu.
Am scris istoria Palatului Nou, in articolul in care am
descris excursia din 2006. Nu am urcat in Palatul Nou la etajul 1, din lipsa de
timp si acum imi pare rau.
Templul Veiovis, Tabularium si Galria Lapidaria
Partea din Dealul Capitolin cu fata la Forumul Roman este
ocupata de Tabularium, o structura masiva construita din blocuri patrate de
piatra (opus quadratum). A gazduit arhivele antice ale statului Roma (Roma
antica); textele legilor si alte documente tinute acolo erau gravate pe tablete
din bronz, numite tabulae, de unde provine si numele cladirii. A fost finalizat
si inspectat de Q.Lutatius Catulus in timpul perioadei in care a fost consul
(78 I.Hr.), asa cum scrie intr-o inscriptie pe o grinda vizibila, din Via di
San Pietro in Carcere, in zilele noastre.
Tabularium ocupa versantul de sud al dealului, care uneste
cele doua varfuri ale Dealului Capitolin, Capitolium la vest si Arr la est.
Inima cladirii este infrastructura sa; camerele din
interiorul acestei structuri de fundatie formeaza terase pe panta dealului,
stabilizandu-l. Etajele superioare, unde au fost depozitate arhivele au fost in
cele din urma inlocuite de structurile Palatului Senatorilor (Palazzo
Senatorio).
Perimetrul cladirii este aproape trapezoidal, dar coltul de
vest (cel care este cu fata la Capitolium) a fost construit astfel incat sa nu incalece Templul
lui Veoivis pre-exiatent. Acest templu a fost descoperit la sfarsitul anilor
1930, cand a fost sapat subsolul tunelului care a conectat cele 3 palate de pe
Dealul Capitolin.
Galeria Lapidaria este o galerie subterana, excavata in anii
1930 sub Piata Campidoglio, pentru a conecta cladirile Capitoline.
Pe ambele parti ale galeriei sunt expuse 130 de inscriptii
din perioada civilizatiei greco-romane. Printre numeroasele inscriptii s-a
pastrat cea a ex-votoului catre zeita Celestis pentru o calatorie buna (secolul
al III-lea).
In subteran, la capatul Galeriei Lapidaria se afla
Tabularium si ramasitele Templului Veiovis.
Galeria Lapidaria, in urmatoarele 3 fotografii.
Structurile romane, in urmatoarele 3 fotografii.
Drumuri si apeducte, in urmatoarele doua fotografii.
Armata romana
Cele doua baze mari dedicate cohortei V de vigili, ale caror
sedii erau localizate pe locul Bisericii Sfanta Maria in Domnica pe Dealul
Caelian, ne furnizeaza informatii despre organizarea acestui corp. Comandate de
un prefect, ele serveau ca forte de politie nocturna in oras si erau
responsabile cu supravegherea impotriva hotilor si spargatorilor, cat si ca
pompieri.
Aceasta forta era compusa in cea mai mare parte din sclavi
eliberati, care erau subdivizati in 7 cohorte, fiecare cu cate 1.000 de
barbati. Casa de paza si-a luat numele de excubitorium. Era cate una pentru
fiecare district urban; baracile lor erau numite statio.
Stela funerara a lui Lucius Monneius Secundus, care ofera o
imagine a unei componente a acestui corp militar a fost dedicata de un soldat a
cohortelor urbane. El au fost creat de Imparatul Augustus, cu responsabilitatea
politiei zilnice, sub directia unui prefect de rang senatorial. Soldatii
locuiau in Castra Praetoria, impreuna cu Garda Pretoriana. Numai in timpul Imparatului
Aurelian (270-275 D.Hr.), au locuit urbanicianii in propriile lor baraci, pe
Campus Martius.
Stela lui Lucius Nonius Martialis aminteste de alt corp
militar cu sediul in Roma si anume Statores Augusti, atribuit prefectului
pretorienilor. Corpul garzilor servea, de asemenea pentru politie si vigilenta.
Ei erau responsabili pentru arestari si erau astfel un fel de politie
judiciara.
La sfarsitul serviciului, un soldat roman devenea un
veteranus, asa cum scrie in dedicatia lui Aurelius Dolatra inscrisa pe abacus
unei capitale, in timp ce evocatus era un soldat, in general un pretorian care
isi asuma responsabilitati administrative dupa durata normala a serviciului
sau.
Armata romana (stele funerare), in urmatoarele doua
fotografii.
Scara catre Salara. Templul Concordia si Templul lui
Vespasian
In secolele recente, o scara care dateaza probabil din evul
Mediu conecta Tabularium cu parterul Palatului Senatorilor, din care o parte a
fost schimbata intr-o salaria (magazine de sare) si este acum intrarea in
palat. Aceasta scara trecea prin doua dintre camerele dinauntrul fundatiei. Se
putea ajunge la scara din Forumul Roman, intrand in Tabularium prin unul dintre
arcele sale deschise, asa cum se poate vedea intr-o gravura facuta de Étienne
Dupérac putin inainte de anul 1563.
Doua dolla mari (butoaie de lut) din timpurile romane sunt
expuse in una din camerele fundatiei prin care trecea scara. Au fost
descoperite in Emporium antic din Roma, impreuna cu Via Marmorata. Dolla erau
folosite pentru a pastra alimente si erau tinute ingropate pe jumatate in
pamant, in zonele de depozitare.
O rampa duce de la tunelul de conectare (acum Galeria de
epigrafe a muzeului) la galeria arcuita a Tabularium. Mai departe sunt
antablamentele recompuse (grinda, friza si cornisa) Templului Concordia si
Templului lui Vespasian.
Fragmentele decoratiei arhitecturale ale acestor doua temple
care stau in Forumul Roman, in afara Tabularium au fost gasite in timpul
excavarilor din primele decade ale secolului al XIX-lea, pe versantii Dealului
Capitolin, unde gramezi de moloz cazut ajunsesera la nivelul solului, aproape
pana la podeaua galeriei arcuate. Fragmentele au fost depozitate in Galeria
Tabularium la mijlocul secolului al XIX-lea, antablamentele au fost recompuse
prin asamblarea fragmentelor autentice in combinatie cu reconstructiile
partilor lipsa.
Templul Concordia a fost construit in anul 121 I.Hr., dar
antablamentul dateaza din tipul domniei lui Tiberius (10 D.Hr.), cand a fost
renovata cladirea. Decoratia cu motive din plante este eleganta si rafinata.
Templul din era tiberiana a fost decorat cu marmura pretioasa si a gazduit
lucrari importante de arta greceasca. Numai partea de la baza a supravietuit si
fragmente din frumoasa decoratie arhitecturala.
Friza Templului lui Vespasian (80-87 D.Hr.) dedicata lui de
catre fiul sau, Domitian are picturi ceremoniale, cutite, ulcioare, care
alterneaza cu cranii de bou ornamentale. O parte din friza este inca la locul
ei in antablamentul celor 3 coloane care au supravietuit, care sunt vizibile din
arcadele galeriei.
Templul lui Vespasian a fost acoperit partial si astfel a
blocat accesul la scara interna a Tabulariumului, care ducea la Templul lui
Veiovis.
Pedimentul si friza Templului lui Vespasian, in Tabularium,
in urmatoarea fotografie.
Din galeriile Palatului Nou se vede Forumul Roman, ca in
urmatoarele 3 fotografii. Foarte frumos!
Forumul Roman, in urmatoarele 3 fotografii.
Sala de executii
Tabularium a fost ridicat pe locurile vechilor cladiri care
au aparut la diferite niveluri de-a lungul versantilor Dealului Capitolin si au
fost arse probabil in groaznicul incendiu care a izbucnit in anul 83 D.Hr. si a
distrus Templul lui Jupiter si o buna parte a zonelor inconjuratoare.
Vestigii ale acestor cladiri vechi – mozaic si etaje
cocciopesto (cocciopesto a fost un mortar rezistent la apa, format din var si
ceramica zdrobita sau caramida), care dateaza de la sfarsitul secolului al
II-lea I.Hr. – sunt inca vizibile in aceasta camera mare a fundatiei.
Privind in jos de pe aceasta scara din lemn moderna, se pot
vedea cateva camere. In cea centrala, a carei podea din mozaic alb frumos este
marginita de o banda neagra, se deschide intr-o alta camera sau terasa cu o
podea facuta din fragmente de piatra colorata pe un fond alb. Pe peretele opus
sunt expuse parti din podeaua similara gasite in ramasitele cladirilor
contemporane din spatele Templului lui Veiovis.
Sala de executii, in urmatoarea fotografie.
De-a lungul peretilor coridorului lung de la parter care se
deschide in curte sunt nise mari cu statui, inclusiv reprezentarile colosale
ale Minervei si lui Marte.
Statuia colosala a lui Marte, sculptura de Pirro,110-138,
Secolul al II-lea d.Hr.
Atriumul si curtea interioara
Spatiul intern de la parter gazduieste un portic cu statui
mari (cum ar fi Minerva sau Faustina Batrana, de Ceres), care au apartinut
odata Colectiei Vatican Belvedere si au fost donate mai tarziu orasului Roma.
In mijlocul atriumului este curtea unde este localizata
fantana, cu statuia cunoscuta ca Marforio.
Sunt si doua statui ale Satirilor ducand un cos de fructe pe
capetele lor: sunt doua statui in oglinda care il infatiseaza pe zeul Pan, care
au fost folosite probabil in structura arhitecturala a Teatrului din Pompei.
Tot aici se afla si statuia colosala a lui Marte, gasita in secolul al XVI-lea
in Forumul lui Nerva. Tot in aceasta curte se afla si un grup care il
infatiseaza pe Polifen, care tine un prizonier tanar la picioarele sale.
Atriumul, in urmatoarea fotografie.
Curtea interioara, in urmatoarea fotografie. Aici se pot
vedea cele doua statui in oglinda ale Satirilor ducand un cos de fructe pe
capetele lor.
Sala monumentelor egiptene
In timpul pontificatului Papei Clement XI, au fost
achizitionate o serie de statui gasite in zona Villa Verospi Vitelleschi, care
au decorat Pavilionul egiptean construit
de Imparatul Hadrian. Au fost 4 statui, care au fost plasate in Palatul Nou.
Mai tarziu (din 1838), aproape toate sculpturile egiptene au fost transferate
la Vatican.
Astazi, Sala monumentelor egiptene se poate accesa prin
curte; in spatele unui perete mare din sticla sunt lucrarile mari din granit.
Printre cele mai reprezentative lucrari se numara un krater (vaza antica) mare
in forma de clopot din Vila lui Hadrian si o serie de animale care simbolizeaza
cele mai importante zeitati egiptene: crocodilul, doi cinocefali, un uliu, un
sfinx, un scarabeu, etc.
Sala monumentelor egiptene, in urmatoarele 3 fotografii.
Curtea interioara, in urmatoarele 7 fotografii.
Marforio
Statuia imensa a fost cunoscuta ca Marforio din secolul al
XII-lea. Numele ei deriva probabil de la locatia ei originala, care in
timpurile medievale s-a crezut ca era un “Forum al lui Marte” (Martis Forum) in
zona dintre Forumul Roman si Forumurile imperiale.
Statuia are mai mult de 6 metri lungime. Reprezinta probabil
personificarea lui Ocean, zeul care a domnit peste toate apele lumii si dateaza
din secolul II sau III D.Hr. Statuia a fost mutata in Piata del Campidoglio in
anul 1592. Aici i s-a dat o functie noua, ca parte dintr-o fantana intr-un
cadru architectural proiectat de Giacomo Della Porta.
Secole intregi, Marforio a fost o “statuie vorbitoare”, ca
Pasquino, Madama Lucrezia si Abate Luigi, sculpturi antice pe care cetatenii
nemultumiti obisnuiau sa posteze plangeri anonime sau insulte impotriva
autoritatilor (Pasquino a fost cea mai faimoasa din lot).
Cand a fost construit Palatul Nou, fantana Marforio a
devenit o caracteristica a curtii celui mai nou palat de pe Dealul Capitolin
(1644). Cand cladirea sa a fost transformata in Muzeul Capitolin (1733),
fantana si perspectiva arhitecturala au fost revizuite de arhitectul Fillippo
Barigioni si statuia lui Marforio a fost restaurata inca odata, de data aceasta
de sculptorul roman Carlo Antonio Napolioni.
Marforio, in urmatoarele 3 fotografii.
Recomand
vizitarea Muzeelor Capitoline din Roma, Italia.
















































Comments
Post a Comment