Londra-Muzeul Britanic (British Museum)-partea I

LONDRA -

MUZEUL BRITANIC (BRITISH MUSEUM) -

PARTEA I

In acest articol va prezint Muzeul Britanic (British Museum) din Londra, partea I (prezentare generala a muzeului si Biblioteca Regelui).

Am vizitat Londra in perioada 6 - 11 septembrie 2019, pe cont propriu. Voi da detalii despre Londra si in articolele urmatoare. Muzeul Britanic se afla pe strada Great Russell, St, Londra WC1B3DG, Regatul Unit. Programul de vizitare al muzeului este zilnic, intre orele 10.00 - 17.30, iar vinerea pana la 20.30. Accesul la Muzeul Britanic este gratuit. Noi am vizitat Muzeul Britanic inca din prima zi de sedere la Londra (era vineri), am stat vreo 3 ore in muzeu si tot nu am reusit sa vedem toate galeriile (sunt aproape 100 de galerii dechise publicului). Inainte de intrare, am trecut printr-un filtru de securitate, unde am fost verificati atat noi cat si bagajele.

Timpul de vizitare al Muzeul Britanic este de minim 2-3 ore.

Muzeul Britanic se afla in zona Bloomsbury a Londrei si este o institutie publica dedicata istoriei umanitatii, artei si culturii. Colectia permanenta a muzeului, de aproximstiv 8 milioane de lucrari este printre cele mai mari si mai cuprinzatoare dintre cele existente, fiind colectat in timpul Imperiului Britanic. Colectia documenteaza povestea culturii umane de la inceputurile sale pana in prezent.

Muzeul Britanic a fost primul muzeu national public din lume. Muzeul a fost infiintat in anul 1753, fiind bazat in cea mai mare pearte pe colectiile medicului si omului de stiinta irlandez Sir Hans Sloane. Muzeul Britanic a fost deschis prima data publicului in anul 1759, in Casa Montagu, pe locul cladirii actuale. Extinderea muzeului din urmatorii 250 de ani a fost in mare parte urmarea extinderii colonizarii britanice si a dus la crearea mai multor institutii de ramura, prima fiind Muzeul de Istorie Naturala, in anul 1881.

In anul 1973, Legea Bibliotecii Britanice din anul 1972 a detasat departamentul bibliotecii de Muzeul Britanic, dar a continuat sa gazduiasca Biblioteca Britanica, separata acum in aceeasi camera de lectura si cladire ca si muzeul, pana in anul 1997. Muzeul Britanic este un organism public nedepartamental, sponsorizat de catre Departamentul pentru Digitalizare, Cultura, Media si Sport, ca si in cazul tuturor muzeelor nationale din Marea Britanie, nu percepe nicio taxa de intrare, cu exceptia expozitiilor de imprumut.

Proprietatea unora dintre cele mai faimoase obiecte originare din alte tari este contestata si ramane subiectul unei controverse internationale, mai ales in cazul Marmurelor Elgin din Grecia si a Pietrei Rosetta din Egipt.

Cladirile Muzeului Britanic

Fatada Renasterii Grecesti, orientata spre strada Marele Russell, este o cladire caracteristica lui Sir Robert Smirke, cu 44 coloane din ordinul ionic, care au 45 picioare (14 metri) inaltime, foarte asemanatoare cu cele ale Templului Atenei Polias din Priene, Asia Mica. Pedimentul de deasupra portalului intrarii este decorat cu sculpturi facute de Sir Richard Westmacott, care infatiseaza Progresul Civilizatiei, format din 15 figuri alegorice, care au fost instalate in anul 1852.

Constructia Muzeului Britanic a inceput in jurul curtii interioare, cu Aripa de Est (Biblioteca Regelui), in perioada 1823 - 1828, urmata de Aripa de Nord, in 1833 - 1838, care a gazduit initial printre alte galerii o camera de lectura, care este acum Galeria Wellcome. Lucrarile au continuat, de asemenea in jumatatea de nord a Aripii de Vest (Galeria Sculpturilor Egiptene), in perioada 1826 - 1831, prin demolarea Casei Montagu din anul 1842, pentru a face o camera in capatul Aripii de Vest, care a fost finalizata in anul 1846, si Aripa de Sud, cu marea sa colonada, initiata in anul 1843 si finalizata in anul 1847, cand au fost deschise publicului Holul din Fata si Marea Scara.

Muzeul este placat cu piatra Portland, dar peretii perimetrali si alte parti ale cladirii au fost construiti din granit Haytor de la Dartmoor din Davon de Sud, transportat prin intermediul unicului Tramvai Haytor pentru Granit.

In anul 1846, Robert Smirke a fost inlocuit din functia de arhitect al muzeului cu fratele sau, Sydney Smirke. Completarea majora facuta de Sydney Smirke a fost Sala de Lectura rotunda, in perioada 1854 - 1857, care avea diametrul de 140 picioare (43 metri) si a fost atunci cel de al doilea dom din lume, dupa Panteonul din Roma, care era putin mai mare.

Urmatoarea completare majora a fost Aripa Alba, in perioada 1882 - 1884, adaugata in spatele capatului estic al Frontului de Sud, de catre arhitectul Sir John Taylor.

In anul 1895, Parlamentul a acordat administratorilor muzeului un imprumut de 200.000 de lire sterline pentru a cumpara de la Ducele de Bedford toate cele 69 de case erau in apropierea cladirii muzeului, pe cele cinci strazi din jur: strada Marele Russell, starda Montague, Piata Montague, Piata Bedford si strada Bloomsbury. Administratorii au planificat sa demoleze aceste case si sa construiasca galerii noi in jurul laturilor de vest, nord si est.

I s-a cerut arhitectului Sir John James Burnet sa prezinte planuri ambitioase pe termen lung, de extindere a cladirii muzeului pe toate cele trei laturi ale sale. Majoritatea caselor din Piata Montague au fost demolate la cativa ani dupa vanzare. Din acest plan maret au fost construite numai Galeriile Edward al VII-lea din centrul Frontului de Nord, in perioada 1906 - 1914, dupa proiectul lui J.J.Burnet, care au fost inaugurate de Regele George al V-lea si de catre Regina Maria, in anul 1914.

Aceste galerii gazduiesc acum colectiile Muzeului de Tiparituri, Desene si Antichitati orientale. Nu au fost suficiente fonduri pentru a construi mai multe cladiri noi, astfel incat casele de pe celelalte strazi sunt aproape toate in picioare.

Galeria Duveen, care se afla la vest de galeriile de sculprturi egiptene, grecesti si asiriene, a fost proiectata sa gazduiasca Marmurele Elgin, de catre arhitectul american de arte frumoase John Russell Pope. Desi a fost finalizata in anul 1938, galeria a fost lovita de o bomba in anul 1940 si a ramas partial abandonata timp de 22 de ani, inainte de a se redeschide, in anul 1962.

Alte zone avariate in timpul bombardamentelor din Al Doilea Razboi Mondial au fost: Galeriile Edward al VII-lea, lovite de doua bombe neexplodate in septembrie 1940; Biblioteca Regelui, care a primit o lovitura directa de la o bomba exploziva, care a cazut pe cupola Salii de Lectura rotunda, dar a facut daune minore; coltul de sud-vest al muzeului, unde au cazut mai multe bombe in noaptea de 10-11 mai 1941, distrugand 150.000 de carti; curtea si galeriile din jurul Marii Scari, unde reparatiile complete au fost facute la inceputul anilor 1960.

Curtea Mare a Reginei Elisabeta a II-a este de forma patrata, acoperita si se afla in centrul Muzeului Britanic. A fost proiectata de inginerul Buro Happold si de arhitectii Casei Foster si Partenerii. Curtea Mare s-a deschis in decembrie 2000 si este cea mai mare curte acoperita din Europa. Acoperisul curtii este din otel si sticla si a fost construit de o companie austriaca de siderurgie, are 1.656 geamuri de sticla, cu forme unice.

In centrul Curti Mari se afla Sala de Lectura a Bibliotecii Britanice, functiile sale fiind mutate acum la Sf.Pancras. Sala de Lectura este deschisa acum oricarei persoane care doreste sa citeasca acolo.

Astazi, Muzeul Britanic este unul dintre cele mai mari muzee din lume, cu o suprafata de peste 92.000 mp. Muzeul gazduieste aproape 100 de galerii dechise publicului, cu un spatiu expozitional de 3,2 km, desi galeriile cele mai putin populare au un timp de deschidere restrictionat.

Spatiul muzeului nu a fost suficient de mare pentru a adaposti toate colectiile. De aceea, este folosita Casa Blythe din Kensington de Vest de catre Muzeul Britanic, pentru depozitatea in afara amplasamentului a artefactelor mici si mijlocii, iar Casa Franks din estul Londrei este folosita pentru depozitarea lucrarilor de "Preistorie timpurie" (Paleolitic si Mezolitic) si alte colectii.

Exteriorul Muzeului Britanic

Curtea exterioara a muzeului, in urmatoarea fotografie.

Intrarea principala a muzeului, in urmatoarele 12 fotografii.

Fatada Renasterii Grecesti si pedimentul de deasupra portalului intrarii, decorat cu sculpturi

Interiorul Muzeului Britanic

Curtea Mare si Sala de Lectura rotunda, in urmatoarele 8 fotografii.

Sala de Lectura rotunda si acoperisul Curtii Mari

Biblioteca Regelui

Biblioteca Regelui a fost una dintre cele mai importante colectii de carti si brosuri din Epoca Iluminismului. Fiind asamblata de Regele George al III-lea, aceasta biblioteca savanta cu peste 65.000 de volume a fost ulterior data natiunii britanice de catre Regele George al IV-lea.

Biblioteca Regelui a fost gazduita intr-o galerie construita special in Muzeul Britanic, din anul 1827 pana in anul 1997, iar acum face parte din Biblioteca Britanica.

Denumirea de "Biblioteca Regelui" a fost folosita pana recent pentru galeria din Muzeul Britanic construita special pentru colectia de carti, iar acum este numita "Galeria Iluminismului", unde sunt expuse o gama larga de obiecte legate de Iluminism.

Biblioteca Regelui, in urmatoarele 4 fotografii.

Iluminismul

Descoperind lume in secolul al XVIII-lea

Iluminismul este numele dat epocii ratiunii, descoperirii si invataturii, ca inflorire din jurul perioadei 1680 - 1820 si ca schimbare a modului in care oamenii au vazut lumea. Iluministii credeau ca descifrarea trecutului si misterelor universului se afla in observarea directa si in studierea lumii naturale si a celei facute de mana omului. Pasiunea lor pentru colectarea obiectelor, de la fosile, cremene, la vase grecesti si manuscrise stravechi s-a potrivit cu dorinta lor de a pune aceste obiecte in ordine, a le cataloga si clasifica.

Aceasta galerie prezinta sapte teme importante ale Iluminismului. Le puteti vizita in orice ordine, dar daca doriti sa urmati temele in ordinea secventelor, ele sunt numerotate.

Vitrinele aflate de-a lungul peretilor sunt umplute cu obiecte grupate pe tipuri. Acest lucru ajuta sa dea un sens asupra organizarii si expunerii obiectelor din secolul al XVIII-lea. Obiectele expuse in acesta camera au fost colectate in timpul primilor ani ai Muzeului Britanic, care a fost fondat in anul 1753. Obiectele ne ajuta sa exploram pasiunile si ideile colectionarilor si invatatilor din acele timpuri.

Dupa ce a fost fondat Muzeul Britanic, el a fost un loc pentru invatare. Aceasta galerie se focalizeaza pe colectiile de inceput sale muzeului, recreand primul sens al uimirii si explorarii catorva cai in care britanicii au vazut lumea si trecutul lor.

Hercules, copie romana a originalului facut de sculptorul grec Lysippos, in jurul perioadei 325 - 300 I.Hr., in urmatoarea fotografie.

Stela funerara din Afrca de Nord, secolele IV - II I.Hr., in urmatoarea fotografie.

Figurina din Polynesia (Polinezia), in urmatoarea fotografie.

Mostenirea Waddesdon

Aceasta galerie expune tezaure exceptionale, medievale si renascentiste, colectionate de Baronul Ferdinand Rothschild, pe care le-a lasat mostenire Muzeului Britanic, dupa moartea sa din anul 1898. Colectia a fost denumita dupa Waddesdon Manor, splendida lui casa de tara din Buckinghamshire, unde a fost expusa initial, in Camera Noua de Fumat.

Mostenirea Waddesdon, in urmatoarele 5 fotografii.