Italia - Roma - partea a III-a
Daca doriti mai multe informatii despre atractiile turistice din Roma, partea I, le gasiti aici.
Daca doriti mai multe informatii despre atractiile turistice din Roma, partea a II-a, le gasiti aici.
Colosseumul se afla in Piazza del Colosseo 1, 00184, Roma RM si se poate ajunge aici cu metroul, pana la statia Colosseo. Programul de vizitare al amfiteatrului este zilnic, conform unui program, care este astfel: 2 ianuarie - 15 februarie, 8.30 - 16.30; 16 februarie - 15 martie, 8.30 - 17.00; 16 martie - ultima sambata din martie, 8.30 - 17.30; ultima sambata din martie - 31 august, 8.30 - 19.15; 01 septembrie - 30 septembrie, 08.30 - 19.00; 01 octombrie - ultima sambata din octombrie, 8.30 - 18.30; ultima sambata din octombrie - 31 decembrie, 8.30 - 16.30. Ultima intrare este permisa cu o ora inainte de inchidere.
Cand am vizitat eu Colosseumul, in anul 2006, firma care a organizat excursia nu a rezervat bilete de vizitare si ne-au spus de-abia in fata amfiteatrului acest lucru. Ne-au dat o ora liber sa admiram amfiteatrul pe dinafara. Era o coada la casa de bilete de aproximativ 5 ore, asa ca nu aveam nicio sansa sa cumparam bilete. Ne-am dus in fata si am rugat pe toata lumea sa ne ia cu ei in grup. Pana la urma am reusit, au acceptat niste englezi, carora le-am platit biletele, bineinteles. Si asa am fost noi singurii din grupul nostru care am vizitat Colosseumul (nu de alta, dar mai aveam putin si plangeam acolo daca nu intram).
Pretul unui bilet de intrare este de 22 EURO.
Timpul de vizitare al Colosseumului este de 1 ora.
Colosseumul este un monument turistic situat in centrul Romei, la est de Forumul Roman si este, probabil cea mai impresionanta cladire - ruina a Imperiului Roman. Colosseumul a fost cea mai mare constructie a vremurilor sale si astazi este cel mai mare amfiteatru antic care poate fi vizitat in Italia.
Colosseum este termenul obisnuit, folosit pentru a indica Amfiteatrul Flavian si deriva, probabil de la faptul a o statuie gigantica a lui Nero, cunoscuta sub denumirea de Colosul, a fost situata langa amfiteatru. Statuia gigantica a lui Nero il prezenta pe imparat in chip de zeu al soarelui. Statuia, amplasata langa amfiteatru, a fost demolata ulterior.
Inceput de Vespasian in anul 72 D.Hr., Colosseum a fost finalizat de fiul sau, Titus, in anul 80 D.Hr., iar acesta din urma a alocat 100 de zile de festivitati pentru a sarbatori inaugurarea amfiteatrului. Au fost facute modificari in Colosseum in timpul domniei lui Domitian (81 - 96). Acesti trei imparati au facut parte din dinastia Flaviana, iar numele amfiteatrului a fost asociat cu numele de familie al celor trei imparati. Vespasian si Titus, cei care au construit Colosseumul, au facut, de asemenea un amfiteatru cu zcelasi nume in Puteoli (Pozzuoli de astazi).
Amfiteatrul putea primi intre 50.000 si 80.000 de spectatori, cu o audienta medie de aproximativ 65.000 de spectatori, care se strangeau sa vada faimoasele jocuri, care erau adesea crude dar care trezeau un entuziasm enorm in randurile spectatorilor. Spectacolele jucate in Colosseum includeau lupte intre gladiatori (care erau, in general, sclavi instruiti special pentru aceste lupte), vanatori de animale, executii, batai intre animale salbatice (aduse la Roma din avanposturile cele mai indepartate ale Imperiului), lupte navale sau "naumachiae" (imitarea luptelor navale), care simulau inundarea arenei cu apa, cand hipogeumul a fost completat cu mecanisme de sustinere a celorlalte activitati, reinnoiri ale unor batalii celebre si drame bazate pe mitologia clasica.
Prizonierii din razboaie se luptau intre ei sau cu animalele salbatice, iar spectatorii se delectau privind luptele dintre gladiatori si sclavi si uneori intre gladiatori si animale. Se estimeaza ca intre anii 80 - 400 D.Hr., si-au pierdut viata in Colosseum in jur de 300.000 de oameni si peste 1 milion de animale.
Colosseumul nu a mai fost folosit pentru divertisment in epoca medievala timpurie, iar mai tarziu a fost refolosit in alte scopuri, cum ar fi locuinte, ateliere, cartiere pentru o ordine religioasa, o cetate, o cariera si un altar crestin. In zilele noastre, Colloseumul are legaturi cu Biserica Romano - Catolica, deoarece Papa conduce o procesiune torchlita "Calea Crucii", in Vinerea Mare, care incepe in zona din jurul sau.
Colosseum a fost, de asemenea, locul martiriului multor crestini din antichitate. Se poate spune, fara niciun dubiu, ca la constructia cladirii Colosseumului romanii au demonstrat tuturor calificarile lor tehnice si inventivitati incredibile. De exemplu, a fost inventat un sistem pentru a proteja spectatorii atat de ploaie cat si de caldura, printr-un sistem de corturi fixate de partea superioara a cladirii ("Velarium"), iar armaturile de sustinere sunt inca vizibile in peretii superiori.
Intrarea si iesirea spectatorilor era facilitata prin 80 de intrari, care se aflau in jurul arcadelor parterului, fiecare dintre ele fiind numerotate astfel incat sa indice drumul spre scarile care duceau la diferitele sectoare de randuri cu locuri. Fiecare din acest sector era rezervat pentru o categorie particulara sau clasa sociala, prima categorie fiind pentru imparat si Feciaorele Vestale si asa mai departe, pana la galeria superioara, unde stateau barbatii si femeile de rand. Arena, a carei etaj a fost indepartat, scoate la iveala un sistem subteran complex, care include mecanisme variate si aparatura pentru lupte si coridoare pentru tranzitul gladiatorilor si a animalelor salbatice.
Colosseumul este prezentat pe versiunea italiana a monedei EURO de cinci centi.
Scurt istoric al Colosseumului
Constructia, inaugurarea si renovarile romane
Locul ales pentru constructia Colosseumului a fost intr-o zona plana, in valea dintre Colinele Caelius, Esquilina si Palatina, prin care trecea o apa canalizata, cat si un lac artificial. Pana in secolul al II-lea I.Hr., zona a fost dens populata. Zona a fost devastata de Marele Incendiu al Romei din anul 64 D.Hr., in urma caruia imparatul Nero a luat in posesiune o mare parte a ei, pentru a-si construi domeniile sale.
El a construit, astfel, grandiosul palat Domus Aurea in acest loc, in fata caruia a creat un lac artificial, inconjurat de pavilioane, gradini si porticuri. Apeductul existent, Aqua Claudia a fost extins, pentru a furniza apa in zona, iar statuia gigantica din bronz, Colosul lui Nero, a fost pusa la intrarea in Domus Aurea. Chiar daca statuia a fost pastrata, cea mai mare parte din Domus Aurea a fost demolata. Lacul a fost secat si umplut cu pamant, iar zona a fost refolosita pentru locatia noului Amfiteatru Flavian. Au fost construite scoli de gladiatori si alte cladiri in apropierea Domus Aurea. Decizia lui Vespasian de a construi Colosseum pe locul lacului lui Nero poate fi vazuta ca un gest populist, de a inapoia poporului o zona a orasului pe care Nero a folosit-o in scopuri proprii.
In contrast cu multe alte amfiteatre, care erau localizate la periferiile orasului, Colosseum a fost construit in centrul orasului, fiind plasat in inima Romei. Constructia a fost fondata cu prada opulenta luata de la Templul Evreiesc dupa Marea Revolta Evreiasca din anul 70 D.Hr., de la Asediul Ierusalimului. In concordanta cu o inscriptie gasita in sit, "imparatul Vespasian a ordonat sa fie construit acest amfiteatru nou din contributia sa generala a pradei". Se spune adesea ca prizonierii evrei de razboi au fost adusi la Roma si au constituit o forta de munca numeroasa, care a fost necesara la constructia amfiteatrului, dar nu exista nicio dovada in acest sens. Probabil ca s-a spus acest lucru deoarece era o practica a romanilor de a umili populatiile infrante.
Impreuna cu acesta forta de munca necalificata, au lucrat echipe de constructori romani profesionisti, ingineri, artisti, pictori si decoratori, care au facut lucrarile specializate necesare pentru construirea Colosseumului. Colosseumul a fost construit cu cateva materiale diferite: lemn, piatra de var, tuf vulcanic, mozaic, ciment si mortar.
Constructia Colosseumului a inceput sub domnia lui Vespasian, in jurul anilor 70 - 72 D.Hr. (73 - 75 D.Hr., in concordanta cu cateva surse). Colosseumul a fost finalizat pana la al treilea etaj la moartea lui Vespasian, in anul 79. Nivelul superior a fost terminat de fiul sau, Titus, in anul 80 si jocurile inaugurale au fost tinute in anul 80 sau 81 D.Hr. Dio Cassius a relatat ca au fost omorate peste 9.000 de animale salbatice in timpul jocurilor de inaugurare ale amfiteatrului. A fost batuta si moneda comemorativa pentru a sarbatori inaugurarea amfiteatrului.
Cladirea a fost remodelata ulterior sub domnia fiului mai mic a lui Vespasian, imparatul nou desemnat Domitian, care a construit hipogeumul, o serie de tuneluri folosite pentru a gazdui animalele si sclavii. El a adugat, de asemenea, o galerie la partea superioara a Colosseumului, pentru a creste capacitatea locurilor.
In anul 217, Colosseumul a fost avariat grav de un incendiu mare, cauzat de sistemul de iluminat, conform celor relatate de Dio Cassius, care a distrus nivelurile superioare din lemn ale interiorului amfiteatrului. Amfiteatrul nu a fost reparat in totalitate pana in jurul anului 240 si a fost reparat din nou in anul 250 sau 252 si in anul 320. A fost mentionat faptul ca luptele cu gladiatori s-au tinut din nou in jurul anului 435.
O inscriptie mentioneaza faptul ca s-au facut restaurari ale diferitelor parti ale Colosseumului sub domniile lui Teodosie al II-lea cel Tanar si Valentinian al III-lea (care au domnit intre anii 408 - 455), pentru a repara probabil, daunele cauzate de cutremurul mare din anul 443, iar lucrari mai importante au urmat in anii 484 si 508. Arena a continuat sa fie folosita pentru lupte si in secolul al VI-lea.
Vanatoarea de animale a continuat cel putin pana in anul 523, cand Anicius Maximus a sarbatorit consulatul sau in Colosseum, avand cateva jocri numite "venationes", (care insemna vanatoarea si omorarea de animale salbatice) si a fost criticat de regele Theodoric cel Mare, pentru costurile mari.
Epoca Medievala
Colosseumul a suferit cateva schimbari radicale pentru a fi folosit. Pana la sfarsitul secolului al VI-lea a fost construita o capela mica in structura amfiteatrului, chiar daca aceasta nu avea nicio semnificatie religioasa pentru cladire. Arena afost convertita intr-un cimitir. Numeroasele spatii boltite din arcadele de sub locuri au fost transformate in locuinte si ateliere de lucru si sunt dovezi ca au fost inchiriate inca de la sfarsitul secolului al XII-lea. Prin anul 1200, familia Frangipani a luat Colosseumul si l-a fortificat, folosindu-l ca si castel.
Au fost produse pagube mari in Colosseum de catre marele cutremur din anul 1349, cauzand caderea partii exterioare de sud, care statea pe un teren aluvionar, mai putin stabil. O mare parte din piatra care a cazut a fost folosita pentru constructia de palate, biserici, spitale si alte cladiri, peste tot, in Roma.
Un ordin religios s-a mutat intr-o treime din partea de nord a Colosseumului, la mijlocul secolului al XIV-lea si a continuat sa il locuiasca pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. Interiorul amfiteatrului a fost dezvelit masiv de piatra, care era folosita oriunde, sau a fost arsa pentru a face var, in cazul fatadei. Bridele din bronz, care tineau lucrarile din piatra au fost smulse sau taiate din pereti, lasand numeroase goluri, care traumatizeaza cladirea si astazi.
Epoca moderna
In timpul secolelor XVI si XVII, oficialii Bisericii au jucat un rol important pentru Colosseum. Papa Sixtus V (1585 - 1590) a planuit sa transforme cladirea intr-o fabrica de lana, pentru a angaja prostituatele Romei, dar aceasta propunere a cazut odata cu moartea sa prematura. In anul 1671, Cardinalul Altieri a autorizat folosirea cladirii pentru luptele cu tauri, dar ideea a fost abandonata repede, datorita rumorii publice.
In anul 1749, Papa Benedict XIV a sustinut punctul de vedere care spunea ca aceasta cladire a fost un loc sacru, unde Crestinii de la inceput au fost martirizati. El a interzis folosirea Colosseumului ca si cariera de piatra si a consacrat cladirea in Pasiunea lui Hristos, instaland Bazele Crucii si declarand-o sfintita de sangele martirilor crestini care au pierit acolo. Oricum, nu exista nicio dovada istorica care sa sustina actiunea lui Benedict si nici alta dovada dinainte de seolul al XVI-lea care sa spuna ca altcineva ar fi sugerat acest lucru. Enciclopedia Catolica a tras concluzia ca nu exista dovezi istorice pentru aceasta supozitie, alta decat conjunctura rezonabila care spune ca ar fi fost multi martiri.
Papii de mai tarziu au initiat diferite proiecte de stabilizare si restaurare, indepartand vegetatia extinsa, care a napadit structura si ameninta sa strice cladirea. Fatada a fost intarita cu pene triunghiulare din caramida, in anii 1807 si 1827, iar interiorul Colosseumului a fost reparat in anii 1831, 1846 si 1930. Structura arenei a fost excavata partial in perioada 1810 - 1814 si in anul 1874 si a fost expusa in intregime sub Benito Mussolini, in anii 1930.
Colosseum este astazi una dintre cele mai populare atractii turistice ale Romei, primind milioane de vizitatori anual. Efectele poluarii si deteriorarea generala de-a lungul timpului au impus un program de restaurare majora, facut intre anii 1993 si 2000, la un cost de 40 de miliarde Lire italiene.
In anii trecuti, Colosseumul a devenit un simbol al campaniei internationale de pedepsire capitala (cu moartea), care a fost abolita in Italia in anul 1948. Au avut loc cateva demonstratii in fata Colosseumului, impotriva pedepsei cu moartea, in anul 2000. De atunci, ca un gest impotriva pedepsei cu moartea, autoritatile locale ale Romei au schimbat culoarea iluminatului nocturn al Colosseumului, din alb in galben. Culoarea iluminatului se schimba daca unei persoane condamnata la moarte, de oriunde in lume, i se comuta pedeapsa sau este eliberata sau daca se aboleste aceasta pedeapsa cu moartea. Mai recent, Colosseumul a fost iluminat in galben in noiembrie 2012, cand s-a abolit pedeapsa capitala in statul american Connecticut, in luna aprilie a aceluiasi an.
Datorita starii de ruina din interior, Colosseumul nu poate fi folosit pentru a agazdui evenimente, se pot primi acum numai cateva sute de spectatori, pe locuri temporare. Oricum, s-au tinut concerte mari afara, folosind Colosseumul ca fundal. S-au tinut spectacole mari la Colosseum in anii recenti, care i-au inclus pe Ray Charles (mai 2002), Paul McCartney (mai 2003), Elton John (septembrie 2005) si Billy Joel (iulie 2006).
Exteriorul Colosseumului
Amfiteatrul, literalmente un "teatru dublu", a fost denumit asa deoarece provine din fuziunea a doua teatre care, in Grecia antica consta dintr-o serie de randuri de locuri semicirculare, inaltate din scena si din orchestra centrala. Rezultatul a fost crearea unui ring eliptic enorm, din marmura placata cu travertin, inaltat in patru etaje. Planul amfiteatrului are 189 metri lungime si 156 metri latime, iar aria sa este de 6 hectare. Inaltimea zidului exterior al Colosseumului este de 48 de metri. Perimetrul originar masura 545 metri. Arena centrala este ovala, are 86 metri lungime si 156 metri latime si este inconjurata de un zid de 4,5 metri inaltime, care se ridica pana la nivelul primelor randuri pentru spectatori.
Ceea ce vedem in Colosseum astazi este ce a ramas din edificiul grandios dupa devastarile provocate de natura (a fost avariat de diferite cutremure) si de mana omului, care nu a ezitat sa il foloseasca ca si cariera de piatra, pentru constructiile de cladiri si sa-l distruga pentru a folosi marmura si alte decoratii pretioase.
Se estimeaza ca zidul exterior a fost construit din 100.000 de metri cubi de travertin, si nu a fost zidit cu mortar, ci a fost fixat cu scoabe din fier. Ansamblul structurii a suferit pagube insemnate in decursul veacurilor, prin prabusirea unor parti mari din el, in urma mai multor cutremure. S-a pastrat partea de nord a zidului de incinta. In secolul al XIX-lea, au fost adaugate la extremitatile sale rampe din caramida, pentru a-l consolida. Restul exteriorului actual al Colosseumului este de fapt zidul interior de la origine.
Partea care s-a pastrat din zidul exterior al fatadei monumentale se compume din trei niveluri de arcade suprapuse, care au deasupra o platforma pe care se inalta un atic foarte inalt, prevazut cu ferestre la intervale regulate. Primele trei etaje aveau arcade cu jumatate de coloane dorice, ionice si corintice intre ele, in timp ce aticul (etajul de la varf), mai compact, era impodobit cu pilastri corintici si avea ferestre. Fiecare arc de la al doilea si de la al treilea etaj a fost ornat cu statui, care reprezentau, probabil, divinitati si alte personaje ale mitologiei greco - romane.
In jurul partii superioare a aticului erau 240 de catarge dispuse in corbel. Acestea sustineau acoperisul mare, retractabil, care se numea "velarium" si care ferea spectatorii de ploaie sau de arsita soarelui. Acesta consta dintr-o panza foarte mare, sustinuta de o plasa din franghii, care avea o gaura la mijloc. Aceasta panza acoperea doua treimi din arena, fiind in panta, catre centru, pentru a capta vantul si a-l dirija catre spectatori. Velariumul era manevrat de marinari inrolati pentru acest scop la sediul marinei din Misenum si erau cazati la cazarma Castra Misenatium, din apropierea Colosseumului.
Capacitatea foarte mare a Colosseumului a necesitat un sistem de acces si de evacuare eficient, pentru care arhitectii au conceput solutii similare celor care exista la stadioanele moderne. La parter erau 80 de intrari, dintre care 76 au fost destinate spectatorilor de rand. Fiecare intrare era numerotata, ca si fiecare scara. Nordul intrarii principale era rezervat imparatului si apropiatilor sai, iar celelalte trei intrari axiale erau destinate elitei. Cele patru intrari axiale erau decorate bogat cu picturi si reliefuri din stuc, din care s-au pastrat niste fragmente. A disparut un numar mare de intrari, prin prabusirea zidului exterior, dar mai exista inca intrarile XXIII la LIV.
Biletele de intrare erau sub forma de bucati din ceramica, pe care erau indicate, prin numere, sectiunea si randul. Spectatorii ajungeau la locurile lor prin mai multe "vomitoria", care dadeau in tribuna. La finalul jocurilor sau in caz de urgenta, evacuarea se putea face pe acolo, in cateva minute.
Exteriorul Colosseumului, in urmatoarele 16 fotografii.
Interiorul Colosseumului
Conform Calendarului Codex din anul 354, Colosseumul ar fi putut gazdui 87.000 de persoane, cu toate ca estimarile moderne estimeaza cifra la aproximativ 50.000 de spectatori. Spectatorii erau asezati intr-un aranjament pe niveluri, care reflecta natura rigida, stratificata a societatii romane. Erau puse boxe speciale, la nord si la sud, pentru imparat si Virginele Vestale, care ofereau cele mai bune unghiuri de vedere spre arena.
Aceste boxe erau flancate la acelasi nivel de o platforma lata, sau podium, pentru clasa senatoriala, careia ii era permis sa-si aduca scaune de acasa. Numele catorva senatori din secolul al V-lea, gravate in piatra, se pot vedea si astazi si erau probabil zonele rezervate lor. Randul de locuri de deasupra senatorilor, cunoscut ca "maenianum primum", era ocupatat de clasa nobila non - senatoriala sau de cavaleri (equites).
Urmatorul nivel de deasupra, "maenianum secundum", era rezervat originar pentru cetatenii romani de rand (plebeii) si era divizat in doua sectiuni. Partea inferioara ("immum") era rezervata pentru cetatenii bogati, in timp ce partea superioara ("summum") era rezervata pentru cetatenii saraci. Existau si sectoare specifice pentru alte grupuri sociale, de exemplu, baieti cu tutorii lor, soldati in permisie, demnitari straini, scribi, profeti, preoti si alte categorii sociale.
Locurile din piatra (si mai tarziu din marmura) erau rezervate pentru cetateni si nobili, care, probabil isi aduceau perne de acasa. Existau inscriptii care identificau zonele rezervate pentru diferitele grupuri.
A fost adaugat alt nivel (etaj) mare, " maenianum secundum in legneis", in partea superioara a cladirii, in timpul domniei lui Domitian. Acest etaj consta dintr-o galerie pentru saraci, sclavi si femei. Etajul avea fie numai camere cu locuri, fie banci din lemn foarte abrupte.Cateva categorii sociale erau interzise complet in Colosseum, cu ar fi groparii, actorii si vechii gladiatori.
Fiecare rand de locuri era impartit in sectiuni ("maeniana") de catre pasaje curbate si pereti scunzi ("praecinctiones" sau "baltei") si era subdivizat in "cunei" sau colturi, de scari si intervalele din vomitoria (singular vomitorium, erau pasaje care se deschideau intr-un rand de locuri, din partea de jos sau din spate). Fiecare rand ("gradus") de locuri era numerotat, permitand fiecarui loc individual sa fie marcat exact prin gradul sau, cuneus si numar.
Arena si hipogeumul
Arena propriu-zisa avea 83 pe 48 metri si consta dintr-o podea din lemn acoperita cu nisip (cuvantul latin pentru nisip este harena sau arena), care acoperea un subsol cu o structura elaborata, numit hipogeum (literar ineamna subsol). Hipogeumul nu a facut parte din constructia originala, el a fost construit la ordinul imparatului Domitian. A ramas putin din podeaua arenei originale, dar hipogeumul este inca vizibil foarte clar. Consta dintr-o retea de doua niveluri subterane de tuneluri si custi, aflate sub arena, unde erau tinuti gladiatorii si animalele inainte de a incepe luptele.
80 de bare verticale furnizau accesul instatnt la arena, pentru animalele din custi si pentru scenariile pieselor. Platforme rabatabile mari, numite "hegmata" furnizau accesul elefantilor si dresorilor. Hipogeumul a fost restructurat cu numeroase ocazii si se pot vedea cel putin 12 faze diferite ale constructiei. Hipogeumul era conectat prin tuneluri la un numar de puncte din afara Colosseumului. Animalele si interpretii erau adusi prin tunel. Animalele erau aduse de la grajdurile din apropierea baracilor gladiatorilor, la Ludus Magnus din est, care erau conentate, de asemenea, prin tuneluri.
Erau furnizate tuneluri separate pentru imparat si Fecioarele Vestale, pentru a le permite sa intre si sa iasa din Colosseum fara a fi nevoie sa treaca prin multime.
Au existat, de asemenea, cantitati substantiale de masinarii, in hipogeum. Lifturi si scripeti ridicau si coborau decorul si suportii si ridicau custile animalelor la suprafata, pentru a le elibera in scena. Exista dovezi scrise despre existenta mecanismelor hidraulice mai mari si conform descrierilor antice era posibil sa se inunde scena rapid, probabil printr-o conexiune la un apeduct din apropiere. Oricum, constructia hipogeumului, la porunca lui Domitian, a insemnat sfarsitul practicilor inundarii arenei si astfel a simularii bataliilor navale, devreme, in existenta Colosseumului.
Interiorul Colosseumului, in urmatoarele 29 fotografii.
Randuri de locuri, in urmatoarele 6 fotografii.
Locul pe care a fost Colosul lui Nero, de la capatul Via dei Fori Imperiali, este marcat de cateva dale din travertin puse in sosea si se crede ca statuia din bronz aurit a avut cca 30 de metri inaltime. Langa ea se afla Arcul lui Constantin, un arc triumfal magnific, cu trei arcade, ridicat de popor si de Senat in anul 312, pentru a sarbatori victoria lui Constantin asupra lui Maxentius in batalia de la Podul Milvian. Avand decoratii din compozit, arcul are medalioane si reliefuri care au fost jefuite din monumentele imperiale anterioare. Arcul a fost conservat excelent.
In fata Arcului lui Constantin a fost Meta Sudans, o fantana conica din caramizi, construita de Titus la sfarsitul secolului I D.Hr. Conform legendei, gladiatorii se spalau si isi potoleau setea la aceasta fantana, dupa luptele lor din Colosseum. Acum a ramas numai fundatia fantanii.
In spatele Colosseumului se ridica Oppian, una dintre cele trei inaltimi ale Colinei Esquilina, care este una dintre cele sapte coline ale Romei. Aici este un parc acum, care incorporeaza diferite ruine romane, incluzand ramasitele palatului Domus Aurea, care sunt in mare parte sub pamant. Cladirea decorata somptuos a fost palatul imparatului Nero.
Dupa moartea imparatului, palatul a fost acoperit de Baile lui Traian, o jumatate de secol mai tarziu. Din Domus Aurea se pot inca admira coridoarele lungi si camerele cu fresce splendide, iar descoperirea si explorarea lor a fost sursa de inspiratie pentru multi artisti renascentisti.
Colina Esquilina vazuta de pa Colosseum, in urmatoarele 3 fotografii.
Comments
Post a Comment