Istanbul-Hipodromul, Bazilica Cisterna si Moscheea Suleymaniye
In acest articol va prezint Piata Sultanahmet (ultima parte), Bazilica Cisterna si Moscheea Suleymaniye, din Istanbul.
Bazilica Cisterna (Palatul Scufundat)
Bazilica Cisterna se afla pe strada Alemdar Mh., Yerebatan. Se poate ajunge pe langa Biserica Sfanta Sofia, la stanga bisericii, se coboara niste scari, se traverseaza strada, ajungandu-se pe un bulevard pe care merge tramvaiul.
Programul de vizitare al bazilicii este zilnic, de la 09.00 - 17.30. Pretul unui bilet de intrare la Bazilica Cisterna este de 20 TL (lire turcesti, 1 TL = 0,77 lei). Am stat la coada cam 15 minute, pentru a ajunge la casa de bilete, dupa care am intrat in bazilica.
Timpul de vizitare al bazilicii este de maxim jumatate de ora.
Daca doriti mai multe informatii despre Biserica Sfanta Sofia si Moscheea Albastra, le gasiti aici.
Daca doriti mai multe informatii despre Palatul Topkapi, le gasiti aici.
Daca doriti mai multe informatii despre Muzeul de arheologie din Istanbul, le gasiti aici.
Scurt istoric al bazilicii
Construita in secolul al VI-lea, in timpul domniei imparatului Iustinian (cea mai prospera perioada a Imperiului roman de Est), Bazilica Cisterna are 70 metri in latime si 140 metri in lungime. Domul, care acopera o arie de 9.800 mp, este sustinut de 336 coloane din marmura, aranjate pe 12 randuri, fiecare rand avand 28 coloane, plasate la o distanta de 4,9 metri una de alta. Capitelurile acestor coloane de 9 metri inaltime, sunt un melanj de stiluri Ionic si Corintic, cu cateva exceptii, care sunt in stilul Doric si nu au ornamente. Bazilica Cisterna se mai numeste si “Palatul Scufundat”, deoarece coloanele din marmura care o compun se inalta din apa. Doua coloane din capatul de nord – vest al cisternei au ca baza capetele Medusei.
Cisterna este inconjurata de un perete gros de 4 metri, facut din caramizi si mortar, care se foloseste in constructii si care este rezistent la apa. Rezervorul mare alimenta cu apa Marele Palat din Constantinopol si alte cladiri de pe Primul Deal, printr-un sistem de filtrare. Cisterna a continuat sa furnizeze apa si Palatului Topkapi, dupa cucerirea otomana din anul 1453 si pana in timpurile moderne.
In anul 1985, municipalitatea din Istanbul a decis ca cisterna sa fie renovata. Pe data de 9 septembrie 1987, Bazilica Cisterna a fost deschisa vizitatorilor, facand parte din patrimoniul culturii universale.
Exteriorul bazsilicii, in urmatoarea fotografie.
Interiorul bazilicii, in urmatoarele 7 fotografii.
Capetele Medusei
Majoritatea coloanelor cisternei sunt cilindrice, cu exceptia catorva coloane care sunt ascutite si striate.
Doua capete ale Medusei, care sunt folosite ca suporti pentru doua coloane, in capatul de nord-vest al cisternei, sunt o lucrare mareata de arta, din Perioada Romana. Nu se stie de unde au fost luate capetele Medusei. Cercetatorii considera ca au fost aduse pentru a fi folosite ca suporti ai coloanelor, cand s-a construit cisterna. Oricum, exista multe mituri in legatura cu capetele Medusei.
Asa cum spune legenda, Medusa era una dintre cele trei “Groaznice” (Gorgone, de la cuvantul grec “gorgos”, care inseaman groaznic), care erau monstri femei din lumea subpamanteana, in mitologia greaca. Capul-sarpe al Medusei, care era una dintre cele trei surori, avea puterea de a-i pietrifica pe cei care o priveau direct in ochi.
In antichitate clasica, imaginea Medusei a fost folosita ca si dispozitiv de inlaturare a spiritelor rele, cunoscut si sub numele de Gorgoneion. De aceea, picturile si sculpturile Gorgoneion erau folosite pentru a proteja structurile mari si locurile de intalnire speciale, din acea vreme. Deci plasarea capetelor Medusei in cisterna a avut rol de protectie.
Conform altei legende, Medusa a fost o fata care se lauda cu ochii ei negri, parul lung si trupul frumos. Il iubea pe Perseus, fiul lui Zeus. Atena era si ea indragostita de Perseus si acest lucru a facut-o geloasa pe Medusa. De aceea, Atena a transformat parul medusei in serpi. Si oricine se uita in ochii Medusei, era pietrificat. Mai tarziu, Perseus i-a taiat capul Medusei si a invins multi dusmani, folosind puterea ei.
Capetele Medusei, in urmatoarele trei fotografii.
Piata Sultanahmet
Hipodromul
Hipodromul se afla in spatele Moscheii Sultanahmet (Moscheea Albastra), programul de vizitare este non stop si gratuit.
Panoul Hipodromului, care se afla in spatele Moscheii Sultanahmet (Moscheea Albastra), in urmatoarea fotografie.
Scurt istoric al Hipodromului
Zona, care este acum eclipsata de Moscheea Sultanahmet (Moscheea Albastra), a fost, in timpul Perioadei Bizantine, scena curselor de care cu doua roti trase de patru cai, in Hipodrom. Hipodromul a fost construit prima data de Septimius Severus, extins apoi de catre Constantin cel Mare si era era flancat pe trei parti cu randuri de locuri pentru spectatori.
Hipodromul a functionat în perioada romana (203-330 D.Hr), bizantina (330-1453 D.Hr) si otomana (1453-1922 D.Hr).
Locul Imperial era situat in zona unde se afla acum “Fantana Germana”. Initial, Hipodromul a fost o arena pentru luptele cu gladiatori, iar in jurul arenei era un sant care proteja spectatorii de fiarele salbatice. Mai tarziu, cand s-a renuntat la aceste lupte, s-a construit in centrul arenei o terasa lunga, numita Spina, pe care au fost montate Obeliscul, Coloana spirala si statui care infatisau un om luptandu-se cu un leu, un taur injunghiat, statuia lui Hercules facuta de sculptorul Lisippos din Chios, un cal naravas si un vultur insfacand un sarpe.
Hipodromul, care are 118 metri latime si 370 metri lungime, avea o capacitate de 100.000 spectatori si avea intrarile prin ambele ziduri lungi, si de asemenea, prin Portalul Antiochus, care era mai jos de Loja Imparatului. Patruzeci de randuri de locuri, susutinute de arcade, erau aliniate in arena. Scarile care duceau la randurile de locuri si promenada circulara de deasupra lor, erau dccorate cu statui.
Fantana Imparatului Wilhem (Fantana Germana, 1898, facuta cadou de catre imparatul Wilhem al II-lea, sultanului Abdulhamid al II-lea) ocupa acum locul unde era Loja Imparatului, de unde imparatul si curtenii sai puteau sa vada jocurile.
In loja, imparatul se odihnea, lua cina si primea vizitatori. Galeria din fata acestei loje era circulara si era decorata cu patru statui din bronz, facute de Lisippos din Chios. Benerele din matase care decorau Loja Imperiala aveau rol de protectie solara si in acelasi timp erau mascotele jocurilor, iar dupa jocuri erau demontate.
Spectatorii se strangeau in hipodrom cu multe ore inainte, pentru a privi cursele de cai, intre echipele “Verzilor” si Albastrilor”. Dupa un timp, s-a renuntat la aceste jocuri, iar Hipodromul a fost folosit doar in timpul festivalurilor.
Se crede ca in timpul Ocupatiei Latine a Istanbulului, statuile din Hipodrom au fost date jos, placile din metal au fost topite pentru a fi refolosite, iar cele mai frumoase lucrari au fost duse in vestul Europei. De exemplu, patru cai din bronz decoreaza acum fatada Bazilicii San Marco din Venetia.
In timpul cuceririi turcesti a Constantinopolului (Istanbulul de astazi), Hipodromul, care a fost odata grandios, a fost abandonat, iar acum sunt doar niste ruine.
Fantana Germana, in urmatoarea fotografie, in care se vede si Moscheea Sultanahmet (Moscheea Albastra), in spate.
Obeliscul egiptean
In Piata Sultanahmet sunt doua obeliscuri, asezate fata in fata. Unul dintre ele este Obeliscul egiptean, inscriptionat cu hieroglife egiptene, a fost adus din Egipt, in anul 390, de catre imparatul Teodosius (379 – 395) si plasat in Hipodrom. I s-a dat numele de Coloana lui Teodosius si are 18,45 metri inaltime, este facuta din porfir, cantareste 200 tone si este sustinuta de o plinta din marmura. Acest monument a fost construit dintr-un monolit si a fost ridicat în anul 1500 I.Hr. în fata unui templu din orasul Hierapolis din Egiptul Antic, în onoarea faraonului Tutmosis al III-lea.
Coloana serpentina
A fost adusa de catre Constantin cel Mare, din templul lui Apollo din Delfi.
Obeliscul zidit
Celalat obelisc se numeste Obeliscul zidit. Se afla in spatele Pietii Sultanahmet si a fost ridicat de Constatntin al VII-lea (911 - 959 D.Hr.). Obeliscul, facut din blocuri grosiere, are 32 metri inaltime si a fost acoperit cu basoreliefuri din bronz, care reprezentau victoriile lui Vasile I, bunicul lui Constantin (867 – 886 D.Hr.). Obeliscul avea in varf o sfera, tot din bronz. Se spune ca placile din bronz au fost date jos in Perioada Latina si topite, pentru a fi folosite in monetariile din vestul Europei.
Din pacate, nu am vazut cele doua obeliscuri si Coloana serpentina.
Coloana lui Constantin
Coloana lui Constantin se afla la o statie de tramvai de Piata Sultanahmet. Se ia tramvaiul T1, de pe bulevardul pe care este Bazilica Cisterna (vis a vis de basilica), un bilet de tramvai costa 5 TL. Nu se percepe taxa de vizitare.
Scurt istoric al Coloanei lui Constantin
Coloana lui Constantin a fost situata in Forumul vechi a lui Constantin cel Mare, ridicată chiar pe timpul domniei lui de Constantin, în anul 328 D.Hr., cu doi ani înaintea inaugurării Noii Rome. Aceasta coloana, care are 57 metri inaltime, a fost adusa din Templul lui Apollo, din Roma si plasata aici. Se crede ca statuia originala a lui Apollo, care era pe coloana, a fost inlocuita in anul 330 cu statuia lui Constantin.
Coloana a fost facuta din opt cilindri suprapusi din porfir, fiecare
prevăzut în partea inferioară cu un cerc cu frunze de laur. La vârf, coloana se
termina cu un capitel și un soclu peste care era așezată o statuie a
împăratului, reprezentat drept zeul Apollo-Helios. Impăratul ținea o lance în
mâna dreaptă și o sferă în mâna stângă. Pe cap purta o coroană cu șapte raze
care sugerau razele soarelui. Statuia se asemăna cu reprezentarea aceluiași
mare dinast de pe monedele emise până în anul 326 D.Hr. Coloana era așezată pe
un postament în trepte, realizat tot din porfir.
Statuia lui Constantin a fost inlocuita mai tarziu cu statuia lui Teodosius, care a fost dislocata de o furtuna, in anul 1081.
Coloana a fost restaurata de Alexius I Comnenus, gravata cu o inscriptie, pe capitel, si cu o cruce poleita, in locul statuii.
Mai tarziu, in timpul domniei lui Mustafa al II-lea (1695 –1704), dupa ce coloana a fost distrusa de un incendiu sever, sultanul a adaugat un rand de pietre la baza si a incercuit-o cu inele metalice imprejur, de unde si numele prezent de “Coloana Incercuita” – Cemberlitas (nume care deriva din cuvintele turcesti cember - cerc si tas – piatra).
Coloana lui Constantin, in urmatoarele doua fotografii.
Marele Bazar (Bazarul acoperit)
Pentru a ajunge la Marele Bazar, se ia tramvaiul T1, de pe bulevardul pe care este Bazilica Cisterna (vis a vis de basilica), se merge 2 statii de tramvai, pana la statia Baiazid (Beyazit, in limba turca). Bazarul se afla chiar pe dreapta statiei de tramvai. Un bilet de tramvai costa 5 TL. Marele Bazar este deschis zilnic, de la 09.00 - 20.00, cu exceptia zilei de duminica.
Scurt istoric al bazarului
Fundatia uneia dintre cele mai de seama piete acopoerite din Istanbul, Marele Bazar, care tine din zona Baiazid (Beyazit), pana la Nuruosmaniye, a fost turnata imediat dupa cucerirea Constantinopolului. Mahomed Cuceritorul a turnat prima fundatie a pietei vechi, apoi bazarul s-a marit, adaugandu-se mai multe magazine si unindu-se mai multe strazi.
S-au facut ziduri, arcade, acoperisuri si ferestre. Fiecare strada a devenit centru a unei marci, cum ar fi Strada producatorilor de papuci, a producatorilor de mobila si de cuverturi. Bazarul are 4.400 magazine, 40 hanuri, peste 50 de strazi, 2.200 camere ale hanurilor, centre de afaceri, moschei, 19 fantani, fiind ca un mini oras.
In bazar se intra prin 4 porti principale: Poarta bijutierilor din aur (aurarilor), Poarta producatorilor de caciuli, Poarta confectionerilor de zorzoane si Poarta bijuteriilor.
Bazarul a fost deteriorat grav in incendiul din anul 1546 si mai tarziu, in incendiile din anii 1660, 1695, 1701 si 1750. A fost deteriorat si in timpul cutremurelor din anii 1766, 1791, 1826 si 1894, cand hanurile bazarului au fost distruse complet si inchise. Marele Bazar a fost afectat si de incendii in anii 1943 si 1954.
Bazarul atrage atentia ca centru de bijuterii, covoare si obiecte artizanale. Primul nucleu al pietei era inconjurat de ziduri groase de 1,5 metri, acoperit de 15 cupole si se intindea pe o suprafata totala de 336 metri patrati.
Poarta principala de intrare, din zona Baiazid, in urmatoarea fotografie.
Nu am intrat in Marele Bazar.
Moscheea Suleymaniye
Moscheea Suleymaniye se afla pe strada Suleymaniye Mah, Prof.Siddik Sami Onar. Se poate ajunge pe langa Marele Bazar, se trece de intrarea din statia Baiazid (Beyazit), pe langa standurile cu haine de afara, apoi se ajunge intr-un bulvard mai mare pe care se merge cam 10 minute si se face la stanga, urcandu-se putin un deal. Sunt indicatoare, la urcarea dealului. Am mers cam 20 minute de la Marele Bazar pana la Moscheea Suleymaniye.
Programul de vizitare al moscheii este zilnic, de la 09.00 - 18.00. Tinuta este obligatorie, doamnele trebuie sa aiba capul acoperit. Inainte de a intra in moschee, trebuie sa te descalti, atat in moschee, cat si la mausoleul lui Soliman Magnificul. Nu am stat la coada, pentru a intra in moschee, iar intrarea este libera.
Scurt istoric al moscheii
Soliman (Suleyman) Magnificul a dat ordin arhitectului Sinan sa fie construita o moschee “magnifica”, conform titulaturii lui, dupa care moscheea prezenta a fost construita pe unul din dealurile care domina Cornul de Aur. Pentru a asigura o stabilitate a fundatiei pe rocile dealului, au fost necesari trei ani de pregatiri si inca trei ani pentru constructia fundatiei. Dupa aceasta perioada lunga, a inceput constructia moscheii.
Moscheea si anexele sale, madrasa, casa armelor, infirmeria, caravanseraiul, o scoala medicala, baile, scolile cu traditii, un spital, camerele si magazinele, au inceput sa fie construite in anul 1550 de catre arhitectul Sinan si finalizate in anul 1557. Moscheea, cu adevarat magnifica, domina celelalte constructii, pana la Podul Galata. Sultanul si intreaga lui curte au luat parte la vasta ceremonie de deschidere a moscheii.
In curtea exterioara mare se intra prin 11 portaluri. In curtea interioara, de forma rectangulara, se ajunge prin 3 portaluri, unul central, iar celelalte doua il flancheaza pe cel central. Portalul central este imbracat cu piatra frumoasa, iar deasupra este o inscriptie care contine “Proclamatia Islamica a Credintei”. Portalul este flancat pe ambele parti de trei randuri de celule si 12 ferestre. Curtea interioara este pavata cu marmura si incadrata de arcade cu bolta, acoperite cu 12 cupole. In centru este o fantana rectangulara, care are o piesa centrala ornamentala.
Doua din cele patru minarete ale moscheii au cate doua balcoane si sunt situate in cele doua colturi ale fatadei de nord. Celelalte doua minarete se afla pe fatada din spate a moscheii. Acestea din urma sunt mai inalte decat celelalte doua si au cate trei balcoane. Numarul total de balcoane este de 10, indicand faptul ca Soliman a fost al zecelea sultan otoman.
Moscheea propriu zisa are planul aproximativ patrat, masurand 63 x 68 metri. Inaltimea domului este de 53 metri. Intrarea in moschee se face prin portalul central al fatadei principale, iar portalurile de pe partile laterale conduc spre galeria imperiala si spre nava publica.
Domul central sta pe patru arce, care provin de la patru contraforturi mari, in timp ce un semidom este plasat peste mihrab si portalul de la intrare. Pe alta parte a domului principal sunt cinci cupole, sustinute de stalpii asezati intre contraforturile principale si stand pe arcele de la aceste contraforturi. De aceea, a fost lasata o zona libera, mare, pentru rugaciuni.
Pe strada din stanga moscheii se afla scoala primara si madrasa complexului, care sunt acum biblioteca moscheii Suleymaniye. Scoala medicala din coltul strazii este folosita astazi ca dispensar, in timp ce in partea opusa dispensarului este astazi Oficiul Militar.
Magnificul moscheii, reflectat clar in arhitectura sa, prevaleaza si in interior, in portalurile frumoase, in mihrab si in mimber, sculptate in marmura si chiar in covoare, candelabre si sfesnicele din bronz. Moscheea este iluminata prin 138 ferestre,care trimit o lumina buna in interior. Mihrabul este decorat cu faianta bleo si alba de Kutahya, iar moscheea are o acustica foarte buna, care atesta maiestria arhitectului.
Materialele folosite la constructia moscheii au fost aduse din zona Istanbulului si chiar din locuri indepartate. Doua dintre contraforturi sunt din Istanbul, unul din Alexandria (Egipt) si unul de la ruinele Baalbeek.
Exteriorul moscheii, in urmatoarele 5 fotografii.
Curtea interioara, cu arcade cu bolta, acoperite cu 12 cupole si cu fantana, in urmatoarele doua fotografii.
Intrarea principala in moschee, cu minaretele de pe fatada de nord, in urmatoarela 3 fotografii.
Interiorul moscheii, in urmatoarele 12 fotografii.
Fatada laterala a moscheii, pe unde se ajunge la mausoleul lui Soliman Magnificul, in urmatoarele 3 fotografii.
Mormantul sultanului Soliman Magnificul, care este tot lucrarea lui Sinan, este tot magnific. Construit de arhitectul Sinan in anul 1566, cand a murit sultanul, la varsta de 71 ani, mausoleul este octagonal, iar fiecare fatada este decorata cu inscriptii si are cate 5 ferestre. Domul mausoleului are o consola din marmura. Mausoleul este inconjurat de o galerie acoperita, sustinuta pe 29 coloane.
Usa portalului este din lemn de abanos, cu insertii de fildes si decorata cu reliefuri, iar peretii de pe ambele parti ale portalului sunt decorate cu panouri de faianta turcoaz, bleo inchis, alb, rosu si galben.
In interiorul mausoleului, patru din cele opt coloane de sustinere sunt din marmura alba, avand baza tot din marmura, iar celelalte patru coloane sunt din marmura roz. Capitelurile coloanelor sunt decorate cu inscriptii poleite cu aur. Domul mausoleului este sustinut de aceste coloane si este decorat cu desene tipice acelei perioade, in care tonul dominant este rosu.
In mausoleul lui Soliman Magnificul sunt 7 catafalce, cel al sultanului este cea mai inalta structura si se afla in centrul mausoleului.
Al doilea mausoleu, care il flancheaza pe cel al lui Soliman, este al sotiei sultanului, Sultana Hurrem. Mausoleul sultanei este octagonal. Portalul de intrare este decorat cu faianta pe fiecare parte.
Portalul de intrare in cimitir, unde se afla mausoleul lui Soliman Magnificul si cel al Sultanei Hurrem, in urmatoarea fotografie.
Fotografiatul in mausoleul sultanului Soliman Magnificul este interzis, iar Mausoleul Sultanei Hurrem era inchis.
Mausoleul sultanului Soliman Magnificul, in urmatoarele doua fotografii.
Mausoleul Sultanei Hurrem, in urmatoarea fotografie.
Comments
Post a Comment