Londra-Muzeul Britanic (British Museum)-partea a II-a

 

LONDRA -

MUZEUL BRITANIC (BRITISH MUSEUM) -

PARTEA a II - a

 


 

In acest articol va prezint Muzeul Britanic (British Museum) din Londra, partea a II-a (Departamentul Greciei si Romei).

 

 

Daca doriti mai multe informatii despre Muzeul Britanic (British Museum) din Londra, partea I (prezentare generala a muzeului si Biblioteca Regelui), le gasiti aici.

 

Departamentul Greciei si Romei

 

Muzeul Britanic are una dintre cele mai mari si mai cuprinzatoare colectii de antichitati din perioada clasica din lume, cu peste 100.000 de obiecte. Acestea variaza in mare parte de la inceputul Epocii grecesti a Bronzului (aproximativ 3.200 I.Hr.), pana la stabilirea crestinismului ca religie oficiala a Imperiului Roman, cu Edictul de la Milano, de sub domnia imparatului roman Constantin I, in anul 313 D.Hr.

 

Arheologia a debutat la inceputul secolului al XIX-lea si multi pionieri au inceput sa excaveze situri in intreaga lume clasica, printre care se numara Charles Newton, John Turtle Wood, Robert Murdoch Smith si Charles Fellows.

 

Obiectele grecesti provin din intreaga lume antica greaca de pe teritoriul Greciei continentale si din insulele Egee, pana in tarile vecine din Asia Mica si Egipt, in estul Mediteranei si pana in tarile vestice ale Magnei Grecia, care includ Sicilia si sudul Italiei.

 

Sunt reprezentate culturile: cicladica, minoica si miceniana, iar colectia greaca include sculpturi importante din Parthenonul din Atena, precum si elemente din doua dintre cele Sapte Minuni ale Lumii Antice, Mausoleul din Halicarnas si Templul Artemidei din Efes.

 

Incepand cu Epoca Bronzului, departamentul gazduieste, de asemenea, una dintre cele mai mari colectii de antichitati italice si etrusce din afara Italiei, precum si grupuri extinse de materiale din Cipru si din coloniile non-grecesti din Licia si Caria, din Asia Mica.

 

Tot in acest departament exista si unele materiale din Republica Romana, dar importanta colectiei se afla in gama cuprinzatoare de obiecte din Imperiul Roman, cu exceptia Marii Britanii (care este pilonul principal al Departamentului de Preistorie si Europei).

 

Sunt deosebit de importante colectiile de bijuterii si bronzuri antice, vase grecesti (multe gasite in mormintele din sudul Italiei, care au facut parte odinioara din colectiile lui Sir William Hamilton si Chevalier Durand), sticla romana, inclusiv faimosul vas Cameo Portland, sticla romana suflata cu aur (a doua cea mai mare colectie dupa cea a Muzeelor Vaticane), mozaicuri romane din Cartagina si Utica (Tunisia) din Africa de Nord, care au fost excavate de Nathan Davis si tezaurele din argint din Galia Romna (dintre care unele au fost mostenite de filantropul si administratorul muzeului "Cavalerul Richard Payne".

 

Antichitatile cipriote sunt, de asemenea, importante si provin din colectia lui Sir Robert Hamilton Lang, precum si din mostenirea Emmei Turner din anul 1892, care a finantat multe sapaturi pe insula.

 

Sculpturile romane (dintre care multe sunt copii dupa originalele grecesti) sunt deosebit de bine reprezentate in colectia Townley, precum si de sculpturile reziduale din celebra colectie Farnese.

 

Obiectele din Departamentul Greciei si Romei sunt amplasate in intregul muzeu, desi multe dintre monumentele arhitectonice se gasesc la parter, cu galerii de legatura de la Galeria 5 la Galeria 23. La etajul superior exista galerii dedicate celor mai mici obiecte din Italia antica, Grecia, Cipru si Imperiul Roman.

 

Mausoleul din Halicarnas

 

Mausoleul din Halicarnas (astazi Bodrum, Turcia) a fost facut de arhitectii Pytheos si Satyros si de sculptorii Scopas si Timotheos. Mausoleul a fost denumit dupa guvernatorul local Mausol, care a fost guvernatorul provinciei elenistice Caria (377 - 353 I.Hr.), pentru care a fost destinat ca mormant templu. Mausoleul din Halicarnas a fost considerat una dintre cele sapte minuni ale lumii antice.

 

Sunt expuse dale din friza Amazon, sculptate in jurul anului 350 I.Hr. Aceasta friza, cea mai bine pastrata dintre cele trei frize ale mausoleului, infatiseaza expeditia lui Heracle si Tezeu la Themiscyra si bataliile ulterioare cu amazoanele. Friza a fost pozitionata initial la varful podiumului cladirii.

 

Mai sunt expuse, de asemenea, doua statui colosale, identificate ca reprezentandu-i pe Maussollos si sotia sa, Artemisia (cca 350 I.Hr.) si o parte din calul impresionant din carul care impodobea varful mausoleului (cca 350 I.Hr.).

 

Mausoleul din Halicarnas, in urmatoarele 3 fotografii.

 

Dale din friza Amazon

 



 

Grecia - Atena

 

Statuia de marmura a unui taur asezat

 

A fost facuta, probabil, in Atena, in jurul perioadei 400 - 350 I.Hr. si poate sa fie din Kerameikos, Atena. Este posibil ca statuia sa fi servit ca semn al unui mormant si a fost proiectata probabil pentru a fi asezata pe o baza inalta, astfel incat sa fie vazuta doar de jos si din fata.

 

 Statuia de marmura a unui taur asezat, in urmatoarele doua fotografii.

 


 

Atena si Acropole (430 - 400 I.Hr.)

 

Mi-am dorit foarte mult sa vad sculpturile din Acropole de la Muzeul Britanic inca din februarie 2018, cand am vizitat Atena. Nu am scris prea multe despre istoricul templelor de pe Acopole in acest articol, deoarece l-am prezentat in articolele despre Atena si nu am vrut sa ma repet sa fie vreo contradictie (referitor la marmurele Elgin, am vazut ca sunt informatii contradictorii). Cea mai mare parte a frizei din Parthenon se afla la Muzeul Britanic si a fost detasata de Lordul Elgin. Abia asteptam sa o vad si am intrebat de ea inca de cand am pasit in Muzeul Britanic.

 

Daca doriti mai multe informatii despre Atena - Acropole - partea I, le gasiti aici.

 

Daca doriti mai multe informatii despre Atena - Noul Muzeu al Acropolei, le gasiti aici.

 

Cateva din sculpturile din aceasta camera sunt din Acropole, centrul sacru al orasului Atena. A fost reconstruit incepand din jurul anului 450 I.Hr., ca o mare capodopera care reprezenta puterea, bogatia si arta ateniana. Pentru o mare parte a secolului al V-lea I.Hr., Atena a fost orasul-stat principal din Grecia continentala. A dezvoltat un imperiu peste celelalte orase grecesti si a fost in conflict cu rivala ei, Sparta. In cele din urma, a izbucnit razboiul intre aceste doua orase (Razboiul Peloponezian), pe care l-a pierdut Atena, impreuna cu imperiul sau.

 

Parthenonul (camera 18), finalizat in anul 432 I.Hr. a fost primul templu major pe Acropole. O poarta mare, Propylaia, a fost inceputa in anul 438 I.Hr., dar nu a fost finalizata niciodata in intregime. In anii 420 I.Hr. au inceput lucrarile la alte doua temple, Erechtheion si Templul Zeitei Atena Nike (Victoria). Elementele Erechtheionului si Templului Zeitei Atena Nike expuse astazi in aceasta camera au ajuns la Muzeul Britanic in anul 1816, ffind aduse de Lordul Elgin.

 

Templul Erechtheion

 

Erechtheion a fost cea mai importanta cladire religioasa din Atena. Designul sau a fost neregulat, bogat decorat si extrem de inovativ pentru acea epoca. Una dintre cariatidele de la Erechtheion se afla la Muzeul Britanic.

 

Aceasta Cariatida este una dintre cele sase care sustineau acoperisul portiunii de sud a Erechtheionului. Statuia statea intr-un rand de patru, fiind a doua de la stanga.

 

Cariatida de la Erechtheion care se afla la Muzeul Britanic, in urmatoarele 4 fotografii.

 

Cariatida din Erechtheion, din marmura, cca 415 I.Hr.

 




 

Descoperirea Liciei antice

 

Civilizatia Liciei antice (in sud-vestul Turciei de astazi) a fost necunoscuta pana a fost descoperita de Charles Fellows, intre anii 1838 si 1844.

 

Prima expeditie in Turcia a lui Fellows din anul 1838 l-a dus in valea raului Xanthos, unde a explorat ruinele oraselor din Licia antica. Capitala era Xanthos, unde el a gasit ramasitele numeroaselor morminte sculptate, printre ruinele cimitirului. Publicarea jurnalului de calatorie a lui Fellows si a doua sa vizita din anul 1839, au condus la a treia expeditie. O autorizatie de la autoritatile turcesti i-au permis lui Fellows si echipei sale sa excaveze zona si bunurile rezultate au fost impachetate si transportate pe rau, pana la mare.

 

Fellows a facut si a patra expeditie, iar piesele gasite au fost expuse la Muzeul Britanic.

 

Monumentul Nereid

 

Aceasta galerie contine Monumentul Nereid, cel mai mare si frumos dintre mormintele liciene gasite la Xanthos, in sud-vestul Turciei. Monumentul a fost denumit dupa figurile Nereidelor, fiicele zeului soare Nereus, plasat intre coloane.

 

Monumentul reflecta influentele grecesti si persane in cultura liciana. Ca urmare a practicilor persane, nobilii licieni erau ingropati in morminte care se inaltau pe un podium inalt, in acest caz, in forma unui templu grecesc. Altele includ morminte cu pilastri (Mormantul Harpy din camera 15) si sarcofage cu arce gotice (Mormantul lui Payava din camera 20).

 

Monumentul Nereid, construit in jurul perioadei 390 - 380 I.Hr. este primul exemplu cunoscut de mormant templu, cel mai mare fiind Mausoleul din Halicarnas (camera 21).

 

Deasupra bazei podiumului erau trei randuri de blocuri din marmura, cele doua superioare fiind sculptate cu reliefuri. Aceasta reconstructie a unei parti a Monumentului Nereid dateaza din perioada 1967 - 1969. Amplasarea sculpturilor este nesigura.

 

 Monumentul Nereid, in urmatoarele 3 fotografii.

 



 

Templul Parthenon

 

Sculpturile de pe frizele Templului Parthenon, in urmatoarele fotografii.

 






 

Metopele Templului Parthenon

 

Metopele Parthenonului sunt dale dreptunghiulare plasate deasupra coloanelor, pe toate cele patru parti ale templului. Toate cele 92 de metope ale Parthenonului au fost sculptate adanc, in relief, cu scene din mitologia greaca.

 

Pe partea de vest, sculpturile arata lupta dintre greci si amazoane, iar pe partea de nord sunt scene din distrugerea Troiei. Pe partea de est sunt infatisate bataliile zeilor cu Gigantii. Tema metopelor de pe partea de sud, care au supravietuit pana in zilele noatre, infatiseaza lupta dintre Centauri si Lapitii umani, care se presupune ca au trait in Grecia de nord. Toate metopele din Muzeul Britanic infatiseaza aceasta tema.

 

Ocazia bataliei a fost, probabil, nunta lui Pirithous, regele Lapitilor. Centaurii, care erau jumatate oameni si jumatate cai, au fost invitati la petrecerea de nunta, dar s-au imbatat si au inceput sa se lupte cu Lapitii.

 

Pedimentul de est

 

Pedimentele sunt capetele triunghiulare ale acoperisului templelor grecesti, care erau umplute adesea cu sculpturi. Pausanias, istoric si geograf grec din secolul al II-lea D.Hr., a scris ca pedimentul de est al Parthenonului a reprezentat nasterea Atenei. Cateva desene facute in anul 1674, probabil de Jacques Carrey, aratau pozitia catorva statui care au supravietuit.

 

Cele mai multe dintre ele sunt expuse in Muzeul Britanic si vin din cele doua colturi. In centrul pedimentului erau statuile colosale ale Atenei, a tatalui ei, Zeus si a fratelui ei, Hefaistos, zeul fierarilor. Aceste statui colosale s-au pierdut.

 




 

Galeriile Parthenonului

 

Macheta Parthenonului

 



Friza din Blocul VIII, cu figura 15 (prima din stanga), una dintre cele mai dramatice ale tuturor frizelor

 

 

Ordinul doric al Parthenonului

 

Arhitectii greci au proiectat Templul Parthenon in conformitate cu un stil cerut la acea vreme, sau "ordin" (arhitectonic). Ordinul principal al Partnenonului a fost cel doric. Antablamentul doric al Parthenonului a fost reconstruit in Muzeul Britanic, cat si coltul sau de nord-vest, in care s-a folosit tencuiala, un capitel al unei coloane originale din marmura si cornisa.

 

Capitelul este din Parthenon si a fost identificat ca fiind din colonada de nord a templului, a zecea dintre cele 17 coloane, numarand din est. Cornisa este, de asemenea, din partea de nord, dar nu din aceeasi coloana sau capitel.

 

Inaltimea coloanelor exterioare ale Parthenonului a fost de 10,43 metri, dar a fost reconstruita numai partial in muzeu. Mulajele triglifei (ornament), metopele sculptate si capul leului au fost cumparate pentru Muzeul Britanic in anul 1844 din expeditia arheologului Philippe le Bas, care a fost acuzat de fabricarea matritelor pentru turnarea pieselor care urmau sa fie expuse la Scoala de Arte Frumoase din Paris.

 

Acropole (Orasul Inalt)

 

Macheta Acropolei

 


Fragmente din frizele de est si de nord ale Parthenonului, in urmatoarea fotografie.

 


 

 

Va urma...

 

Comments

Popular posts from this blog