Romania - Cetatea Alba Carolina
Am vizitat Cetatea “Alba Carolina” pe 20 iulie 2018. Am stat 9 ore in cetate, este superba!
Intrarea in cetate este gratuita, dar intrarile la muzeele din interiorul cetatii se platesc. Detaliile le voi da in articolele viitoare.
Scurt istoric al Cetatii
“Alba Carolina” , cea mai reprezentativa cetate bastionara din tara noastra, a fost construita la initiativa imparatului Carol al VI-lea de Habsburg si sub supravegherea feldmaresalului austriac de origine franceza Eugeniu de Savoia.
Lucrarile au durat 23 de ani, din 1715 pana in 1738, cu intreruperi datorate razboaielor din acea perioada.
La construirea fortaretei au lucrat circa 20.000 de iobagi din satele din imprejurimile orasului si cei mai autorizati specialisti ai vremii.
Ridicarea cetatii s-a facut dupa planurile arhitectului Giovanni Morando Visconti, fortificatia fiind realizata dupa tipul celor de la frontierele Frantei.
Construita in stil Vauban, un stil promovat de inginerul militar Sebastien Le Prestre, maresal de Vauban, care a servit in armata regelui Ludovic al XIV-lea, cetatea inglobeaza toate celelalte fortificatii construite inainte.
In perioada construirii cetatii, orasul a fost consemnat in unele documente oficiale atat cu denumirea de Carlsburg (dupa numele imparatului Carol al VI-lea de Habsburg), cat si cu acela de Alba Carolina, de unde si numele cetatii bastionare.
In Evul Mediu a avut destinatia de cetate feudala, cunoscuta de localnici sub numele de Balgrad. Zidurile acesteia s-au pastrat pana in secolul al XVIII-lea.
Castrul Roman
Castrul Roman a fost construit in scopul cantonarii in zona a Legiunii a XIII-a Gemina, care a avut rolul de a pazi tinutul aurifer din Muntii Apuseni si drumul aurului.
A avut forma dreptunghiulara, conform arhitecturii militare romane si se intindea pe o suprafata de 20 de hectare. Castrul a fost prevazut cu cate o poarta pe fiecare latura.
Din constructie se mai pastreaza doar ruinele Portii de Sud si o parte din zidul fortificatiei.
Platforma de artilerie se remarca, in primul rand, prin atmosfera de epoca care a fost recreata aici prin expunerea celor trei tunuri si prin serviciul de garda efectuat de militarii costumati in uniforme de epoca.
In fiecare sambata, garda Traseului celor Trei Fortificatii, dupa defilarea care pastreaza tipicul vremii, executa o salva de onor in cinstea drapelului Alba Iuliei.
Tunurile amplasate odinioara pe aceasta platforma au fost fabricate in atelierele Cetatii, unde lucrau, pe timpul domniei principilor Racokzi, in jur de 1.500 de muncitori.
Atelierele au fost construite in secolul al XVI-lea, iar in prima jumatate a secolului al XVIII-lea s-au infiintat arsenalul si cazarma de artilerie.
Cetatea impresioneaza atat prin elementele decorative, cat si prin frumusetea celor sase porti ale fortificatiei, trei spre oras si alte trei spre campul de instructie din vest, unice in arhitectura militara europeana.
Din pacate, pana in zilele nostre nu s-au mai pastrat in forma initiala decat Portile I, II, III si IV.
Poarta I
Poarta I are forma unui arc de triumf, cu trei intrari. Arhitrava sustine statuile lui Marte si Venus, care incadreaza stema Casei de Austria. Extremitatile sunt evidentiate de doua bombarde in pozitie de tragere.
Fatadele sunt ornamentate cu basoreliefuri: la exterior Enea salvandu-si tatal din flacarile Troiei si lupta dintre Hercule si Anteu, iar la interior se regaseste o scena cu Perseu tinand capul Meduzei si o alta scena cu lupta dintre Hercule si leul din Nemeea.
Poarta a fost supusa unui proces indelungat de restaurare, care i-a redat acuratetea formelor si luminozitatea.
Poarta a II a
Poarta a II-a a fost distrusa in perioada interbelica, iar structura sa a fost afectata de infiltratiile de apa.
Au mai ramas in picioare doar stalpii laterali, iar reprezentarile heraldice care ornamentau partea superioara se afla in alta parte a Cetatii.
Pentru recuperarea si refacerea portii s-a inceput in anul 2009 un amplu process de restaurare, carea a avut ca baza de informare fotografii – document, astfel incat acest monument architectural a putut fi reconstituit conform imaginii de altadata.
Poarta a III a
Poarta principala de intare in fort, numita si Poarta a III-a, cel mai reprezentativ ansamblu sculptural din Cetate, starneste in memoria colectiva sentimente diverse. Pe de o parte, recunostinta fata de realizarile memorabile ale stapanitorilor vremii, care au construit aici opere arhitecturale de referinta, cu care astazi ne mandrim, iar pe de alta parte respectul si piosenia fata de martirii care s-au ridicat impotriva acelorasi stapanitori, pentru apararea drepturilor romanilor.
De altfel, in soclul statuii ecvestre a imparatului Carol al VI-lea, care incununeaza poarta, se afla o incapere mica, unde a fost intemnitat inainte de executie Horea, unul dintre conducatorii revoltei taranesti de la 1784.
Soclul statuii este incadrat de reprezentarea unor prizoneri turci, doborati de copitele calului imparatesc. Edificiul, de forma prismatica, se remarca prin bogatia ornamentala, specifica sculpturii baroce din Transilvania, care reprezinta scene de lupta, blazoane, arme, trofee, steaguri, uneori realiste, alteori alegorice.
Poarta a III-a vazuta din interiorul Cetatii, in urmatoarele patru poze.
Poarta a III-a vazuta din exteriorul Cetatii, in urmatoarele sase poze.
Obeliscul
In memoria conducatorilor rascoalei de la 1784 a fost ridicat Obeliscul din fata Portii a III-a a Cetatii. Monumentul a fost realizat din granit, are o inaltime de 22,5 metri, iar soclul pe care se sprijina are amenajata in interior o celula simbolica.
Obeliscul a fost construit prin contributia populatiei, in parte, si a statului si a fost fost inaugurat in 1937, cu prilejul comemorarii a 150 de ani de la tragicele evenimente.
Muzeul Principia
Voi vorbi despre acest muzeu in unul din articolele viitoare.
Comments
Post a Comment