Romania-Cetatea Cisnadioara

 

ROMANIA -

CETATEA CISNADIOARA

 

 

 

In acest articol va prezint Cetatea Cisnadioara. 

 

 

In prima zi de vacanta am plecat de la Paltinis la Cisnadioara. Distanta dintre cele doua localitati este de 30 kilometri.

 

Daca doriti mai multe informatii despre statiunea Paltinis, le gasiti aici.

 

Este genul de plimbare care imi place foarte mult. Dupa ce am parcat masina, gratuit in centrul satului, am mers cativa pasi pana la casa de bilete a cetatii si apoi am urcat un deal, prin padure, cam 10 - 15 minute. Urcarea nu este grea, aerul este curat, sunt multe banci unde te poti relaxa si refugii unde poti sa admiri privelistea si sa faci fotografii. Si nu in ultimul rand, biserica care si-a pastrat o fascinanta autenticitate.

 

Cetatea din Cisnadioara se afla in centrul satului cu acelasi nume, pe o colina circulara. Programul de vizitare al cetatii este zilnic, intre orele 10.00 - 18.00, pentru perioada iunie - octombrie; de marti - joi doar cu programare prealabila si vineri - duminica intre orele 10.00 - 15.00, pentru perioada noiembrie - februarie; luni cu programare prealabila si marti - duminica intre orele 10.00 - 18.00, pentru perioada martie - mai; zilnic, intre orele 10.00 - 15.00, pentru perioada 24 - 31 decembrie. Un bilet de intrare la cetate costa 8 lei pentru adulti si 5 lei pentru copii.

 

Satul Cisnadioara (in limba germana: Michelsberg, in limba maghiara: Kisdisznod) se intinde ca pe o terasa, cu muntii Cibin in fundal. Actualul proprietar al cetatii este Primaria orasului Cisnadie. In anii 1960, Biserica Evanghelica a cedat cetatea statului, altfel restaurarea necesara nu ar fi fost posibila.

 

Pe varful dealului se gasesc resturile unei cetati bine intarite odinioara, de la care se mai pastreaza integral numai o constructie bisericeasca in stil roman. Un zid oval inconjura curtea cetatii.

 

De la aceasta inaltime se vede o priveliste minunata de jur imprejur: inspre sud si vest se vede zona muntoasa a muntilor Cibinului si spre est, trecand peste orasul Cisnadie in Valea Oltului pana la muntii mareti ai Fagarasului. La poalele dealului cetatii se intinde satul plin de traditii Cisnadioara/Michelsberg langa Valea Argintului, inconjurat de case de vacanta moderne in zona livezilor stravechi. De aici se vede frumos rasaritul si apusul soarelui, se aude cum rasuna chemarea cucului si se poate vedea barza satului cum brazdeaza cerul.

 

Cetatea Cisnadioara vazuta din sat, in urmatoarele 7 fotografii.

 

 

Istoria Cetatii Cisnadioara - mai mult de 800 de ani

 

La fel ca celelalte cetati taranesti si biserici din Ardeal, si acest complex a fost ridicat sa apere timp de secole biserica si taranii satului de ostiri straine, care intrau adesea in tara si o pradau (mai ales tatarii, cumanii si turcii). Intr-adevar, in anul 1658 Cisnadorienii au putut sa gaseasca adapost aici, fata de trupele turcesti care au ars satul. Acelasi lucru s-a intamplat in anul 1705, cand trupele imperiale au devastat satul.

 

Colonistii de limba germana din regiunea Rinului au ajuns in urma cu peste 800 de ani in Transilvania. Una dintre primele generatii de inigranti a sosit si in acest tinut de la poalele dealului. Ceilalti care s-au stabilit in jurul Sibiului pe pamant craiesc, erau oameni liberi, doar cei care s-au asezat la Cisnadioara au devenit iobagi.

 

Dealul circular a fost privit imediat ca loc ideal pentru asezarea unei cetati.

 

Capela si cetatea au fost comandate probabil intre anii 1180 - 1200 de catre proprietarul de atunci, clericul de origine valona Gozelinus. Intr-un document din anul 1223, este documentata cetatea pentru prima data. In perioada aceea, Magister Gozelinus a donat cetatea impreuna cu pamantul Abatiei din Carta din Valea Oltului, o manastire cu calugari valoni.

 

Biserica a fost dedicata Sfantului Mihail, fapt care a dus la numirea dealului cetatii in documentele medievale "Mons Sancti Michaelis".

 

Satul Cisnadioara/Michelsberg a fost probabil fondat dupa anul 1223, de colonistii din Francia de langa raul Mosele. Locuitorii ei au fost de atunci iobagii manastirii din Carta/Kerz. In anul 1474, cand a fost desfiintata Abatia Carta, Cisnadioara impreuna cu dealul cetatii a revenit protopiei Sibiu/Hermannstadt. Pana la mijlocul secolului al XIX-lea, satul a ramas un sat de iobagi.

 

Biserica parohiala propriu-zisa (de la Reforma a devenit biserica evanghelica) se afla in mijlocul satului. Din anul 1940, Capela Michaelis adaposteste un locas memorial pentru soldatii cazuti in Primul Razboi Mondial. Capela nu se mai foloseste pentru slujbe religioase demult. Dar, datorita acusticii bune si a simplitatii ei festive, aici au loc din cand in cand spectacole de concerte si de teatru.

 

In scopul apararii, au fost tinute sus langa zid un numar de pietre globiforme. Pana in zilele noastre era o sarcina a fiecarui mire din Cisnadioara ca inainte de casatorie sa ridice prin rostogolire o astfel de piatra din vale pana sus in cetate. Cetatea nu a mai avut rol de aparare demult.

 

Urcusul spre cetate se face azi in serpentine placute, la umbra padurii de foiase. Inainte, dealul nu era impadurit, pentru a nu oferi dusmanilor acoperire. Dupa 10 - 15 minute de urcat, prin poarta ingusta a zidului de nord-est se patrunde in curtea cetatii si se poate vedea partea de nord a navei bisericii romanice.

 

Intrarea de la poalele dealului cetatii si casa de bilete, in urmatoarele 3 fotografii.

 

 

 

 

Drumul de urcare spre cetate si panorama care se vede de pe acest drum, in urmatoarele 9 fotografii.

 

Poarta ingusta si zidul cetatii, in urmatoarele 5 fotografii.

 

Curtea cetatii de la intrare si panorama care se vede de aici, in urmatoarele 10 fotografii.

 

Poarta ingusta a zidului cetatii, vazuta din curtea cetatii

 

 

Elementele remarcabile de stil romanic

 

Conturul bisericii din cetate este acela al unei bazilici clasice romanice cu nava principala larga si doua nave laterale inguste si mai scurte, paralele, care se termina cu o absida semirotunda. Au fost prevazute doua turnuri dar nu au mai fost executate. Se presupune ca aceasta constructie a avut ca model bisericile Cistercienzilor din Franta (probabil Cluny). Se mai pot zari inca abia vizibil fresce medievale pe peretii navei principale.

 

La dreapta, se inalta un acoperis care nu depaseste in inaltime nava principala. Planul constructiei a fost insa initial altul: aici trebuia sa fie unul dintre cele doua turnuri ale bisericii. Dar lucrarile de constructii s-au oprit cand s-a ajuns la inaltimea jgheabului de la acoperisul preconizatului turn. Biserica a fost predata calugarilor din Carta in aceasta stare, iar ei nu au mai fost interesati sa continue lucarile.

 

Biserica a devenit insa loc de pelerinaj. Pe tencuiala sa se mai pot vedea si astazi cateva cruci de consacrare, care sunt decolorate. Ulterior, in anul 1474, cand regele Ungariei Matei Corvinul a dizolvat manastirea cisterciana din Carta, a inceput o disputa apriga pentru posesiunea cetatii, intre Cisnadioara si Cisnadie, in care un rol important l-au jucat si incasarile obtinute ca biserica de pelerinaj.

 

S-a ajuns la ocuparea cetatii de catre cei din Cisnadie. In acest conflict a intervenit chiar si Papa, atribuind cetatea cand unei parti, cand celeilalte. Deoarece s-a investit foarte putin in intretinerea ei, biserica si-a pastrat o fascinanta autenticitate. Cand ne aflam in fata zidurilor navelor laterale, putem crede ca deslusim amprenta originala a constructorilor. Niciun restaurator nu a adus modificari moderniste.

 

Biserica a ramas vreme de secole fara acoperis, iar in anul 1787 a fost din nou acoperita. Biserica este plasata ciudat in incinta cetatii: ovalul zidului are diametrul mare pe axa nord-sud, dar biserica este asezata perpendicular. Cladirea trebuia construita asa, chiar daca pare oarecum inghesuita, deoarece corul trebuia orientat spre est, indreptat spre locul unde rasare soarele: "Ex oriente lux", lumina vine de la rasarit.

 

Partea de nord a bazilicii, in urmatoarele 3 fotografii.

 

 

Portalul de vest (in dreapta usii bisericii) este de o deosebita valoare din cauza conduitei in patru linii care se termina cu arcuri romanice si datorita ornamentatiei bogate. Este piesa majora a bisericii. Datorita faptului ca nu a suferit transformari, biserica este considerata cea mai veche constructie sacrala in stil romanic pur din Transilvania. In fata portalului, zidul cu creneluri iese in afara ca un altar, pentru a oferi perspectiva necesara celei mai bogate podoabe ale bazilicii.

 

Doua arcade duble flancheaza ambrazura in patru trepte, in care sunt incadrate patru perechi de coloane. Spre deosebire de celelalte coloane care sunt rotunde, perechea interioiara de coloane este confectionata din piatra, avand forma octogonala. Capitelurile celor opt coloane sunt ornate cu frunze, modele incrustate, benzi in spirala si capete de oameni.

 

Se crede ca Magister Gocelinus a patronat constructia portalului vestic. El nu se numara printre imigrantii vorbitori de germana, el vorbea limba franceza. Se afla in slujba regelui ungar, fiind unul dintre asa-numitii "locatori", care insemna capetenii ale colonistilor.

 

S-au mai pastrat resturil din culoarea de odinioara a portalului vestic. De asemenea, benzile forjate de la poirtalul de vest si de nord au forme romanice.

 

Portalul de vest (pe lateral), in urmatoarele doua fotografii.

 

Din turnul vestic din zidul cetatii, construit pe la 1289, nu s-a pastrat decat fundatia. In zidul imprejmuitor existau opt deschideri cu porti intarite cu fier, prin care puteau fi contraatacati prin surprindere agresorii care asaltau dealul. Prin aceste porti au fost urcate probabil si pietrele rotunde, ca cele care se mai afla inca in incinta cetatii. In prezent, deschiderile sunt zidite.

 

Varsta zidului imprejmuitor dovedeste ca Cisnadioara se mandreste cu una dintre putinele biserici transilvanene care au fost fortificate inainte de invazia mongolilor din anul 1241; zidul, care pe atunci inca era mai scund, trebuia sa apere spatiul sacru doar de salbaticia inconjuratoare. In acel an, Sibiul apropiat a fost distrus. Mongolii nu au acordat insa atentie cetatii din Cisnadioara sau poate ea le-a rezistat.

 

Fatada sudica a bazilicii, cu portal, cor si abside, in urmatoarele 3 fotografii.

 

Ramasite ale turnului portii din sud si ale locuintei preotului (1450), in urmatoarele 3 fotografii.

 

Zidul cetatii, in urmatoarele doua fotografii.

 

 

Stramosii sasilor au folosit, intre anii 1180 si 1280, piatra bruta pentru constructia bisericii din Cisnadioara ca o bazilica romanica cu trei nave. Nava principala (centrala) este scurta, deoarece pozitia est-vest de pe platou a impus compromisuri. In cor, unde se pot vedea resturi ale picturii vechi, se afla acum un "altar" ciudat, pe ghiulele din piatra, care dateaza din Al Doilea Razboi Mondial.

 

Nava centrala cu altarul, in urmatoarele 6 fotografii.

 

Soldatii Germaniei naziste, pe atunci aliata Romaniei, au strans din cimitirele eroilor din sudul Transilvaniei osemintele soldatilor cazuti in razboiul anterior si le-au incrustat numele pe placi din piatra. Cetatea din Cisnadioara urma sa devina un memorial important. In prezent, potrivit presei locale, placile din piatra sunt vandalizate ocazional.

 

Dupa cum a scris prof.dr.ing.Hermann Phleps in studiul sau dedicat bisericii-cetate din Cisnadioara ("Die Burgkirche zu Michelsberg in Siebenbürgen", in Deutsche Bauzeitung, nr.55 si 56, 1924), constructia bisericii de pe deal s-a realizat in trei etape. Intai a fost finalizat corul. Acest fapt este dovedit printr-o linie de asamblare dintre el si zidurile estice ale navelor laterale, precum si tencuiala cu var, care patrunde adanc in zidarie. In cor, tencuiala este vizibila si in zilele noastre, dar in navele construite putin mai tarziu se vede doar zidaria bruta din sisturi de gnais si de mica.

 

In cea de a treia etapa a fost realizat nivelul superior al turnului nordic. Din ratiuni de aparare, intrarea a fost mutata in mansarda navei laterale nordice, care a devenit accesibila numai de pe o scara care puea fi retrasa. Dupa o perioada lunga de neglijare, in anul 1778 s-a construit un acoperis nou. Apoi, locuitorii satului au folosit cladirea ca depozit. In bazilica au fost stivuite cufere si lazi pentru cereale. In anul 1963, ultimul supraveghetor si-a parasit locuinta din cetate, luiand si animalele din ograda sa.

 

In cetate se tin spectacole de teatru, concerte, traditii de mai si advent, dar si workshopuri, cat si prezenta a mii de vizitatori.

 

Alte imagini din interiorul bazilicii, in urmatoarele 6 fotografii.

 

Nava laterala

 

Vedere din nava laterala sudica spre cor

 

Pietre cu numele soldatilor cazuti in Primul Razboi Mondial

 

Acoperisul bazilicii

 

Ca spatiu religios, biserica de pe deal nu a avut importanta pentru sateni, poate din cauza urcusului anevoios, sau poate din cauza conflictului de mai multe secole cu Cisnadia. Inca din secolul al XIII-lea sau al XIV-lea a existat in sat o biserica romanica simpla, inchinata Sfintei Maria. In anul 1350, langa biserica s-a construit un turn de piatra in forma de trunchi de piramida.

 

La inceputul secolului al XVIII-lea, vechea biserica trebuia renovata. Satenii din Cisnadioara au inteles insa ca nu merita efortul si au daramat-o. Printr-o actiune ampla a satenilor, cu donatii si imprumuturi, s-a reusit ca pana in anul 1764 sa se finalizeze actuala biserica evanghelica din sat, o biserica-sala simpla, cu un cor ingust si o sacristie la nord. Orga acestei biserici dateaza din anul 1724 si a fost restaurata in intregime in anul 1990 de catre constructorul de orgi Hermann Binder, fiind in prezent cea mai veche orga functionala din Transilvania.

 

Muzeul sateasc si biserica din sat, in urmatoarea fotografie.

 

 

 

 

Recomand vizitarea Cetatii Cisnadioara!