Romania - Castelul Corvinilor
In data de 18 iulie 2018, am vizitat castelul Corvinilor din Hunedoara.
Programul de vizitare al castelului este de marti pana duminica, de la 09.00 - 17.00, iar lunea de la 12.00 - 17.00, ultima intrare facandu-se cu 45 minute inainte de ora inchiderii. Pretul unui bilet de intrare la Castelul Corvinilor este de 30 lei pentru adulti.
Scurt istoric al castelului
La 128 de km spre nord de Târgu Jiu, în orașul Hunedoara, se află Castelul Corvinilor (sau al Huniazilor după denumirea ungurească), cel mai important castel de epocă medievală din România și clasat ca fiind printre cele mai fascinante din lume (locul 6 la nivel mondial). Personajul principal care a avut un rol determinant în viața castelului este principele Transilvaniei și regent al Ungariei, Ioan Corvin, cunoscut în istorie sub numele de Ioan de Hunedoara sau Iancu de Hunedoara.
Castelul Corvinilor, numit și
Castelul Huniazilor sau al Hunedoarei, a fost cetatea medievală a
Hunedoarea, unul din cele mai importante monumente de arhitectura gotica din Romania.
Castelul Hunedoarei este cea mai mare construcție medievală cu dublă
funcționalitate (civilă și militară) din România aflată încă "în
picioare".
Incorporand o fortificatie din piatra din secolul al XIV-lea, castelul Corvinilor este rezultatul a doua etape de constructie din vremea lui Ioan de Hunedoara (prima jumatate a secolului al XV-lea), care a transformat edificiul militar intr-o resedinta caracteristica stilului gotic, faza tarzie, avand ca model cele mai evaluate tipare de arhitectura militara si civila ale acelor vremuri.
Numeroase elemente renascentiste au fost adaugate in vremea lui Matia Corvin si a lui Gabriel Bethlen, in doua faze de constructie, in secolele al XV-lea si al XVII-lea, ultimele elemente constructive apartinanad secolului al XVIII-lea.
Aspectul general actual se datoreaza lucrarilor de restaurare din secolele al XIX-lea si al XX-lea.
Prezentarea castelului din cele ce urmeaza, este facuta in ordinea in care am vizitat-o eu.
Exteriorul Castelului Corvinilor
Podul de la intrarea in Castelul Corvinilor
Turnul nou de poarta
Turnul nou de poarta apartine, ca prim moment de constructie, primei faze intreprinse de Ioan de Hunedoara (1440 – 1444), moment in care exista doar un turn rectangular de aparare, cu trei niveluri (un parter si doua etaje), plasat in partea nord – vestica a cetatii Hunedoarei.
In secolul al XVII-lea, prin parterul acestui turn a fost amenajata o noua intrare in castel, intrare care este folosita si astazi.
Functionalitatea initiala a turnului a fost abandonata, iar etajele de aparare ale acestuia au fost transformate in camere de locuit.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, turnului i-a fost adaugat un etaj nou, prevazut cu o galerie din lemn, precum si acoperisul actual.
Turnul nou de poarta, in urmatoarele 2 fotografii.
La intrare, pe partea dreaptă după casa de bilete, este temnita castelului. Vis-a-vis (pe partea stângă) sunt camerele de tortură.
Temnita castelului
Temnita castelului se afla la parterul castelului si era formata din doua incaperi. Partea temnitei unde era locul condamnatilor la moarte, avea o usa cu gratii din fier.
Tortura in Transilvania
Studiul torturii in spatiul transilvanean, intre secolele XIV – XVII, ramane un subiect abordat tangential de istoriografia moderna. La acest studiu au contribuit, pe de o parte, relativa saracie a informatiilor documentare directe, cat si slaba conservare si transmitere a instrumentarului de tortura.
Practica curenta a sistemului stipula ca urmarea directa a procesului judiciar parea sa fie, in cazuri extreme, pedeapsa cu moartea.
O informatie directa ne asigura asupra faptului ca iobagul de pe domeniul Hunedoarei platea rascumpararea temnitei, care se ridica la 8 peni (pence), iar intemnitatul din afara domeniului platea un florin.
Curtea interioara a castelului
Dupa ce se iese din tremnita castelului, se intra în curtea interioară a castelului, unde se poate vedea în față Palatul Bethlen și Palatul Administrativ (Zolyom), în dreapta. Spre stânga sunt Capela și aripa Matia. Lângă Turnul Nou de Poartă, pe colț se află ușa de la Scara Spirală (cu stema lui Ioan de Hunedoara). Tot pe partea dreaptă, imediat după ușa spre Scara Spirală, este intrarea în Sala Cavalerilor. Aceasta este situată la parter, iar exact deasupra ei Sala Dietei, toate trei împreună (inclusiv scara) alcătuind Palatul de Festivități sau Palatul Mare.
Palatul administrativ este amplasat pe latura sudică a castelului și mai poartă numele de aripa Zoliomy.
Construirea parterului este atribuită secolului al XVI-lea iar etajele sunt atribuite perioadei când castelul a fost proprietatea principelui Gabriel Bethlem.
Turnul vechi de poarta
Turnul vechi de poarta este plasat in partea nord – estica a incintei ridicata in prima faza de constructie, datata in vremea lui de Ioan de Hunedoara (1440 – 1444). Avand forma rectangulara, cu doua niveluri de aparare care suprapun coridorul de acces, turnul avea ultimul etaj prevazut cu creneluri, iar exteriorul sau era acoperit de o pictura dispusa in motive geometrice.
Turnul vechi de poarta, in urmatoarele 2 fotografii.
Palatul Bethlen (Palatul Mare dinspre oras)
Palatul Bethlen este plasat pe latura estica a castelului si si este constituit din doua niveluri. La parter se mai pot gasi unele incaperi de forma rectangulara folosite ca si dormitoare, iar la etaj a fost amenajata o sufragerie larga.
Construirea acestei aripi este datata din timpul principelui Gabriel Betlen (prima jumatate a secolului al XVII-lea), iar din punct de vedere stilistic se pot mentiona elemente renascentiste tarzii, cu influente ale barocului timpuriu.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, lucrarile de restaurare au adaugat in fata acestui palat, inspre curtea interioara, o galerie neo-gotica, fapt care se inscrie in tendintele intalnite in principiile de restaurare din acest secol, prin respectiva galerie incercandu-se racordarea Palatului Bethlen la stilul gotic considerat in acel moment caracteristic monumentului de la Hunedoara.
Palatul Bethlen, in urmatoarele 3 fotografii.
Sala Cavalerilor
A fost construita in cea de a doua etapa a lucrarilor lui Ioan de Hunedoara (1446 – 1456) si face parte din palatul propriu–zis, impreuna cu Sala Dietei si Scara spirala.
Sala este plasata pe latura vestica a castelului, la parterul Palatului Mare si este construita in stil gotic tarziu. Sala este impartita in doua sectoare de un sir de coloane octogonale.
Pe capitelul celei de a doua coloana, se afla o inscriptie in limba latina, scrisa cu caractere gotice: “Aceasta lucrare a facut-o mandrul si maretul Ioan de Hunedoara, guvernatorul regatului Ungariei, in anul Domnului 1452”.
Functionalitatea acestei sali era aceea de sala de mese la ocazii festive, sau sala de judecata si intruniri pentru nobili, dupa modelul germanic.
Sala Cavalerilor, in urmatoarele 4 fotografii.
Turnul alb
Turnul alb este amplasat in partea sud – estica a castelului, chiar in fata Turnului vechi de poarta si avea menirea de a inchide aceasta intrare (acesta este momentul deschiderii actualei porti de acces in castel).
Are forma unui arc de cerc, prevazut cu patru niveluri de aparare, dimensiunile gurilor de tragere indicand plasarea aici a unor piese grele de artilerie. Accesul la etajele superioare se facea prin scara spirala, plasata in coltul de vest al acestui turn.
Construirea acestei parti componente a Castelului de la Hunedoara a fost facuta in anul 1619, moment in care castelul era in proprietatea principelui Transilvaniei, Gabriel Bethlen.
Legenda fantanii
Se povesteste despre aceasta fantana ca a fost sapata de trei prizonieri turci, carora Ioan de Hunedoara le-a promis ca ii va elibera la finalizarea lucrarii. Animati de speranta eliberarii, prizonierii au sapat in stanca timp de 15 ani, pana la 28 de metri adancime si au reusit sa gaseasca pretioasa apa.
Intre timp, Ioan de Hunedoara a murit, iar sotia lui, Elisabeta Szilagyi a decis sa nu respecte cuvantul dat de sotul ei si a ordonat uciderea celor trei prizonieri. Ca ultima dorinta, cei trei turci au cerut permisiunea sa scrie pe cheile fantanii o inscriptie, care spune: “Apa ai, inima n-ai”, ca un repros pentru promisiunea facuta si nerespectata.
Traducerea inscriptiei facuta de Mihail Gublogu ne spune ca:”cel ce a sapat este Hasan, prizonier la ghiauri in cetatea de langa biserica”.
Caracterele vechi arabe continute de inscriptie, o dateaza la mijlocul secolului al XV-lea. Pozitia actuala a acestei inscriptii este pe unul din contrafortii capelei.
Fantana, in urmatoarea fotografie.
Turnul Tobosarilor
Turnul Tobosarilor este dispus pe latura estica a castelului, fiind tot un turn circular cu doua niveluri de aparare (camera puscasilor si etajul crenelat), ca si Turnul Capistrano sau Turnul Pustiu.
A fost construit tot in prima faza a lui Ioan de Hunedoara (1440 – 1444). Aspectul actual al turnului, cu etajul superior care arata ca o camera de locuit, ce reprezinta o frumoasa bolta neo-gotica, se datoreaza etapelor de restaurare de la sfarsitul secolului al XIX-lea, moment in care s-a realizat si trecerea directa din sufrageria Bethlen la acest etaj.
Turnul Tobosarilor, in urmatoarele 2 fotografii.
Terasa de artilerie
Terasa de artilerie a fot construita in prima jumatate a secolului al XVII-lea, in acelasi moment cu Turnul Alb, in timpul lui Gabriel Bethlen.
Se prezinta ca o platforma de artilerie, cu partea superioara crenelata, fiind proiectata pentru a sustine arme grele de foc, formand impreuna cu Turnul Alb sistemul defensiv al castelului pe latura estica. Acest sistem defensiv a fost adaptat secolului al XVII-lea, cand artileria ajunsese la o dezvoltare considerabila in raport cu cea a secolului al XV-lea.
Terasa de artilerie, in urmatoarea fotografie.
Panorama orasului Hunedoara, vazuta din Terasa de artilerie, in urmatoarea fotografie.
Groapa Ursilor
Este de fapt, un spatiu dintre doua curtine (zidul estic al Aripii Matia si o portiune din curtina facuta de Ioan de Hunedoara, in prima faza de constructie).
Acest spatiu a devenit celebru datorita legendei conform careia aici erau aruncati prizonierii fiarelor salbatice, legenda care este cu siguranta si sursa pentru denumirea acestei parti a castelului.
Groapa Ursilor, in urmatoarea fotografie.
Turnul Buzdugan (Turnul Pictat)
Turnul Buzdugan este turnul cel mai inalt din prima faza de constructie a lui Ioan de Hunedoara (1440 – 1444), prevazut cu un singur nivel de aparare, sprijinit pe console. La momentul construirii sale, a fost utilizat ca si turn de observatie, acoperisul sau avand forma unei calote semisferice, fapt care justifica prima denumire.
In adoua jumatate a secolului al XV-lea, exteriorul acestui turn a fost acoperit cu o pictura in trei culori, dispusa in motive geometrice (romburi), care se mai poate vedea si astazi, lucru care explica in mod clar cea de a doua titulatura a acestui turn.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, lucrarile de restaurare au modificat aspectul general al turnului, prin construirea unui acoperis inalt, ca un coif, iar la capatul acestui acoperis este statuia din bronz a unui cavaler medieval, purtand un steag de lupta pe care este scris anul in care a fost plasata statuia in locul respectiv (1873).
Turnul Buzdugan, in urmatoarele 5 fotografii.
Capela cetatii Hunedoarei
Capela este incadrata, din punct de vedere al momentului constructiei, in a doua faza a lui Iona de Hunedoara (1446 – 1456). Edificiu cu caracter ecleziastic, a fost elaborata in stil gotic tarziu, ca de altfel toate constructiile civile ridicate in acea perioada.
Capela este formata dintr-o singura nava, precedata de un pronaos mic, linia de separatie dintre aceste doua elemente constitutive fiind data de stalpii care sustin o galerie cu tribuna.
Hramul acestui lacas catolic a fost cel al sfantului Iona Botezatorul.
Aspectul actual se diferentiaza de cel din secolul al XV-lea, prin faptul ca bolta a fost coborata cu 1,56 metri, in prima jumatate a secolului al XVII-lea, in timpul lucrarilor de reamenajare a castelului de la Hunedoara, initiate de catre principele Gabriel Bethlen, cand capela a fost destinata ritului reformat.
Capela, in urmatoarea fotografie.
Aripa Matia
Constituie aripa nordica a actualului castel, unde, in perioada in care cetatea a fost proprietatea lui Matia Corvin (fiul lui Ioan de Hunedoara), (1458 – 1490), s-a construit peste spatiile déjà existente (Bucataria, garnizoana), un etaj nou.
Acest nivel nou era constituit din Camera de Aur (proiectat ca si dormitor pentru regele Matia), si doua balcoane pe latura estica, unul triunghiular si unul rectangular.
Acestei aripi noi i s-a plasat pe partea sudica, spre curtea interioara a castelului, o loggie (galerie exterioara incorporata unei cladiri, acoperita si deschisa catre exterior printr-un sir de arcade sprijinite pe coloane sau stalpi), cu doua niveluri, cu deschideri semicirculare.
Acest tip de constructie este considerat a fi prima influenta renascentista din arhitectura laica a Transilvaniei, remarcandu-se totodata si prin frescele care ii impodobeau peretii, atat la exterior, cat si la interior. De-a lungul timpului, aspectul general al loggiei a avut de suferit, deschiderile dinspre curtea interioara fiind inchise.
Aspectul actual al acestei aripi se datoreaza lucrarilor de restaurare inttreprinse intre anii 1956 – 1968.
Aripa Matia (cu Loggia Matia), mascând parțial Turnul Buzdugan, in urmatoarea fotografie.
Eu si sotul meu, in urmatoarea fotografie, facuta in Loggia Matia.
Camera de Aur, in urmatoarele 3 fotografii.
Sala Dietei
Este un spatiu laic dedicat ceremoniilor, realizat la jumatatea secolului al XV-lea, in cea de a doua etapa de constructie din vremea lui Ioan de Hunedoara.
Impreuna cu Sala Cavalerilor, scara in spirala si capela, Sala Dietei a schimbat destinatia cetatii hunedorene in resedinta nobiliara fortificata, singura cu acest tel din Transilvania acelor vremuri.
Sala, construita in stil gotic tarziu, are pe axul central un sir de coloane octogonale, iar pe latura vestica o galerie cu burdufuri prevazuta la exterior cu un décor cu elemente gotice tarzii si renascentiste timpurii.
Acest spatiu a suferit modificari in secolul al XVII-lea, cand s-a compartimentat cu un plafon din lemn si cu pereti interiori, rezultand sase incaperi de locuit.
Este completata cu o fresca care include portrete in medalioane ale prietenilor familiei lui Gabriel Bethlen.
Incendiul din anul 1854 a distrus incaperile, iar restaurarile din 1956 – 1968 i-au redat imaginea initiala.
Sala Dietei, in urmatoarele 4 fotografii.
Turnul Capistrano
Turnul Capistrano este plasat in partea de sud – vest a castelului si apartine primei faze de constructie a lui Ioan de Hunedoara (1440 – 1444).
Initial, era un turn circular in sectiune, cu doua niveluri de aparare, etajul superior fiind crenelat. In decursul celei de a doua faze de constructie a lui Ioan de Hunedoara, nivelul superior a fost transformat intr-o camera de locuit (chilie), pentru calugarul Franciscan Ioan de Capistrano (1386 – 1456).
In acesta incapere se mai poate regasi semineul gotic, care incalzea camera calugarului, actualmente fiind singura piesa de acest gen din regiune, care a facut parte din regatul medieval al Ungariei.
Interiorul Turnului Capistrano, in urmatoarea fotografie.
Turnul si Galeria Njeboisia (Neboisa)
Sunt plasate in partea sud – vestica a monumentului de la Hunedoara si cel mai probabil, sunt ridicate in cea de a doua faza de constructie a lui Ioan de Hunedoara (1446 – 1456).
Considerat, din punct de vedere al functionalitatii, ca un turn de aparare indepartata sau o semi – barbacana care sa protejeze castelul in partea sa sudica, acest complex architectonic (turn – galerie) poarta o denumire imprumutata din limba sarba (nje boisia – nu te teme).
Galeria se sprijina pe 9 pilastrii legati intre ei prin arcuri semicirculare, plasati la circa 4 metri unul de celalalt si este prevazuta cu un singur nivel de aparare, spre deosebire de turnul rectangular care prezinta 4 niveluri de aparare, ultimul etaj fiind prevazut cu o galerie sprijinita pe console de caramida.
Turnul si Galeria Njeboisia (Neboisa), in urmatoarele 3 fotografii.
Turnul Pustiu
Turnul Pustiu este plasat in partea sudica a castelului si a fost construit in prima faza de constructie a lui Ioan de Hunedoara (1440 – 1444), fiind compus din doua niveluri de aparare (camera puscasilor si un etaj crenelat).
Acest turn circular a suferit pagube importante in timpul incendiului din anul 1854, aspectul sau actual, foarte asemanator cu cel al Turnului Capistrano si Turnului Tobosarilor, datorandu-se lucrarilor de restaurare din secolul al XX-lea (1956 – 1968).
Turnul Pustiu, in urmatoarea fotografie.
Camera Domnitelor
Din Loggie se intra în Camera Domnițelor, cameră care inițial a avut rol militar, de apărare, fiind situată la etajul Turnului Nou de Poartă. În secolul al XVII-lea, acest spațiu a fost transformat în cameră de zi pentru doamnele de la castel. Camera Domnițelor a fost restaurată la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Camera Domnitelor era inchisa.
Comments
Post a Comment