Romania - Targu Jiu - Defileul Jiului


ROMANIA – TARGU JIU - DEFILEUL JIULUI - COSTURI


In data de 16 iulie 2018, am luat micul dejun la Ramnicu Valcea si am plecat spre Targu Jiu si Defileul Jiului.




Targu Jiu

Târgu Jiu este municipiul de reședință al judetului Gorj, din Oltenia.

 

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu


Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu este cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental „Calea Eroilor” si este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Razboi Mondial. A fost proiectat și construit de Constantin Brâncuși. Cele patru componente sculpturale sunt: Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit.


În epoca asa zisă a realismului socialist, Brâncuși a fost contestat, ca unul din reprezentanții formalismului burghez cosmopolit. Abia în 1964 a fost „redescoperit” în Romania ca un geniu național și, în consecință, ansamblul de la Târgu-Jiu a putut fi amenajat și îngrijit, după ce a fost lăsat în paragină un sfert de veac.


Coloana fără sfârșit (asa cum a fost botezata Coloana infinitului), sau a „sacrificiului infinit”, considerată de către Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne, reprezintă un adevărat „testament spiritual” al artistului, menit parcă să sprijine în veșnicie bolta cerului. Este inaltă de 29,33 m si este constituită din 16 module (potrivit specialiștilor, sunt 15 sunt întregi și încă unul amplasat jumătate jos, respectiv jumătate sus), romboidale, din fontă.


Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938. Coloana infinitului se află în Parcul Coloanei, o zonă verde situată chiar la intrarea în Târgu Jiu, pe drumul ce duce către Râmnicu Vâlcea. Intrarea este libera.


Coloana infinitului, in urmatoarele 2 fotografii.




Poarta sărutului , Masa tăcerii si Aleea scaunelor se afla in Gradina Publica sau Parcul municipal Constantin Brancusi din Targu Jiu. Intrarea este libera.

Poarta sărutului a fost construită din travertine si este poarta prin care se face trecerea spre o altă viață. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porții, ar putea fi interpretat și ca ochii care privesc spre interior.

Poarta sărutului, in urmatoarele 3 fotografii.







Masa tăcerii a fost lucrată în calcar si reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este dispus în clepsidrele-scaune care-l măsoară. Totul decurge în tăcere.

Masa tăcerii, in urmatoarele 2 fotografii.




Aleea scaunelor este compusă din două bănci de piatră  și 30 scaune din piatră, pătrate, în formă de clepsidra, dispuse de o parte și de alta a aleii, în grupuri de câte trei, care fac legătura între grupul Mesei tăcerii și Portii sărutului, situată spre est, la intrarea în parc. A fost realizată între anii 1937 - 1938.

Imagini din Gradina Publica sau Parcul municipal Constantin Brancusi din Targu Jiu, in urmatoarele 4 fotografii.








Imagini din centrul orasului Targu Jiu, in urmatoarele 5 fotografii.





Bustul lui Constantin Brancusi din Targu Jiu


Defileul Jiului

 

Parcul Național Defileul Jiului este o arie protejata, de interes național, situată în sud-vestul tarii, pe teritoriile județelor Gorj si Hunedoara.


În arealul parcului se află Manastirea Lainici, o mănăstire ortodoxă de călugări construită în anul 1817. Lăcașul de cult poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.

Aria protejată se află în extremitatea sudică a județului Hunedoara (pe teritoriile administrative ale orașelor Aninoasa, Petrosani si Vulcan) și cea nordică a județului Gorj (pe teritoriul orașului Bumbesti - Jiu și al comunei Schela) și este străbătută de drumul național DN66, care leagă municipiul Deva de orașul Filiasi.

Parcul Național Defileul Jiului a fost declarat arie protejata în anul 2005.

Parcul național se întinde în partea de vestică a Carpatilor Meridionali, între Muntii Valcan (grupă muntoasă a Muntilor Retezat – Godeanu), la vest și Muntii Parang (care aparțin grupei muntoase Parang – Sureanu - Lotrului), la est, de-a lungul raului Jiu.

Manastirea Lainici

Scurt istoric

Unul dintre cele mai importante obiective religioase si turistice din judetul Gorj este Sfanta Manastire Lainici, din orasul Bumbesti Jiu. Manastirea Lainici este asezata la mijlocul mirificului defileu al Vaii Jiului, la 25 km distanta de Petrosani si la 32 km de Targu Jiu.

Actuala sosea care tranziteaza trecatoarea Defileului Jiului a fost construita incepand cu anul 1880, de catre mesteri pietrari adusi din Italia. S-a continuat in perioada interbelica si s-a asfaltat, dupa anii 50. In paralel, incepand cu perioada interbelica, s-a construit si linia de cale ferata Bumbesti – Livezeni, care are 38 de tuneluri lucrate in piatra tot de mesteri italieni.

 Pana in 1880, trecatoarea principala dintre Oltenia si Ardeal (din zona Gorj/Hunedoara) era Pasul Vulcan – “drumul lui Mihai Viteazul” (locul pe unde a trecut domnitorul Tarii Romanesti, in anul 1600, cand a unit pentru prima data Principatele Romane).  Se pornea din Turcinesti, se trecea prin Schela si prin Arsuri, se atingea Pasul Vulcan (1621 m altitudine) si se cobora in Vulcan, Paroseni si Valea Jiului.

Manastirea Lainici era izolata total, intr-o sihastrie consacrata vietii monahale. Se ajungea foarte greu aici, pe carari, pe marginea albiei Jiului.

Denumirea de “Lainici” este invaluita intr-un mare mister. S-au emis diferite ipoteze etimologice, dar au ramas incerte la nivel interpretativ. O interpretare etimologica a cuvantului “Lainici”, il considera de origine greceasca: in greaca veche, “lainos” insemna “de piatra”, in cazul nostru, “trecatoare prin munti de piatra”.

O alta interpretare, mai plauzibila, ar fi aceea ca termenul ar deriva de la numele unui trib geto-dacic, acela al “Lai”-lor, binecunoscut prin secolele al IV-lea si al V-lea impreuna cu cel al “Bessi”-lor din zona Sarmisegetuzei (aflata la circa 80 km distanta de Lainici).  Adevarul ramane inca nedescoperit, noi multumindu-ne cu frumoasa denumire de “Lainici”.

Vechimea Sfintei Manastiri Lainici se pierde in negura vremii, necunoscandu-se oficial si istoric inceputurile sale. 

Ctitoria Manastirii Lainici este legata efectiv de trei etape consecutive distincte:

a    -  Etapa traditionala, a Sfantului Nicodim, din secolul al XIV-lea.

      -  Etapa atestata documentar, a schimnicului Atanasie, din secolul al XVIII-lea.

c    - Etapa reconstruirii de catre unii boieri gorjeni a bisericii actuale din zid, la inceputul secolului al XIX-lea (intre anii 1812 si 1817).

Primele doua biserici, nicodimiana si atanasiana, nu s-au mai pastrat.

Majoritatea datarilor istorice referitoare la Manastirea Lainici s-au folosit de pisania de deasupra usii de intrare si au desemnat anul 1817 drept inceput al manastirii.  S-au facut aceste afirmatii deoarece nu s-au realizat cercetari istorice mai riguroase.

Inceputul Manastirii Lainici nu este in anul 1817, ci este mult mai vechi, biserica ridicandu-se pe alte fundatii mai vechi. Acest lucru s-a putut observa in anul 2008, cand s-a restaurat pictura si s-a indepartat tencuiala care nu era originala. S-au observat diverse etape de construire ale bisericii, chiar in trei randuri.

Initial fusesera numai altarul si naosul, la care s-au adaugat pronaosul impreuna cu pridvorul. Pridvorul a fost adaugat ultima data, fiind folosit ca necropola pentru ctitori si s-a pictat, terminandu-se, conform pisaniei, in anul 1817.

Gheorghe Blideanu, invatator din Bumbesti, a facut o istorie a schitului Lainici prin 1873, transmisa oral de catre staretul Irodion la inceputurile activitatii sale. O afirmatie foarte interesanta pe care o face este aceea ca in Lainici exista o Biblie de-a lui Serban Cantacuzino de la 1688, care a fost daruita schitului cu semnatura, probabil in jurul anului 1690, de insusi voievodul Constantin Brancoveanu.

Aceasta afirmatie ar confirma traditia unei asezari manastiresti mai vechi de 1784, cand se pomeneste de schimonahul Atanasie, ca atestare istorica, respectiv anii 1690 – 1700.

In Manastirea Lainici a stat ascuns Tudor Vladimirescu, deghizat in calugar, deoareece era urmarit de turci, pentru ca luptase impotriva lor in razboiul ruso – turc (1806 – 1812). De aceea, manastirea a avut de suferit, fiind devastata de turci. Dupa anul 1821, calugarii au fost alungati, iar lui Maxim monahul i s-a taiat capul.

Secolul al XX-lea.

Primul razboi mondial (1916 – 1918) a fost nemilos fata de Manastirea Lainici, distrugand-o complet; trupele germane au intrat cu caii chiar in biserica, facand focul in ea si profanand-o peste masura. Si astazi se mai pastreaza scrijelite pe peretii din altar numele unor ofiteri si soldati care au dormit acolo si au profanat biserica. De asemenea, soldatii germani au furat toate odoarele de prêt, inclusiv clopotele.

Arhiva manastirii, care avea 16 metri liniari, a fost arsa, dupa cum dovedesc documentele vremii. Cimitirul a fost devastat si profanat, toate crucile fiind smulse si calcate in picioare. Dupa razboi, mormintele nu se mai cunosteau, locatia lor ramanand neidentificata pana in ziua de azi.

Mai mult, unii calugari, (printre care si Ieromonahul Iulian Draghicioiu) au fost deportati in Germania si au murit in lagarele germane ca niste martiri, deoarece nu au parasit manastirea si au pazit-o cu pretul vietii.

In anul 1929, de la Manastirea Frasinei a fost trimis un grup de sase monahi, impreuna cu Staretul Visarion Toia; acesta a ridicat din ruine manastirea, construind cladirile necesare si introducand viata de obste cu un regim ascetic sever, intocmai ca la Manastirea Frasinei.

Dupa anul 1947, cand la conducerea tarii s-a instalat regimul comunist, Manastirea Lainici a fost din nou agresata, sub diverse forme. In aceasta perioada a inceput construirea caii ferate Bumbesti – Livezeni, precum si modernizarea drumului national dintre cele doua localitati.

Muncitorii care au executat aceste lucrari au devastat si au afectat viata bisericeasca din manastire, asemenea unor invadatori pagani, ocupand abuziv toate terenurile manastirii si amplasand aici baraci. Prin astfel de cruzimi a trecut Manastirea Lainici pana in anul 1957, cand cei care au ocupat abuziv cea mai mare parte a spatiilor manastirii au parasit cu mare greutate acest loc.

In anul 1961, Manastirea Lainici a fost desfiintata ca manastire independenta, ramanand cu titulatura de “casa de odihna pentru preoti”. Pana in anul 1970, usile bisericii au fost inchise cu lacatul, nemaifiind permisa slujirea decat in unele duminici si sarbatori religioase.

In anul 1975, a venit ca staret P.C.Arhim.Caliopie Georgescu, care a inceput sa faca unele imbunatatiri in viata manastirii, favorizat fiind de politica vremii, care parea sa fie mai blanda si mai omenoasa. Astfel, dupa 1983, staretul Caliopie a introdus din nou randuielile ascetice monahicesti, respectiv slujbele de la miezul noptii si interzicerea consumului de carne in obste, lucru care a dus la o viata duhovniceasca mai buna.

Dupa Revolutia din 1989, ca urmare a afluentei crescande de credinciosi, in Manastirea Lainici se simtea nevoia unei biserici mai mari si mai incapatoare. La ”Izvorul Tamaduirii” din 1990, pe 20 aprilie, s-a pus piatra de temelie a noii biserici – catedrale, de catre I.P.S.Mitropolit Nestor al Olteniei.

Noua biserica din Manastirea Lainici este inedita prin planul sau architectonic, cuprinzand doua biserici suprapuse, fapt determinat, pe de o parte, de planul fizic al terenului, care este in panta (si de aici de necesitatea crearii unui demisol).

De asemenea, dupa anul 1989, in Manastirea Lainici s-au efectuat diverse lucrari majore, intre care: construirea din temelie a unui nou corp de chilii pentru Parinti, ridicarea unei trapeze mari pentru hramuri si sarbatori religioase importante, realizarea unui gard din piatra care inconjura manastirea, inaltarea, de-a lungul albiei Jiului, a unui zid de sprijin impotriva inundatiilor (pe o lungime de un kilometru), edificarea turnului – clopotnita (cu arhondaric si muzeu), precum si multe alte lucrari.

Secolul al XXI-lea.

In anul 2006, in data de 23 iulie, Manastirea Lainici a primit o mare binecuvantare de la Maica Domnului. A fost adusa de la Muntele Athos, din Manastirea Dohiarin, o copie a Icoanei Facatoare de minuni “Grabnic Ascultatoarea”. Aceasta icoana a fost realizata special pentru Manastirea Lainici printr-o mare taina, fiind a cincea copie, din toata lumea, care s-a facut in ultimii 100 de ani. Este o floare din Muntele Athos - Gradina Maicii Domnului – adusa si transplantata in Manastirea Lainici pentru totdeauna, ca semn de mare binecuvantare revarsata peste manastire.

Intrarea in manastire este libera.

Exteriorul bisericii noi, in urmatoarea fotografie.




Exteriorul bisericii vechi, in urmatoarea fotografie.




Chilii, in urmatoarele 3 fotografii.






Interiorul bisericii noi, in urmatoarele 5 fotografii.





Icoana Facatoare de Minuni “Grabnic Ascultatoarea”





Defileul Jiului, in urmatoarele 10 fotografii.














Petrosani - Restaurantul Keops

Am luat masa de pranz la Restaurantul Keops din Petrosani. Masa de pranz a constat din ficatei lionezi, mamaliguta, cartofi pai, 2 chifle (ne era foame) si o bere si a costat 20 lei/persoana. Restaurantul este superb, iar mancarea a fost delicioasa si ieftina!

Restaurantul Keops din Petrosani, in urmatoarele 6 fotografii.











COSTURI

Cazare Hateg

Am fost cazati la Hateg, la o pensiune la iesirea din Hateg. Am stat o noapte, iar camera dubla a costat 60 lei. Camera nu a avut terasa, era foarte mica, nu se putea folosi sifonerul deoarece era blocat de o masuta. Nu mi-a placut si de aceea nu am facut fotografii!

TOTAL CAZARE HATEG/PERSOANA = 30 LEI (60 LEI/2 = 30 LEI).

Mancare

Am servit cina la Hateg, cumparasem de la Ramnicu Valcea cascaval, salam, iaurturi, biscuiti, ciocolata, fructe, bere si apa, care au costat cam 25 lei/persoana.

TOTAL MANCARE /PERSOANA = 45 LEI (inclusiv masa de pranz de la Petrosani)

TOTAL COSTURI = 75 LEI/PERSOANA pentru 1 zi (fara transport).

 

Recomand vizitarea orasului Targu Jiu si a Defileului Jiului!

Comments

Popular posts from this blog