Romania-Cetatea Devei si costuri circuit prin Romania, in 2018

ROMANIA – CETATEA DEVEI SI COSTURI CIRCUIT PRIN ROMANIA, IN 2018

In data de 19 iulie 2018, am vizitat Cetatea Devei.

Accesul către cetate se poate face pe jos, pornind din parcul orașului Deva și urcând cele 113 trepte la capătul cărora se află două alei pline de mister.

 

Începând din luna iunie 2005, la cetate se poate urca și cu telecabina.

Telecabina este singurul ascensor înclinat din România, iar din punct de vedere al lungimii traseului (278 metri) și a diferenței de nivel (158 metri), este primul din Europa. Având 16 locuri și folosind sistemul planului înclinat, telecabina facilitează accesul turiștilor spre cetate.

Programul de functionare al telecabinei este zilnic, de la 09.00 - 21.00, pentru perioada 1 mai – 30 septembrie (ultima urcare este la 20.30, ultima coborare la 20.50) si de la 08.00 - 20.00, pentru perioada 1 octombrie – 30 aprilie (ultima urcare este la 19.30, ultima coborare la 19.50).  Pretul unui bilet de urcare cu telecabina este de 20 lei pentru adulti si 10 lei pentru copii. In cetate nu se mai plateste alt bilet, intrarea este libera.

Panorama Devei vazuta de sus, din cetate, este superba!

Scurt istoric al cetatii

Cetatea medievală a Devei a fost construită la mijlocul secolului al XIII-lea pe Dealul Cetății, un con vulcanic cu altitudinea de 378 metri.

S-au descoperit aici urme de locuire din neolitic şi din epoca bronzului, iar prezenţa unor blocuri de piatră cioplită, cu tăieturi în formă de coadă de rândunică, îi face pe arheologi să intuiască rămășițele unei fortificaţii dacice.

Documentul cel mai important privind înfăţişarea  ansamblului este un releveu din anul 1826. Acesta delimitează trei incinte succesive care fac parte dintr-o compoziţie în spirală, caracteristică cetaţilor de munte. Deşi s-au păstrat în număr foarte mic, detaliile arhitectonice oferă totuşi câteva repere cronologice referitoare la clădirile care se afla încă în picioare.

Latura sudică a incintei interioare cuprinde palatul cu un etaj destinat prin concepție să servească drept locuiță stăpânului cetăţii. La capătul vestic al palatului se află cisterna.

O altă clădire supraetajată era aliniată laturii nordice a incintei interioare, iar fațada ei vestică îngloba şi poarta interioară. Un șir de cazemate legau între ele aripa vestică de cele două aripi etajate.

Din clădirile capătului estic s-au păstrat doar magazia de pulbere și câteva ziduri aflate în ruină.

Incinta intermediară, care înconjura nucleul cetăţii era aparată pe latura sudică de aşa numitul „Bastion Bethlen”, un turn semicilindric. Pe latura estică incinta intermediară prezintă o platformă de tir cu suprafaţa generoasă.

Zidul de incintă situat pe latura vestică este dublat de un zwinger. Poarta incintei intermediare, poarta exterioară, se află pe latura nord-vestică, vizavi de poarta interioară. Incinta exterioară era aparătă de poarta inferioară, numită în secolul al XVII-lea Poarta Császár (Poarta Imperială), care se găsea pe latura vestică a cetăţii, respectiv de poarta mijlocie, care poate fi admirată și în prezent.

S-au determinat cinci etape importante de construcţie a cetaţii medievale Deva.

Din prima fază, care datează din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, face parte prima incintă de pe varful înălţimii, împreună cu cele doua turnuri plasate la extremităţile de est şi de vest. Tot în această perioadă a fost ridicată o parte din corpul de clădiri de pe latura de sud, probabil primele trei încăperi.

A doua etapă de construcție este datată în epoca huniazilor, când s-au făcut puţine lucrări în cetate. Astfel, la mijlocul secolului al XV-lea s-a adaugat, în interior, corpul de clădiri din preajma turnului de vest și s-a extins palatul vechi prin plasarea la exterior a celor trei contraforturi cu burdufuri. Tot în această perioadă s-a început construirea corpului de clădiri de pe aripa de nord.

Cea de-a treia fază de construcţie a cetăţii datează din vremea lui Castaldo (1551-1556), în timpul căruia s-a ridicat cea de-a doua curtină în sistem zwinger. Tot acum s-a amenajat poarta carosabilă de intrare în prima incintă. 

A patra fază de construcţie are loc în secolul al XVII-lea, sub principii Gabriel Bethlen, Rákóczi I şi Rákóczi al II-lea, când s-a ridicat bastionul semicircular în colţul de sud-vest al incintei a doua, zidul dublu de pe aceeaşi latură și turnul de flancare al incintei. S-au facut si amenajări interioare, mai ales în zona de est a cetăţii. De asemenea, s-au amenajat drumul de acces ca şi pilonii de zidărie pe care este suspendat podul din faţa porţii curtinei a doua.

Începând din 1713 începe cea de-a cincea extindere a cetăţii, una dintre cele mai importante în ceea ce privește transformarea vechilor elemente de apărare. S-au adăugat incinta a treia, porţile acesteia, precum şi trei platforme bastionare de pe latura de vest. În interior s-au ridicat clădiri noi pe latura de vest, iar turnurile au fost transformate în platforme pentru artilerie. S-au înlocuit bolţile de la parterul vechilor clădiri cu bolţi masive, semicirculare, de carămidă și s-a acoperit și întărit exteriorul vechilor construcţii mai expuse.

Conform izvoarelor istorice, în timpul răscoalei conduse de Horia, Cloşca şi Crişan (1784) nobilimea maghiară din împrejurimi s-a refugiat în cetate.

În anul 1800, la propunerea contelui Mitrowsky, comandantul militar al Transilvaniei, cetatea care nu mai corespundea cerinţelor militare moderne, şi-a pierdut scopul militar. Ca urmare, tâmplăria cetăţii–porţile, uşile, tocurile ferestrelor– au fost demontate și scoase la licitaţie.

În anul 1817 împăratul Francisc I şi soţia sa, impresionaţi de imaginea romantică a cetăţii, au dispus acordarea unei subvenţii anuale importante pentru refacerea acesteia. Astfel, până în anul 1830 cetatea a fost reparată, iar renovarea este consemnată de o placă inscripţionată plasată deasupra uneia dintre porţi (1829).

În cursul revoluţiei din 1848–1849 cetatea a fost ocupată de armata maghiară. La 12 august 1849, magazia de pulbere a cetaţii a explodat, provocând distrugeri grave mai ales în jumătatea estică a ansamblului. După această dată cetatea a fost părăsită şi lăsată în paragină.

Reîncepând cu anul 1896, sub coordonarea Societății de Istorie, Arheologie şi Ştiinţele Naturii din Comitatul Hunedoara s-au amenajat aleile de acces spre cetate, şi s-a împădurit Dealul Cetăţii.

Ultima renovare de proporţii a avut loc în anii 1950, cu ocazia cărora s-au conservat ruinele şi s-a facilitat accesul la cetate.

Podul de lemn si Poarta Cezarului

Podul de lemn face legatura dintre Incinta III si Incintele II si I ale Cetatii, accesul in Incinta II realizandu-se prin Poarta Cezarului. In zona Portii Cezarului, podul de lemn are o sectiune mobila.

Poarta Cezarului, situata in dreptul turnului de poarta al Incintei I, are dimensiunile interioare de 3,00 x 3,40 metri si este inchisa in partea superioara cu un arc semicircular, din caramida. Montantii sunt realizati din blocuri de piatra fasonate, cu muchia tesita.

In partea superioara sunt doua gauri, de forma rectangulara si lacase de barna, de forma circulara, care indica prezenta unui pod mobil.

Zwingerul de pe latura de sud

Din a doua jumatate a secolului al XV-lea, odata cu extinderea folosirii artileriei ca arma de asediu, configuratia fortificatiilor sufera anumite modificari. Daca pana la acel moment cetatile erau de dimensiuni mai reduse, acum s-a impus marirea incintei si imprejmuirea cu ziduri mai groase, cuprinzand in mijlocul lor cetatea veche.

Se poate afirma ca prima faza a Incintei II dateaza de la sfarsitul secolului al XV-lea sau inceputul secolului al XVI-lea, cand prima incinta a fost inconjurata printr-un zid cu o grosime medie de 1,20 metri, dotat cu drum de straja si guri de tragere.

In secolul al XVI-lea zidul incintei II a fost dublat in zona de sud – sud-est, formand astfel un Swinger, realizat din trei compartimente/segmente construite succesiv.

Zona cuptoarelor

Pe latura de nord a Incintei II a fost localizata bucataria garnizoanei, constructie lipita de zidul de Incinta I, element determinant pentru intelegerea modului de functionare al Cetatii. Aceasta a fost ridicata la inceputul secolului al XVIII-lea si are forma trapezoidala. Constructia, denumita conventional Cladirea cuptoarelor, este impartita in doua camere, separate printr-un zid subtire, adaugat intr-o faza ulterioara.

Cele doua cuptoare identificate ocupa latura de est a cladirii. Cel mai probabil, gurile cuptoarelor au fost incadrate in doua arce care se sprijineau pe trei piloni din caramida. Baza gurilor avea o inaltime de aproximativ 1,10 metri fata de nivelul de calcare initial al incaperii, unde a fost amenajat cate un cenusar pentru fiecare dintre cuptoare.

Cercetarile arheologice au relevat functionarea cladirii cuptoarelor in doua faze, etape strans legate de evolutia fortificatiei in secolul al XVIII-lea si inceputul secolului urmator. Construirea unei bucatarii de mari dimensiuni are legatura directa cu marirea numarului de soldati cantonati in Cetate, odata cu ocuparea Transilvaniei de catre trupele austriece, la sfarsitul secolului al XVII-lea.

Bastionul semicircular Bethlen

Bastionul Bethlen are forma circulara, cu un diametru de 7,20 metri si o inaltime de 13 metri. Bastionul, pastrat intr-o stare de conservare foarte buna, are un parter, un etaj si terasa superioara. Terasa bastionului pastreaza trei ferestre de tragere, evazate atat spre interior, cat si spre exterior si trei guri de aruncare (pentru lichide).

In partea sudica, zidul prezinta un canal pentru evacuarea apei. Primul nivel mai pastreaza trei ferestre de tragere (obturate si care pastreaza urme de tencuiala) si trei guri de aerisire. Nivelul inferior pastreaza, de asemenea, trei ferestre de tragere, evazate spre exterior.

Bastionul a fost construit in jurul stancii native, nivelul inferior oferind o vedere spectaculoasa supra acesteia.

Platforme artilerie

De la Scara semicirculara, drumul pietruit de acces pietonal continua in Incinta III, spre Platformele Artilerie Vest. In urma cercetarii arheologice s-a ajuns la concluzia ca, la ridicarea platformei, constructorii Cetatii s-au folosit de un pinten de stanca.

Cercetarile din interiorul si exteriorul platformei au scos la iveala doua guri de tragere (pentru artilerie), pe latura sud – vestica. De asemenea s-a descoperit un zid, in exteriorul platformei, care facea parte dintr-un sistem de aparare care dubla, la sud, zidul de Incinta III.

Camera artileristilor

Situata in partea de nord a Platformei de artilerie, Camera artileristilor este compartimentata in doua spatii inchise. Cel din partea de vest reprezinta camera propriu – zisa, iar celalalt (pe latura de est), constituie culoarul de acces spre camera.

Ambele incaperi sunt boltite semicircular: camera cu o bolta cu perforatii, din piatra, iar culoarul este boltit cu caramida. Legatura dintre culoar si camera este realizata printr-o usa cu canaturi de caramida. 

Principala concluzie a cercetarilor din Camera artileristilor este ca a fost construita intr-o faza mai tarzie decat zidul de Incinta III.

Coborarea de la Cetatea Devei, in urmatoarele 3 fotografii.

Cetatea Devei, vazuta din oras, in urmatoarea fotografie.

 

Dupa ce am vizitat Cetatea Devei, am plecat spre Alba Iulia. Am servit masa de pranz la o terasa, in apropiere de Alba Iulia. Am mancat cate o friptura si am baut cate un suc, pe care am dat 40 lei/persoana. Nu mi-a prea placut locatia, de aceea nu am facut fotografii.

Recomand vizitarea Cetatii Devei!

In perioada 14 – 21 iulie 2018, am fost intr-un circuit prin Romania, cu masina, astfel: Galati – Ramnicu Valcea si Valea Oltului, (cu Manastirea Cozia), Targu Jiu si Defileul Jiului – Tara Hategului (cu manastirea Prislop) – Hunedoara (cu Castelul Corvinilor) si Lacul Cincis – Deva (cu Cetatea Devei) – Alba Iulia (cu Cetatea Alba Carolina) – Bucuresti – Galati.

Daca doriti mai multe informatii despre Valea Oltului – Ramnicu Valcea, le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre Targu Jiu si a Defileului Jiului, le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre Tara Hategului, le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre Hunedoara si lacul Cincis, le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, le gasiti aici.

TOTAL COSTURI CIRCUIT PRIN ROMANIA, IN 2018 = 820 lei/persoana, fara transport.

Benzina ne-a costat 750 lei, deci 375 lei/persoana.

TOTAL COSTURI CIRCUIT PRIN ROMANIA, IN 2018 = 1.195 lei/persoana, cu transportul inclus.

Am calculat costurile pentru o persoana, in eventualitatea in care cineva doreste sa mearga cu prietenii.

Am inceput prezentarea circuitului cu Alba iulia, deoarece era in perioada aniversarii Centenarului Marii Uniri!

 

 

Recomand vizitarea locurilor prezentate mai sus!