Istanbul-Palatul Topkapi

TURCIA – ISTANBUL

PIATA SULTANAHMET – PARTEA a II-a

PALATUL TOPKAPI

In acest articol va prezint Palatul Topkapi din Istanbul.

Palatul Topkapi

Palatul Topkapi se afla in Piata Sultanahmet, langa Biserica Sfanta Sofia, la dreapta bisericii, de pe aleea care vine de la Moscheea Albastra. Zidurile palatului si poarta de intrare in palat sunt chiar in spatele Fantanii Sultan Ahmed. La aceasta poarta se face numai verificarea bagajului. Dupa ce se trece de aceasta poarta, se merge putin printr-o curte, pentru a ajunge la casa de bilete.

Daca doriti mai multe informatii despre Biserica Sfanta Sofia si Moscheea Albastra, le gasiti aici.

Programul de vizitare al Palatului Topkapi este zilnic, de la 09.00 - 16.45, pentru perioada aprilie –octombrie si de la de la 09.00 - 18.45, pentru perioada noiembrie – aprilie, cu exceptia zilei de marti. Pretul unui bilet de intrare la Palatul Topkapi este de 60 TL, iar pentru Harem 35 TL (lire turcesti, 1 TL = 0,77 lei). Am stat la coada cam 15 minute, la casa de bilete.

Eu am stat in palat cam 3 ore, dar nu a fost suficient. Recomand vizitarea palatului cam in 5-6 ore!

Scurt istoric

Palatul Topkapi (în limba turca: Topkapı Sarayı) este un muzeu din Istanbul, fostă reședință a sultanilor otomani, timp de aproximativ de 400 de ani (1465-1856). Este o atracție turistică majoră a orașului, alături de Hagia Sofia fiind cel mai vizitat muzeu din țară. În anul 1985 a intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Pe locul unde se înalță astăzi palatul, așa zisul Sarayburnu, se afla încă din vremurile bizantine acropola Constantinopolului. Aflat în apropiere de marea catedrală Hagia Sofia, palatul era cel mai important punct al orașului, unde aveau loc multe evenimente, întruniri și uneori chiar spectacole.

Palatul Topkapi este un grup de edificii, in care sunt incorporate lucrari din cateva perioade ale Epocii Otomane.

Mahomed al II-lea Cuceritorul (1451 – 1481) a construit primul palat din Istanbul, pe locul Universitatii actuale din Istanbul, dar palatul a devenit foarte repede inadcvat pentru nevoile sultanului si a administratiei otomane, de aceea a dat ordin sa se construiasca un palat nou cu vedere la Cornul de Aur, Marea Marmara si Bosfor.

Constructia acestui palat s-a facut pe locul vechii acropole. Palatul final a acoperit o arie de 700 metri patrati si a fost imprejmuit cu ziduri fortificate de 1.400 metri lungime. Zidurile au fost strapunse de porti si anume: Poarta Otluk, Poarta Demir si Poarta Imperiala – Bab-I Humayun si un numar de porti mai mici, intre ele.

Dupa domnia lui Mahomed al II-lea, palatul s-a extins mult si a format un complex, ca un mini - oras, cu cladiri si anexe, incluzand un palat de aparare, cunoscut mai tarziu ca Palatul de Aparare Topkapi, deoarece a fost situat langa poarta de aparare Topkapi, a zidurilor vechi ale orasului.

Topkapi a suferit numeroase modificări sau extinderi făcute de diferiți sultani, cele mai multe fiind făcute în timpul domniei lui Soliman (Suleyman) Magnificul (1520-1566).

Dupa ce palatul a ars, in anul 1574, arhitectul Mimar Sinan a fost însărcinat cu renovarea sa, de către sultanul Selim al II-lea si s-a facut un complex mare care exista si astazi, avand denumirea de Palatul Topkapi, care a fost cunoscut pana atunci ca “Noul Palat”.

În anul 1856, sultanul Abdul - Medjid a hotărât mutarea reședinței imperiale la Palatul Dolmabahce. După acest eveniment, Topkapi și-a pierdut treptat importanța politică, dar a rămas locul unde se afla trezoreria și biblioteca imperială.

După căderea Imperiului Otoman, în urma unui decret al lui Mustafa Kemal Ataturk, incepand cu data de 3 aprile 1924, Topkapi a devenit muzeu al vechii epoci imperiale intrând sub administrația Ministerului Culturii și Turismului. Complexul este bine păzit de către funcționari ai ministerului și membri ai armatei din Turcia.

Topkapi este o operă inestimabilă de arhitctură, care cuprinde numeroase clădiri și camere unde se găsesc exponate variate, de la porțelanuri și covoare până la armuri și manuscrise islamice medievale.

Arhitectura palatului

Palatul Topkapi este un complex imens ce cuprinde mai multe clădiri împărțite în patru curți:

Prima curte

Prima curte a palatului cuprinde zidurile exterioare ale complexului și clădirile din ansamblul lor. Intrarea în curtea palatului se face prin Poarta principala, numită Poarta Imperială (Bab-i Humayun), care este situata langa moscheea Ayasofya (Haghia Sophya).

Prima curte a fost curtea de ceremonie si contine edificiile cele mai vechi din palat, Pavilionul Cinili, care dateaza din anul 1473. Această curte este încărcată de numeroase fântâni și este cunoscută pentru faptul că aici aveau loc de obicei execuțiile. În partea dreaptă a curții se găseau grajdurile imperiale care puteau găzdui până la 1000 de cai, iar în stânga curții se află Hagia Irene, fostă biserică bizantină devenită depozit de arme, iar în prezent muzeu în cadrul palatului.

Fantana Sultan Ahmed si zidul palatului Topkapi, in urmatoarea fotografie.

Poarta Imperiala

A doua curte

A doua curte avea intrarea prin Bab’us – Selam (Poarta Salutului ), sau Poarta de Mijloc. Este marea poartă cu cele două turnuri, construită într-un stil medieval. A doua curte contine Camera Consiliului Imperial (sau Sala divanului). Aceasta era de fapt Curtea Justitiei, iar cladirea consiliului este situata pe partea stanga a curtii. Aceasta cladire este un edificiu care contine Camera Consilului, Camerele Marelui Vizir si Camera Registrului Imperial.

Sala divanului sau Consiliul Imperial este locul unde erau dezbătute problemele și treburile politice, unde se adunau miniștrii în prezența Marelui Vizir, unde erau primiți ambasadorii și unde aveau loc diferite ceremonii.

In spatele acestei cladiri se inalta Turnul Justitiei, care a suferit restaurari repetate, ultima fiind facuta destul de recent. Turnul Justiției (Adalet Kulesi), se afla undeva între Sala divanului și Harem, este cea mai înaltă structură a palatului, fiind unul dintre cele mai reprezentative repere vizibile, mai ales după Bosfor. El simbolizează vigilența veșnică a sultanului împotriva nedreptății.

Pe o parte a acestei cladiri sunt cazarmile halebardierilor, iar pe alta parte, Trezoreria Imperiala. Trezoreria Imperiala este astazi Camera armelor unde sunt expuse arme și armuri din perioada otomană, dar și mai vechi, din perioadele dinastiilor omeiade, abbaside, mameluce si safavide. Am vizitat Camera armelor, dar fotografiatul este interzis in interior. Am vazut sabia lui Stefan cel Mare!

In spatele acestei cladiri si putin mai jos, sunt grajdurile regale. Pe cealalta parte a curtii sunt bucatariile, care au fost construite dupa incendiul din anul 1574, in timpul lui Soliman Magnificul.

Poarta Salutului, in urmatoarea fotografie.

Camera Consiliului Imperial (sau Sala divanului)

Primele camere ale consiliului din palat au fost construite in timpul domniei lui Mahomed al II-lea, dar cladirea prezenta dateaza din perioada lui Soliman Magnificul. Cladirea a suferit avarii in timpul incendiului Haremului, din anul 1665 si conform inscriptiei de la intrare, a fost restaurata in timpul domniilor lui Selim al III-lea si a lui Mahmud al II-lea.

Camera Consiliului Imperial (sau Sala divanului), in urmatoarele 6 fotografii.

Turnul Justitiei, in urmatoarea fotografie.

Camera armelor si Turnul Justitiei, in urmatoarea fotografie.

A treia curte

Din a doua curte se trece in a treia curte, prin Bab’us Sa’ade, sau Poarta Eunucilor Albi (sau Poarta Fericirii). A treia curte cuprinde clădirile aflate dincolo de Poarta Fericirii, fiind destinate în mare parte sultanului. Camera de Audiență era locul unde sultanul primea vizita ambasadorilor și primea deciziile luate de divan pentru a le aproba sau nu. Tot aici erau primiți de cele mai multe ori și oamenii simpli pentru a-și arâta necazurile în fața conducătorului lor.

Chiar in partea opusa acestei porti este Camera Tronului, care dateaza din anul 1596, dar care a fost restaurata si redecorata in anul 1856.

La dreapta acestui edificiu izolat, poate fi vazuta Trezoreria Privata (sau Cladirea tezaurului imperial), cu patru camere, cunoscuta si sub numele de Pavilionul lui Mahomed Cuceritorul. In Clădirea tezaurului imperial sunt expuse numeroase articole vestimentare (aproximativ 2.500) care au aparținut sultanilor, bijuterii dar și cadouri primite de la ambasadorii europeni. Din pacate, Cladirea tezaurului imperial era inchisa publicului, cand am fost eu la Istanbul.

Intr-un colt al curtii se afla o clădire extrem de importantă care se numeste Încăperea Privată sau Încăperea Relicvelor Sacre (Kutsal Emanetler Dairesi), cunoscută și sub numele de Pavilionul Sfintei Manti. Aici se află cele mai sfinte relicve ale Lumii musulmane. Spre deosebire de crestinism, în islam nu există cultul moaștelor. În această clădire, Coranul este recitat permanent de către un cleric musulman. Printre cele mai importante relicve se numără: mâna dreaptă a profetului Yahya, toiagul profetului Moise, sabia profetului David și diferite alte relicve asociate profetului Mohamed cum ar fi sabia sa, arcul și tolba cu săgeți, mantia sa, sandalele sale, fire din barba sa. De asemenea există și alte exponate precum vechile chei și jgheaburi de la Kaaba, sau săbiile companionilor profetului Mohamed.

Am vizitat Incaperea Privata, dar fotografiatul era interzis.

Edificiile din acesta curte au fost modificate in anul 1719. S-a facut o extindere a celei de a treia cazarma, langa trezorerie, s-a inlocuit chioscul fantana la stanga camerei tronului si s-a facut biblioteca lui Ahmed al III-lea, care conține cca. 1000 de manuscrise.

O altă clădire importantă este celebrul Harem. Aceasta era zona interzisă bărbaților, unde locuiau concubinele sultanului, numărul lor variind de-a lungul peroadelor, între 300-800 de femei. Aceastea erau fie scalve făcute cadou sultanului, fie pradă de război. Odată intrate în palat, ele erau educate de către îngrijitoarele haremului și de către eunuci, singurii bărbați în afară de sultan care aveau acces în harem, deoarece erau castrați, aceaștia ocupânduse cu paza slujnicelor. Aici se aflau dormitoarele femeilor, ale eunucilor și ale îngrijitoarelor, iar în apropiere de harem se afla camera sultanului.

Alte clădiri importante aflate în această curte sunt: Moscheea Ağas, Galeria portretelor și miniaturilor unde sunt expuse numeroase manuscrise prețioase precum cel mai vechi Coran din lume sau cea mai veche hartă completă a Europei, Orientului Mijlociu si Africii de Nord și Curtea Favoritelor sau alte clădiri asociate cu haremul, precum Drumul de aur, băile imperiale, camera sultanei-mamă etc.

Camera de Audiență, in urmatoarele doua fotografii.

Intrarea in Încăperea Privată sau Încăperea Relicvelor Sacre, in urmatoarea fotografie.

Biblioteca lui Ahmed al III-lea

Sultanul Ahmed al III-lea a fondat biblioteca, ca un asezamant in beneficiul membrilor palatului. Sultanul a participat personal la ceremonia de turnare a fundatiei, pe data de 17 februarie 1719, iar biblioteca s-a deschis pe 23 noiembrie 1719. Este situata in Curtea Palatului Interior, pe partea Pavilionului cu Piscina, care a fost construit de sultanul Selim al II-lea, si este prima biblioteca cu standuri libere, construita in Palatul Topkapi.

Sultanul Ahmed al III-lea a platit pentru constructia bibliotecii din fondurile sale personale, in beneficiul invatamantului, pentru cei cu capacitate de a invata. Biblioteca era deschisa in anumite zile si era interzis sa se scoata carti din incinta bibliotecii.

Cartile erau din domeniul religiei islamice, literaturii, istoriei si stiintelor. Manuscrisele si cartile tiparite, cu diverse subiecte, in limbile europene, care au fost colectionate la palat din timpul sultanului Mahomed al II-lea Cuceritorul, au fost aduse, de asemenea, in biblioteca. Colectia a fost marita substantial cu carti aduse de sultanul Abdulhamid I (1774 – 1789) si de sultanul Selim al III-lea (1789 – 1807).

In anul 1966, cartile au fost duse la Biblioteca Muzeului Palatului Topkapi, pentru a fi pastrate in conditii mai bune.

Biblioteca este cel mai bun exemplu de maiestrie arhitectonica din acea epoca, care a supravietuit cu infatisarea sa originala.

Biblioteca lui Ahmed al III-lea, in urmatoarele 6 fotografii.

A patra curte

Dupa ce au fost aduse relicvele sacre la Istanbul, de catre Selim cel Necrutator, in anul 1517, si au fost instalate in apartamentele secrete, s-a facut o extindere a palatului, cu cea de a patra curte. Aici, sultanul Murad al IV-lea a adaugat Pavilionul Revan, in anul 1636 si Pavilionul Bagdad, in anul 1639, o structura octagonala care domina zona. In anul 1640, sultanul Ibrahim a adaugat alaturi Camera de circumcizie, unde faianta de decorare dateaza din secolele al XV-leas, al XVI-lea si al XVII-lea. Langa acesta se afla Chioscul Iftariye.

Din aceasta terasa, mai sunt doar doi pasi pana in gradina de lalele, in care sunt edificii care dateaza din timpul domniei lui Mahomed al II-lea, Camera Hekimbasi al Turnului Bas Lala si Pavilionul lui Mustafa Pasa, cunoscut si sub denumirea de Chioscul Sofa. In aceeasi curte sunt si alte trei edificii: Moscheea Sofa, care dateaza din timpul domniei lui Mahomed al II-lea Pavilionul Mecidiye si Camera Esvap.

Haremul

Unul dintre cele mai importante si interesante sectiuni ale complexului palatului este Haremul. Au fost facute cercetari considerabile asupra originilor acestui grup de cladiri si s-a constatat ca au fost facute restaurari repetate asupra aspectului edificiilor.

Harem este un cuvânt care semnifică „interzis” sau „tabu”. Este un cuvânt specific societății islamice, care constituie o formă de organizare socială, ca și familia. Pe de altă parte, acest cuvânt face referiri și la partea „arhitecturală”, deoarece haremul constituie și așezământul specific activității pe care o semnifică, în sensul că este un adevărat complex, cu spital, dormitoare, moschei.

În 1665 Haremul din Topkapi a trecut printr-un incendiu devastator, în urma căruia a fost restaurat și lărgit, beneficiind astăzi de un spital, o spălătorie, 2 moschei, chioșcuri și 300 de camere, pe lângă alte servicii. Haremul se ridică pe 5 sau 6 nivele.

Haremul din Topkapi este împărțit în 4 secțiuni: prima, alocată șefilor peste eunucii negri, apoi poarta comună a haremului, care duce la curtea pavată interioară înconjurată de clădiri unde traiau mama sultanilor, sultanii și prinții.

Printre cele mai importante edificii din acesta sectiune a palatului sunt: Pavilionul lui Murad al III-lea, datat din anul 1578 si atribuit arhitectului Sinan si care este decorat cu faianta. Alaturi este Camera de Lectura a lui Ahmed I, care contine o fantana intr-o nisa, datata din anul 1608.

Din aceasta camera, se intra in Camera Fructelor, a lui Ahmed al III-lea, datata din anul 1705, care are o structura interesanta, decorate cu reprezentatii lacuite, pictate cu motive florale si fructate, tipice pentru acea perioada.

De cealalta parte a Pavilionului lui Murad al III-lea sunt apartamentele Printilor Coroanei, cunoscute sub numele de Cifte Kasirlar, formate din doua camere, placate cu faianta si decoratiuni din secolul al XVII-lea.

Salonul Imperial a fost salonul de ceremonii al Haremului, care a fost construit dupa Pavilionul lui Murad al III-lea, nu se stie cand. Frizele din faianta, de-a lungul peretilor, sunt din anul 1666, sunt facute de Mehmed al IV-lea, dar salonul a fost renovat masiv in secolul al XVIII-lea si in timpul domniei lui Osman al III-lea. Ornamentele coplesitoare au influente ale stilurilor baroc si rococo din acea perioada.

Pe o parte a Haremului, care dateaza din timpul domniei lui Mehmed al IV-lea, se afla apartamentul sultanului mostenitor. Deasupra intrarii principale care duce la aceste apartamenteeste inscris anul 1667. Faianta dormitorului sultanului mostenitor si camera de rugaciune sunt foarte rafinate. Camera a suferit cateva modificari si extinderi minore in secolul al XVII-lea, in timpul domniei lui Osman al III-lea si mai tarziu, in timpul sultanilor Abdulhamit I si Selim al III-lea.

Cateva dintre cele mai rafinate exemple de arta baroca si rococo turca pot fi vazute in camerele de langa apartamentul sultanului mostenitor, in camera sultanului Mihrisah, construita in anul 1790, de Selim al III-lea, in dormitorul lui Abdulhamit I si in pavilionul lui Osman al III-lea.

Printre alte edificii importante din Harem sunt si Moscheea Eunucilor Negri , care contine un panou din faianta cu desenul Kaaba, care dateaza din secolul al XVIII-lea, Scoala Printilor Coroanei, camera de garda a Eunucilor Negri, sunt de asemenea decorate cu faianta, din aceesi perioada ca si dormitoarele Eunucilor Negri.

La intrarea in Harem, sunt niste turnicheti pentru verificarea biletelor de intrare. Dupa ce am trecut de turnicheti, am coborat niste scari, la subsol, unde am vazut o cladire cu dormitoarele scalvelor din Harem, care au fost restaurate in timpul domniei sultanului Murad al III-lea.

Dormitoarele sclavelor din Harem, in urmatoarele 5 fotografii.

Camera de fumat, care a fost construita in secolul al XVII-lea, in urmatoarele doua fotografii.

Intrarea in alta cladire a Haremului, in urmatoarea fotografie.

Salonul cu fantana

Salonul a fost renovat dupa incendiul din Harrem, din anul 1665. Acest spatiu a fost salonul de intrare in Harem, care era pazit de eunucii Haremului.

Peretii sunt placati cu faianta Kutahya, din secolul al XVII-lea. Fantana care da numele salonului este in piscina Salonului lui Murad al III-lea.

Salonul cu fantana , in urmatoarea fotografie.

Curtea Eunucilor Negri

In corpurile de cladiri din aceasta curte, se aflau dormitoarele Eunucilor Negri, iar la etajul superior Scoala Printilor Coroanei.

Curtea Eunucilor Negri, in urmatoarele doua fotografii.

Apartamentele Reginei Mama (Valide Sultan)

Aceasta sectiune, impreuna cu apartamentele sultanului, formeaza cea mai mare si mai importanta parte din Harem. Apartamentele au fost construite dupa ce Regina Mama s-a mutat la Palatul Topkapi, la sfarsitul secolului al XVI-lea, dar au trebuit sa fie reconstruite dupa incendiul din anul 1665.

Sectiunea deschisa vizitatorilor in aceste apartamente, consta in cateva spatii si anume Dormitorul si Camera de Rugaciune. Peretii, captusiti cu faianta turceasca de calitate, din secolul al al XVII-lea, sunt decorate cu vederi panoramice.

La nivelul inferior sunt sediile concubinelor, in timp ce camerele superioare sunt cele ale Reginei Mama si ale calfelor ei. Apartamentele Reginei Mama sunt conectate de un pasaj, care duce in baia Reginei Mama si in sediile sultanului.

Apartamentele Reginei Mama, in urmatoarele 3 fotografii.

Salonul Imperial, in urmatoarele 7 fotografii.

Pavilionul lui Murad al III-lea

Pavilionul este lucrarea faimosului architect sef Sinan, construit in anukl 1578, din ordinul lui Murad al III-lea. A fost folosit de-a lungul istoriei ca si apartament oficial si privat al sultanilor. Este unul dintre cele mai magnifice spatii arhitecturale, nu numai din complexul Haremului, cit si pentru arhitectura otomana.

Constructia are un design architectural bine proportionat, cu decoratiuni care reflecta culmea pe care a atins-o arta otomana la sfarsitul secolului al XVI-lea. Interiorul are faianta de Iznik din secolul al XVI-lea. De-a lungul peretilor, se afla un brau cu versete din Coran, care sunt inscrise cu alb, pe un fond albastru. Salonul are si o piscina.

Pavilionului lui Murad al III-lea, in urmatoarele 3 fotografii.