Romania - Castelul Bran
Am vizitat castelul Bran in mai 2018. Castelul este situat la intrarea in culoarul Rucar – Bran, pe soseaua care leaga Brasovul de Campulung, dominat de muntii Bucegi si Piatra Craiului. Branul se afla la mai putin de 30 km de Brasov, pe DN73 si la 50 km de Campulung.
Programul de vizitare este zilnic:
in perioada 1 aprilie – 30 septembrie
- lunea de la 12.00-18.00, martea – duminica de la 09.00-18.00,
ultima intrare este la ora 18.00.
in perioada 1 octombrie – 31 martie
- lunea de la 12.00-16.00, martea – duminica de la 09.00-16.00,
ultima intrare este la ora 16.00.
Pretul unui bilet este de 40 lei.
Scurt istoric al castelului
In data de 19 noiembrie 1377, regele maghiar Ludovic I de Anjou a hotarat ca este necesara construirea unei cetati in zona Branului, la granita dintre Ardeal si Tara Romaneasca, deoarece incursiunile otomane in Transilvania devenisera iminente. In anul 1382 noua cetate era deja construita.
La inceputul secolului al XV-lea cetatea este incredintata lui Mircea cel Batran, cu scopul de a intari granita transilvano – munteana. Mircea cel Batran a acordat brasovenilor numeroase privilegii comerciale, care nu au fost insa respectate de urmasii domnitorului.
De aceea, Sigismund de Luxemburg incredinteaza cetatea Voievodului Transilvaniei. In schimbul acestor drepturi, brasovenii aveau obligatia sa aprovizioneze cetatea cu alimente si sa informeze principele despre pericolul turcesc.
In anul 1459 trupele lui Vlad Tepes au trecut prin Bran si au atacat si jefuit Brasovul, ca urmare a unei neintelegeri pe care Domnul Munteniei a avut-o cu negustorii brasoveni.
La data de 1 ianuarie 1498 regele Ungariei, Vladislav II Jagello a cedat cetatea brasovenilor pentru 10 ani, in schimbul unui imprumut de 1.000 florini. La sfarsitul perioadei de 10 ani, regele nu a inapoiat datoria, ci s-a imprumutat din nou, datorand in total 6.300 florini.
Brasovenii au avut astfel drept de posesiune a cetatii pentru inca 25 de ani. Dar nici dupa 25 de ani regele nu si-a platit datoria, astfel ca stapanirea brasoveana asupra cetatii s-a prelungit.
Branul a ramas sub stapanire brasoveana chiar si in momentul in care Transilvania a devenit principat si a jucat un rol important in apararea trecatorii Bran. Cu timpul rolul militar al cetatii a fost inlocuit de cel politico – administrativ.
Fortificatia incepe sa isi piarda din importanta in anul 1836, cand granita dintre Muntenia si Transilvania s-a mutat la Fundata.
Incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea Branul este preluat de Oficiul Silvic al orasului Brasov, care detine cetatea pana in 1920.
La 1 decembrie 1920, autoritatile orasului Brasov au donat castelul noilor suverani ai Romaniei Mari. Perioada care a urmat a fost perioada de glorie a castelului Bran, din care regina Maria a reusit sa faca o adevarata resedinta regala, impreuna cu arhitectul ceh Karel Liman. Restaurarea s-a efectuat in perioada 1921 – 1929 si a conferit monumentului un aspect romantic. Arhitectul a folosit un sistem constructiv caracteristic epocii gotice a locuintelor Europei Apusene si Centrale.
Pentru a putea fi locuit, Branul a fost inzestrat cu toate utilitatile necesare: apa curenta, o uzina electrica, care a fost construita in apropierea castelului, trei posturi telefonice aflate in castel si un ascensor. Regina Maria a ordonat racordarea la uzina electrica a comunelor alaturate: Bran, Simon, Moieciu.
In afara de renovarea castelului, regina Maria s-a preocupat si de construirea mai multor dependinte pe domeniul Branului, cum ar fi: Casa de Ceai, o casa de oaspeti, locuinta personalului, grajduri, garaje si o bisericuta din lemn.
Regina Maria s-a stins din viata la 18 iulie 1938, in resedinta sa de la Castelul Peles. Ultima dorinta a reginei, de a fi dusa la Balcic si Bran, resedintele sale de suflet, nu a putut fi indeplinita. Regina Maria a lasat castelul prin mostenire, principesei Ileana, fiica sa.
In timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, printesa Ileana a urmat exemplul mamei sale din perioada razboiului din 1916 – 1918, ingrijind ranitii la spitalul “Inima Reginei”, spital infiintat de ea langa Castelul Bran.
Odata cu abdicarea regelui Mihai, in anul 1947, printesa a fost nevoita sa paraseasca tara, lasand Castelul Bran in custodia statului roman. In anul 1957, castelul a fost transformat in muzeu. Revenind in tara in anul 1990, principesa, devenita maica Alexandra, a vizitat Branul, gasind spitalul in paragina, iar bisericuta din lemn stramutata.
Pe data de 18 mai 2009, dupa 61 ani, 4 luni si 11 zile in care Castelul Bran a apartinut statului roman, acesta a fost retrocedat copiilor principesei Ileana de Romania: Dominic Habsburg – Lothringen, Maria - Magdalena Holzhausen si Elisabeth Sandhofer. Odata cu castelul, familiei regale i-au revenit si anexele de pe domeniul Bran. Castelul a fost remobilat, parcul castelului reamenajat, iar cladirile anexe renovate.
La 1 iunie 2009 muzeul a fost redeschis turistilor.
Mitul Dracula
Mitul lui Dracula provine de la romanul Dracula al scriitorului irlandez Bram Stoker, care a fost lansat in anul 1897. Romanul spune povestea unui vampir care traieste intr-un castel din mijlocul muntilor Carpati. Autorul romanului nu a oferit prea multe informatii in legatura cu pozitia exacta a castelului, localizandu-l vag la granita celor trei tinuturi romanesti: Moldova, Transilvania si Bucovina, astfel creatorul renumitului conte Dracula a ridicat semne de intrebare cu privire la existenta si locatia castelului.
Exteriorul castelului
Avand o existenta de peste 600 de ani,castelul Bran are o arhitectura gotica. Este amplasat pe o stanca inalta, facut din pietre de rau, caramida si lemn, are un plan neregulat, care a impus o arhitectura aparte.
Turnul rotund
A fost turnul pulberariei si este probabil cel mai vechi turn al cetatii, construit in secolul al XIV-lea, in partea de sud-vest a cetatii. Este foarte posibil ca turnul sa fi avut sectiune patrata sau dreptunghiulara, dar el a explodat in 1593 si a fost refacut in scurt timp.
Donjonul
Este cel mai inalt turn, pozitionat in partea de nord a cetatii, avand forma dreptunghiulara si acoperis in pupitru, prevazut cu o singura panta indreptata spre curte, care a folosit ca masura de evitare a incendierii cetatii, aflandu-se in unghi mort fata de inamic. Turnul are o zidarie masiva, care imbraca stanca, in partea inferioara si se termina cu un foisor din lemn in partea superioara, construit probabil la mijlocul secolului al XVIII-lea. Strajerii cetatii supravegheau trecatoarea din acest turn, vestind apropierea dusmanilor. Pe fatada de nord, turnul a fost prevazut cu sase guri de tragere, care au fost transformate ulterior in ferestre.
Turnul portii
A fost construit in 1622, pe latura de sud, cu ocazia lucrarilor de restaurare din timpul lui Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei. Turnul avea sectiune patrata si era sprijinit pe trei contraforturi. Scara de intrare in cetate a fost din lemn, aflandu-se pe latura estica a turnului, iar in secolul al XIX-lea, a fost inlocuita cu cea actuala, din piatra. In prezent, turnul portii este principala cale de acces in castel.
Turnul de est
A fost construit in secolul al XVI-lea, in partea estica a cetatii si are sectiune dreptunghiulara. Este decorat cu piatra la exterior si a avut doua dispozitive de aparare, denumite pechnase sau masiculiuri, prin care garnizoana cetatii arunca bolovani si lemne asupra asediatorilor sau turnau lichid fierbinte (pacura si apa clocotita). In interior, trecerea se facea printr-o scara secreta din piatra, facuta in grosimea zidului, care ducea de la etajul I pana la etajul al III-lea si continua pana la etajul al IV-lea prin intermediul unei scari mobile.
Interiorul castelului
Parter
Treptele scarii de intrare in castel duc in sala de la parterul turnului de sud, care a fost construit in secolul al XVII-lea. Langa aceasta incapere s-a amenajat un gang mic, iar restul incaperilor de la parter sunt separate de turnul sudic printr-o curte interioara.
La parter se afla camera de garda (sala de la parterul turnului de sud), vestibulul (gangul mic), fosta sufragerie regala, bucataria, fantana, capela principelui Mircea (facuta in timpul lucrarilor de restaurare din perioada interbelica, la baza vechiului turn al pulberariei) si un magazin de suveniruri.
Sufrageria
In fosta sufragerie regala se gasesc acum piese de mobilier neorenascentist francez.
Fantana
Fantana se afla in curtea interioara a castelului, care a fost amenajata de Karel Liman, la dorinta reginei. Fantana a fost sapata in stanca, la o adancime de aproximativ 57 metri, pentru asigurarea apei potabile in castel. In anul 1937, in fantana veche a fost montat un lift electric, iar la baza fantanii a fost sapat un tunel in stanca, pentru a face legatura cu parcul resedintei.
Etajul I
O scara cu trepte din stejar face legatura dintre vestibulul de la parter si holul de la etajul I al castelului. La etajul I a fost amenajat, dupa anul 1920, un apartament pentru regina Maria a Romaniei.
Acum, la acest etaj se afla un hol, dormitorul reginei (o camera boltita din turnul de sud), camera de trecere (in perioada interbelica a fost camera de toaleta a Reginei Maria), sala castelanilor, salonul mare si scara secreta.
Sala castelanilor
Dupa anul 1920, regina Maria a amenajat salonul galben, in camera cu tavanul boltit in ogida. Acum sunt expuse in acest salon, panouri cu informatii despre castelanii cetatii, portretul lui Lucas Hirscher, jude al Brasovului si castelan al cetatii Bran in secolul al XVI-lea, o masa in stil renascentist tarziu, scaune din secolul al XIX-lea, un bufet italian, o sculptura din bronz realizata de principesa Ileana a Romaniei, care reprezinta capul arhiducelui Stefan – copil, primul fiu al principesei.
Salonul mare
In perioada interbelica, in aceasta incapere a fost amenajat salonul mare al reginei Maria. Acum sunt expuse in aceasta incapere: un set de salon din secolul al XVIII-lea, compus dintr-o canapea, doua fotolii si sase scaune sculptate cu spirale caracteristice stilului baroc, o biblioteca sculptata in lemn de stejar, o masa de joc din secolul al XIX-lea, o caldarusa din metal cu ornamente si reproduceri dupa imagini din perioada interbelica.
Scara secreta
In timpul lucrarilor de restaurare din perioada interbelica, a fost descoperita o scara secreta, ingusta, ascunsa in grosimea zidului, in turnul de est. Treptele din piatra fac legatura intre etajele I si III. Scara are nise mici, luminate si da senzatia unei catacombe.
Etajul al II-lea
La etajul al II-lea a fost amenajat, dupa anul 1920, un apartament pentru regele Ferdinand I al Romaniei.
Din insemnarile reginei Maria, reiese ca suveranul a vizitat castelul, dar nu a manifestat un interes real pentru acest loc.
Acum, la acest etaj se afla scara principala, antreul (cu usi pictate cu motive florale sasesti din zona Sibiului), salonul Biedermeier, dormitorul regelui Ferdinand, sufrageria, holul (in perioada interbelica aici erau doua incaperi: camera tiroleza si baia regelui), sala costumelor, coridorul de aparare, salile de arme si sala de cinema (unde se deruleaza filme cu regina Maria la Bran sau cu familia regala).
Salonul Biedermeier
Mobilierul Biedermeier expus, lucrat in secolul al XIX-lea, este comod si sobru, decorat cu furnir de nuc. Ceasul cu pendul poarta marca Gustav Becker. Mai sunt expuse piese decorative din sticla, ceramica si metal, realizate in secolele XVIII – XIX.
Dormitorul regelui Ferdinand I al Romaniei
Soba din placi de faianta, care dateaza din anul 1762, a fost pictata cu peisaje si reprezentari grafice ale virtutilor. Amenajarea muzeala cuprinde piese decorative din secolele XIX – XX: o garnitura de mobilier in stil neobaroc, o pendula in stilul ceasurilor vieneze de precizie, doua sfesnice, un pre-Dieu in stil neogotic si un covor chinezesc. Intr-o vitrina cu picioarele in torsada sunt expuse coroana si sceptrul de ceremonie al strabunicilor paterni ai arhiducelui Dominic Habsburg – Lothringen.
Sufrageria
Dupa ce arhiducesa Ileana a devenit proprietara Castelului Bran, aceasta incapere (fostul salon al regelui Ferdinand I), a ajuns sa fie salonul cu jucarii al copiilor. Acum sunt expuse piese decorative din secolele XIX-XX: o garnitura de sufragerie in stil neorenascentist, piese din bronz, o cana de maiolica, un sal, o tesatura romaneasca din lana si un ceas cu pendul.
Sala de arme
In aceasta sala sunt expuse scuturi decorate cu steme din Transilvania (stema orasului Brasov, stema tarii Barsei, stema Transilvaniei, stema lui Iancu de Hunedoara si o stema Rakoczi) si din Tara Romaneasca (stema lui Mircea cel Batran), parti din armura, cum ar fi: coifuri, manusi, o platosa, doua armuri complete si arme albe (halebarde, spade, secure, bice de lupta, un buzdugan, o arbaleta), realizate dupa modele transilvanene si apusene din secolele XIV – XVII.
Sala costumelor
Cuprinde o serie de vesminte, cum ar fi o rochie de tul brodat, costumul popular de Muscel al principesei Ileana si costume de cinematografie pentru Vlad Tepes, Mihai Viteazul si Mircea cel Batran. Expozitia mai cuprinde si doua steme ale Romaniei din perioada 1921 – 1947, stema din varianta mica, a principesei Ileana, avand ecusoane centrale si stema reginei Maria.
Coridorul de aparare
Facea legatura intre turnurile de aparare si facilita accesul garnizoanei in caz de atac la gurile de tragere orientate spre drum. In timpul lucrarilor de restaurare din perioada interbelica, cele mai multe dintre vechile guri de tragere au fost transformate in ferestre.
Etajul al III-lea
Scara secreta care porneste din salonul mare de la etajul I face legatura cu etajul al III-lea al castelului.
Acum, la acest etaj se afla salonul de muzica si biblioteca, anticamera salonului de muzica (unde se pastreaza o soba saseasca din perioada interbelica), loggia (construita in 1922, ca sufragerie de vara si are arcade deschise spre curtea interioara) si camera saseasca (a fost camera secretarului din perioada interbelica, iar interiorul a fost decorat de mesterii sasi din secolul al XIX-lea).
Salonul de muzica si biblioteca
Este cea mai mare incapere a castelului, se afla in podul vechi al cetatii si a fost proiectata de arhitectul Karel Liman. Pe rafturile bibliotecii sunt carti ale arhiducelui Dominic Habsburg – Lothringen, dar si obiecte decorative. Interiorul este amenajat in stil eclectic, amintind de atmosfera epocii Reginei Maria. Colectia muzeala cuprinde: o garnitura italiana de salon din secolul al XX-lea, cu piese comode, tapitate, un bufet din secolul al XIX-lea, un covor muntenesc, o blana de urs si o sculptura de bronz intitulata “Cap de copil”, pe un soclu de marmura. Vasul pentru jaratic, confectionat din alama, se folosea pentru incalzirea incaperilor.
Etajul al IV-lea
La etajul al IV-lea a fost amenajat, in perioada interbelica, un apartament pentru principele Nicolae, fiul reginei Maria.
Acum, la acest etaj se afla terasa (construita in vechiul pod al cetatii, in timpul lucrarilor de restaurare din perioada interbelica), salonul principelui Nicolae, donatia Mihai Chicos (facuta in semn de omagiu adus reginei Maria, in amintirea lui Stefan Chicos, bunicul donatorului, care a facut parte din anturajul familiei regale), sala de joc (incaperea a fost amenajata pentru musafiri in perioada interbelica), sala Bram Stocker si camera cu masiculi.
Salonul Principelui Nicolae al Romaniei
In spatiul destinat salonului sunt piese din secolele XVIII – XX: un bufet neobaroc italian, o masa neorenascentista, o ladita, o vitrina hexagonala in care sunt expuse pumnale din colectia privata a arhiducelui Dominic Habsburg – Lothringen si o masa cu blatul oval pentru garniturile de salon.
Sala Bram Stoker din Turnul principal
Pentru a intelege mai bine legatura dintre castel si legenda lui Dracula, s-au amenajat doua incaperi in turnul principal. Incaperile contin panouri explicative in limbile romana si engleza, cu informatii care separa traditia populara de realitatea istorica. Astfel, vizitatorii pot sa afle cine a fost Vlad Tepes si care este arborele genealogic al voievodului, dar si o scurta istorie a lui Bram Stoker. De asemenea, sunt si explicatii ale legendelor romanesti cu strigoi si vampiri.
Parcul castelului
Intregul parc a fost amenajat la cererea reginei Maria, de catre arhitectul Karel Liman si gradinarii Casei Regale, care au pus in practica toate dorintele reginei. Aleile unduiesc prin gradina cu flori si pomi, ca odinioara. Pe vremuri, gradina era impodobita cu arcade de trandafiri cataratori, iar lacul era populat cu pastravi si lebede.
Nu numai gradina a purtat amprenta Reginei Maria. Tot domeniul Bran a fost inzestrat cu multe dependinte. Cateva dintre ele s-au pastrat si astazi si pot fi vizitate odata cu castelul.
Comments
Post a Comment