Elvetia - Castelul Chillon
Am vizitat Castelul Chillon in iulie 2013. Am mers cu trenul de la Zurich la Montreux, pentru a vizita castelul.
Daca doriti mai multe informatii despre Zurich, le gasiti aici.
Castelul Chillon se afla pe Avenue de Chillon 21, 1820, Veytaux, Elvetia. Din gara de la Montreux se ia unul dintre autobuzele 201 sau 290, pana in apropierea castelului, care este la 3 km de Montreux. Autobuzul vine la 15 minute si face 8 minute pana la castel. Programul de vizitare al castelului este zilnic, de la 90.00 - 19.00. Un bilet de intrare costa 12,5 CHF. Noi am avut Swiss Flexi Pass si nu am platit nimic nici la tren, nici la autobuz si nici la inttrarea in muzeu.
Timpul de vizitare al castelului este de 1 ora.
Castelul Chillon (in franceza Château de Chillon) este situat pe o insula de pe Lacul Geneva (Lacul Léman, in limba franceza), la sud de Veytaux, in cantonul Vaud. Castelul se afla la capatul estic al lacului, pe malul ingust dintre Montreux si Villeneuve, care ofera acces la valea alpina a Ronului. Chillon se numara printre cele mai vizitate castele din Elvetia si din Europa. Castelul este, de asemenea, cunoscut pentru faptul ca inspirat castelul din filmul Mica sirena.
Fiind ocupat suucesiv de Casa de Savoia si apoi de trupele din Berna, din anul 1536 pana in anul 1798, Castelul Chillon apartine acum Cantonului Vaud si este clasificat ca Proprietate culturala Elvetiana de semnificatie nationala. Fortul Chillon, copia sa moderna, este ascunsa in partea prapastioasa a muntelui.
Scurt istoric al castelului
Chillon a inceput ca un bastion roman care pazea drumul strategic prin pasurile Alpine. Istoria de mai tarziu a castelului a fost influentata de trei perioade majore: Perioada Savoia, perioada Berneza si Perioada Vaudois. Castelul Chillon a fost construit pe insula Chillon, o roca din calcar care avanseaza in Lacul Geneva, intre Montreux si Villeneuve,cu o parte prapastioasa si cu lacul pe cealalta parte.
Plasarea casatelului a fost strategica, deoarece inchide pasajul dintre Riviera Vaud (cu acces la nord spre Germania si Franta) si Valea Rinului, care permite accesul rapid in Italia. Mai mult, locul ofera o vedere excelenta a coastei Savoyard. O garnizoana putea sa controleze astfel atat militar cat si comercial, accesul la drumul spre Italia si sa aplice taxe.
Conform etnologului elvetian Albert Samuel Gatschet, numele de Chillon vine din dialectul Waldensian si ar insemna "piatra plata, dala, platforma". Castrum Quilonis (1195) ar insemna astfel "castel construit pe un chillon", adica pe o platforma stancoasa. Prima constructie a castelului dateaza din jurul secolului al X-lea, chiar daca are toate sansele sa fi fost deja un loc secret militar inainte de aceasta data. In timpul excavarilor din secolul al XIX-lea au fost descoperite obiecte care dateaza din timpurile romane, cat si ramasite din Epoca Bronzului. Dintr-un gard de pari dubli din lemn, romanii ar fi fortificat locul inainte ca sa fie adaugat un donjon patrat, in secolul al X-lea.
Surse din secolul al XIII-lea leaga posesiunea Chillon de Eposcopia Sionului. Un act constitutiv din anul 1150, in care Contele Humbert al III-lea de Savoia doneaza cistercienilor (ordin calugaresc catolic) din Hautcret pasajul liber al Chillonului, atesta dominatia Casei de Savoia in Chillon. La acea vreme a fost o dominatie senioriala a Casei de Savoia, cu un cadru al unei societati feudale si nu o dominatie administrativa.
Perioada Savoia (1150 - 1536)
Partile cele mai vechi ale castelului nu au fost datate definitiv, dar prima consemnare scrisa a castelului a fost in anul 1005. Castelul a fost construit sa controleze drumul din Burgundia spre marele Pas Saint Bernard. De la mijlocul secolului al XII-lea, castelul a fost resedinta de vara a Contilor de Savoia, care aveau o flota de vapoare pe Lacul Geneva. Cstelul a fost extins mult in anii 1248 si 1266 - 1267 de catre Petru al II-lea. In acest timp au fost adaugate ferestre specifice castelului, care ar fi trebuit adaugate mai tarziu Castelului Harlech de catre maestrul James din Saint George.
Castelul Chillon ca inchisoare
In timpul Razboaielor Religioase din secolului al XVI-lea, castelul a fost folosit de catre Ducii de Savoia pentru a intemnita prizonierii. Cel mai faimos prizonier al Castelului Chillon a fost, probabil, François de Bonivard, un nobil, ecleziastic, istoric si patriot din Geneva pe vremea Republicii Geneva. El a fost un partizan al reformei protestante si, in mare parte, a fost un libertin, in ciuda vocatiei sale. El a fost intemnitat la Chillon in anul 1530, deoarece s-a opus incercarilor lui Carol al III-lea de Savoia de a cuceri Geneva. In cei sase ani cat a stat in inchisoare, Bonivard a umblat atat cat ii permitea lantul si a facut un sant. Lantul si santul se pot vedea si astazi.
Perioada Berneza (1536 - 1798)
In anul 1536, castelul a fost capturat de trupele din Berna. Toti prizonierii, inclusiv de Bonivard, au fost eliberati. Castelul a devenit rezidenta pentru un judecator din Berna, pana cand a fost convertit intr-o inchisoare de stat, in anul 1733.
Perioada Vaudois (1798 - pana in prezent)
In anul 1798, populatia din cantonul francez Vaud a dat afara autoritatile din Berna (vorbitoare de limba germana) si au declarat Republica Lemanica. Trupele din Vaud au invitat trupele franceze sa-i ajute la mentinerea autonomiei fata de celelalte cantoane ale Confederatiei Elvetiene. Cand s-au mutat trupele franceze si au ocupat castelul, acesta a fost folosit ca depozit de munitie si arme.
Restaurarea
La sfarsitul secolului al XIX-lea, au fost amenajate structuri pentru o restaurare stiintifica a monumentului. S-a organizat un adevarat laborator unde s-a dezvoltat o restaurare monumentala, care a fost considerata exemplara. Restaurarea a fost laudata de Johann Rudolf Rahn intr-o lectura data in anul 1898 Societatii Antichitatilor din Zurich si imparatului german William al II-lea, solicitat de modelul Chillon in vederea reconstructiei fortaretei Haut - Koenigsbourg.
Acest rezultat a fost datorat catorva factori:
- urgenta personalitatilor competente
- crearea unei Asociatii pentru restaurarea Castelului Chillon
- numirea Comisiei Tehnice care sa coordoneze lucrarile
- adoptia de catre cantonul Vaud a legii monumentelor istorice din anul 1898.
Reconstructia Castelului Chillon a fost printre primele exemple cand stiinta arheologiei si istoria au fost aplicate pentru a reconstrui o structura intr-un mod istoric riguros. Interventia de pionierat a personalitatilor din protectia monumentelor a fost decisiva pentru restaurarea castelului. La restaurarea castelului au participat: Johann Rudolf Rahn, unul dintre protagonistii principali de la originile Societatii Elvetiene a Monumentelor Istorice din 1880 si Henry de Geymuller, specialist international in restaurarea monumentelor, care s-au asociat cu specialisti in reabilitatrea cladirilor, care lucrasera la Biserica Sfantului Sulpice din Vaud, Biserica Sfantul Francois din Lausanne si Catedrala din Lausanne.
In plus, Ernest Burnat, care a fost foarte implicat in construirea Catedralei din Lausanne a fost numit initial arhitectul restaurarii Castelului Chillon, dar a fost inlocuit de Albert Naef, care a jucat un rol major in dezvoltarea arheologiei in cantonul Vaud si care si-a devotat 20 de ani din viata sa pentru studierea Castelului Chillon. In anul 1887 a fost constituita Asociatia pentru restaurarea Castelului Chillon. S-a planificat, de asemenea, sa se creeze un muzeu istoric la castel.
In anul 1889 s-a infiintat o Comisie Tehnica compusa din istorici de arta renumiti si arhitecti specializati in restaurari de monumente: Johann Rudolf Rahn, Théodore Fivel, arhitect in Cambery si mare cunoscator al arhitecturii Savoyard, Leo Chatelain, restaurator al Bisericii Colegiu din Neuchatel, Henry de Geymüller, teoretician al restaurarilor si specialist al arhitecturii renascentiste si in sfarsit, Henri Assinare, arhitect al statului.
Prima lor intalnire a avut loc pe data de 27 octombrie 1890 si de atunci, acesti specialisti au supervizat lucrarile de restautrare ale Castelului Chillon, multi ani. Geymüller, in particular, bizuindu-se pe principiile publicate deja in anul 1865 si completate in anul 1888) de catre Institutul Regal al Arhitectilor Britanici, a facut un set de reguli de baza prin scrierea unui studiu intitulat "Piatra de Temelie pentru Programul de Restaurare si Principiile Fundamentale", pe care s-a bazat restaurarea si care a fost tiparit in Lausanne in anul 1896.
Legea Waldensian din anul 1898 (prima de acest gen din Elvetia) a fost facuta de Albert Naef. In particular, legea planifica sa stabileasca un ordin cantonal pentru monumentele istorice si sa creeze un serviciu arheologic cantonal. Naef a fost desemnat in aceasta functie, desigur si a fost responsabil pentru punerea in aplicare a unei protectii reale a monumentelor istorice.
Investigarea sistematica a castelului a fost inceputa de Ernest Burnat, care a initiat o inspectie a fortaretei, continuata apoi si intensificata de catre Albert Naef. Naef nu numai ca s-a alaturat Comisiei Tehnice, dupa moartea lui Fivel in anul 1895, dar l-a inlocuit pe insusi Burnat ca arhitect arheolog, responsabil al lucrarii. In acest mod, estetica a ramas mereu subordonata eticii stiintifice. Restaurarea a trebuit sa fie bazata pe mai multe cunostinte ale monumentului, pe cat posibil si investigarea a fost metodica. S-au luat in considerare realizarile istoriei, prin cercetari extinse in arhive, s-au facut excavari arheologice si inregistrari detaliate, chiar la mulaje, daca a fost necesar.
Castelul a fost pur si simplu conturat, gol, intregul proces fiind documentat constiincios prin planuri, schite si fotografii, cat si printr-o gazeta pe care a tinut-o zilnic Naef. In timpul restaurarii, inlocuirea pietrelor a fost indicata prin inscriptii (R-restaurata, RFS-facsimil restaurata, RL-restaurare libera) sau printr-o schimbare a culorii, sau chiar printr-o linie rosie pe zidarie. Aceasta regula a fost respectata pana in anul 1908, dupa care nu s-a mai aplicat.
Turismul
Pana la sfarsitul secolului al XVIII-ea, castelul a atras scriitori romantici. De la Jean-Jacques Rousseau pana la Victor Hugo, via Alexandre Dumas, Gustave Flaubert si Lord Byron, castelul a inspirat poeti din intreaga lume. In anul 1900, arhitectul Albert Naef a continuat lucrarea de restaurare pentru a ajunge la starea actuala a cladirii. El a refacut interiorul si tapiseriile camerelor definite, cum ar fi Marea Camera Judecatorului, numita, de asemenea, "Marea Bucatarie Berneza".
Pana in anul 1939, castelul a avut peste 100.000 de vizitatori pe an. Proximitatea orasului popular Montreux a contribuit la acest numar mare de vizitatori. Peste ani, numarul vizitatorilor a crescut si pana in anul 2005 monumentul a avut 300.000 de vizitatori pe an.
Multumita restaurarilor, castelul este in conditii excelente si este un model bun pentru arhitectura feudala. Castelul a gazduit de doua ori campania Teatrului din Graal (Elvetia), care are sediul in Thonon-les-Bains, pentru a juca adaptarea de sunet si lumina a piesei "Regele Lear" a lui Shakespeare, in anii 2009 si 2012 si o piesa epica inspirata de Grecia Antica: Hyperion.
Arta
Un mecanism automatizat, mecanic, care reprezinta Castelul Chillon la scara 1/100, facut din zinc, otel si alama, echipat cu o boxa muzicala cu pagina muzicala originala, scrisa de mana compozitorului din Geneva E.Perrin, ilustreaza capturarea castelului si eliberarea lui François de Bonivard de catre trupele din Berna, din anul 1536. Mecanismul dateaza din anul 1890 si a fost facut de-a lungul unei perioade de cinci ani de catre ceasornicarul Edouard-Gabriel Wuthrich si manevreaza o suta de figurine, incluzand multi soldati mici.
Ferestrele cu grilaje arata, de asemenea, interiorul castelului, incluzand scene de tortura din inchisoare. Dupa ce a disparut cateva decade si a fost gasit in diferite case, mecanismul a fost achizitionat de catre Asociatia Prietenilor Castelului Chillon, Muzeul Cantonal de Arheologie si Istorie (MCAH) si Fundatia Castelului, pentru suma de 59.000 franci elvetieni, la o licitatie tinuta in Paris, in martie 2016.
Fiind inspirat de povestea lui François de Bonivard, dupa o vizita la castel, Lordul Byron a scris un poem intitulat "Prizonierul Chillonului", in anul 1816. Gustave Courbet a pictat castelul de cateva ori, in timpul exilului sau in Elvetia, nu departe de castel, in Tour-de-Peilz. Cea mai faimoasa reprezentare este o panza in ulei, denumita "Castelul Chillon", pictata in anul 1874 si aflata acum la Muzeul Courbet din Ornans. Pictorul E.Lapierre (secolele XIX-XX) a facut, de asemenea, o pictura in ulei a castelului, in anul 1896.
In nuvela sa "Daisy Miller", din anul 1878, Henry James a ales Castelul Chillon ca loc de vizitare pentru eroina sa si pentru tanarul compatriot american Winterbourne. Ceea ce a fost inchisoare pentru François de Bonivard ia astfel, de la inceputul povestirii, un inteles simbolic si prevestitor pentru destinul lui Daisy Miller care crede ca el putea scapa de lanturile conventiilor sociale.
Castelul Chillon in zilele noastre
Castelul Chillon este deschis publicului pentru vizite si tururi. In concordanta cu website-ul castelului, Chillon este listat ca "cel mai vizitat monument istoric al Elvetiei". Se plateste o taxa de intrare in castel si este o parcare in fata castelului si o statie de autobuz in apropiere.
Inauntrul castelului sunt cateva transformari ale interioarelor pentru cateva dintre camerele principale, incluzand Marele Dormitor, Salonul si pivnitele. Inauntrul castelului propriu-zis sunt deschise publicului patru saloane mari, trei curti interioare (Curtea inferioara, Curtea Cstelanilor si Curtea de Onoare) si o serie de dormitoare. Una dintre cele mai vechi camere este Camera Domini, care a fost ocupata de Ducele de Savoia si este decorata cu picturi murale medievale din secolul al XIV-lea. Sunt patru holuri mari in castel care serveau ca sali de banchete in Perioada Savoia, iar in perioada Berneza se pronuntau sentinte judecatoresti in ele. Toate cele patru holuri au ferestte care ofera privelisti superbe cu Lacul Geneva si Alpii.
Cultura populara
Chillon este cadrul poemului "Prizonierul Chillonului", de Lord Byron (1816), care povesteste despre François de Bonivard. Byron si-a gravat numele sau pe un pilastru al donjonului. Castelul este unul dintre cadrele din nuvela "Daisy Miller" a lui Henry James (1878). Chillon a inspirat, de asemenea, castelul din desenele animate ale lui Disney, "Mica sirena". Castelul Chillon a fost folosit ca imagine de fundal in albumul live a lui Bill Evans din anul 1968 intitulat " Bill Evans la Festivalul de Jazz Montreux".
Castelul Chillon vazut din sud, in urmatoarea fotografie.
Castelul Chillon vazut din fata, in urmatoarea fotografie.
Turnul Principal al Castelului Chillon a fost un turn de refugiu si un simbol al puterii. Turnul, care dateaza din secolul al XI-lea, a fost folosit, de asemenea ca post defensiv de observatie, rezidenta in caz de atac asupra castelului, magazie si chiar inchisoare si magazie de praf de pusca.
Pentru a proteja turnul, usa lui este localizata la inaltime fata de sol si se putea ajunge la ea numai pe o scara mobila sau pe un pod basculant, iar astazi pe scari. Scarile interioare au fost adaugate in secolul al XX-lea, pentru a facilita accesul la etajele superioare ale Turnului Principal, de unde se pot admira Lacul Geneva, orasul Montreux si podgoriile Castelului Chillon.
Turnul Principal al Castelului Chillon (cel acoperit), in urmatoarea fotografie.
Interiorul Castelului Chillon.
Se intra prima data la subsolul castelului, unde este Pivnita, care dateaza din secolul al XI-lea si se poate vedea in ea roca pe care a fost construit castelul. Pivnita a fost extinsa si reorganizata de-a lungul anilor si boltele gotice sunt din secolul al XIII-lea, cand locul a fost folosit ca pivnita de vin si magazie. Camerele din aceasta zona au fost folosite, de asemenea, ca depozite si adapost pentru garnizoane. In secolele XVII si XVIII, locul a fost folosit ca arsenal pentru plutoanele din Berna.
Pivnita Castelului Chillon, in urmatoarele doua fotografii.
Inchisoarea si Poarta din Spate
Unele parti ale Pivnitei au fost transformate in inchisoare, in anul 1290. Lordul Byron si-a gravat numele cu graffiti pe una dintre coloanele Pivnitei, iar gravura se poate vedea si in zillele noastre. Poarta din Spate permitea ocupantilor castelului sa descarce bunuri sau sa scape cand era atacat castelul, ducandu-se pe lac.
Inchisoarea castelului, in urmatoarea fotografie.
Rezidenta. Salile de ceremonii, banchet si mese.
Sala de mese a administratorului castelului
Decorul si picturile din acesta sala sunt reproduceri de modele care dateaza din secolul al XIII-lea. Coloanele din stejar sunt originale, din secolul al XIII-lea, iar tavanul casetat si soba dateaza din secolul al XV-lea.
Sala de mese a administratorului castelului, in urmatoarea fotografie.
Aula Nova
Aula Nova a fost camera de ceremonii pentru administratorul castelului. Tavanul camerei, cu bolta butoi, a fost restaurat in perioada 1925 - 1926.
Mobilierul medieval al Castelului Chillon, o productie romana si gotica.
Mobilierul roman care a supravietuit pana in zilele noastre nu este prea numeros, cea mai veche piesa dateaza din secolul al XII-lea. Productia gotica marcheaza arta artistica a mobilierului si dateaza in principal din secolul al XIII-lea. Mobilierul castelului a fost reconditionat in secolul al XIX-lea.
Aula Nova, in urmatoarea fotografie.
Aula Magna, a fost folosita in Evul Mediu de catre Casa de Savoia, pentru receptii, banchete si chefuri. Tot in aceasta sala se primeau vasali si se judecau spete.
Sala de Receptie si a Stemelor
Aceasta sala a fost camera de receptii in Evul Mediu. Semineul dateaza din secolul al XV-lea.
Camera Domini
Dormitorul Lordului a fost dormitorul Contilor si Ducilor de Savoia. A fost creat in secolul al XIII-lea si mobilat in secolul al XIV-lea. Picturile murale care infatiseaza animale si vegetatie abundenta dateaza din acea perioada. Flori de crin si cruci, care reprezinta stema Casei de Savoia, decoreaza grinzile elaborate si tavanul casetat. O scara in spirala construita in jurul anului 1336 permitea Lordului Castelului sa urce pe metereze si sa coboare in capela sa privata.
Capela Sfantul Gheorghe a fost capela privata a Contilor si Ducilor de Savoia. Fereastra si usa din capela sunt din secolul al XII-lea. Boltele capelei dateaza din secolul al XIII-lea, iar decoratiile peretilor si tavanului dateaza din secolul al XIV-lea.
Dormitorul Bernez si Anticamera
Dormitorul Bernez a fost folosit mai mult ca dormitor, atat in Evul Mediu cat si in Perioada Berneza. Decorul dormitorului este din Perioada Berneza si dateaza din secolul al XVII-lea, avand plante, fructe si animale pictate pe un fond alb. Anticamera ofera accesul in dormitor si a fost folosita, probabil de servitori si stafful castelului.
Dormitorul Bernez, in urmatoarea fotografie.
Salonul lui Petru al II-lea a fost dedicat lui Petru al II-lea de Savoia (1203 - 1268) si expune obiecte care evoca puterea dinastiei Savoia.
Salonul lui Petru al II-lea, in urmatoarele doua fotografii.
Camera cu Panouri din Lemn, Dressingul si Latrinele
Se spune ca Sala cu Panouri din Lemn a fost folosita in secolul al XIV-lea pentru a gazdui doamnele Casei de Savoia. Dresingul are un semineu de colt si picturi murale care dateaza din secolul al al XIII-lea. Dressingul gazduieste un sistem pentru baie foarte interesant, din acea perioada. Latrinele (toaletele) dateaza din secolul al XIII-lea si deschiderea lor dubla indica folosirea colectiva a acestor toalete. Asa cum se poate vedea daca ne uitam in jos prin deschidere, mizeria cadea in afara peretilor castelului, jos pe stanca prapastioasa.
Sala cu Panouri din lemn, cu jucariile copiilor, in urmatoarea fotografie.
Latrinele, in urmatoarele doua fotografii.
Panorama care se vede de la ferestrele din acesta zona a castelului, in urmatoarele 8 fotografii.
Istoricul castelului, cu machetele lui, in urmatoarea fotografie.
Defensivele, Bastionul, Casa Portii, Turnul cu Ceas si Galeria Santinelelor.
Au fost construite trei turnuri semi-circulare in jurul anului 1230 si modificate de-a lungul timpului, pentru a fi adaptate defensivei castelului. Casa Portii si Turnul cu Ceas erau situate deasupra si pazeau podul si intrarea in castel. In aceasta parte a castelului sunt expuse cateva exemple de armuri si arme. In Sala armelor sunt expuse cateva arme medievale din secolele XIII - XV, muschete, arcuri, furci, sabii. Din Galeria Santinelelor si de pe metereze se poate vedea castelul si gaurile strapunse folosite pentru defensiva.
Muzeul Castelului Chillon si panorama vazuta de pe meterezele castelului, in urmatoarele 17 fotografii.
Curtea interioara a castelului
Castelul Chillon are cinci curti interioare. Pe partea tarmului, castelul a fost proiectat pentru defensiva, in timp ce partea cladirii dinspre lac a fost folosita ca rezidenta.
Curte interioara a castelului, vazuta de pe meterezele castelului, in urmatoarea fotografie.
Sala armelor de jet, in urmatoarea fotografie.
Iesirea din castel, in urmatoarele doua fotografii.
Curtea de la iesirea din castel si vedere cu autostrada, vazuta din curte, in urmatoarele doua fotografii.
Castelul Chillon vazut din sud, in urmatoarele doua fotografii.
Comments
Post a Comment