Atena - Acropole - Partea I

ATENA - ACROPOLE - PARTEA I

In perioada 14-19 februarie 2018 am vizitat Atena. Detaliile despre transport, cazare, masa si costuri le voi da intr-un articol separat.

In acest articol voi vorbi despre Acropole. Am ajuns pe Acropole din Piata Monastiraki, unde am fost cazata. Am urcat pe jos cam 20 de minute, iar biletul pentru Acropole a costat 10 EURO/persoana, in bilet fiind inclus si teatrul lui Dionysos. Programul de vizitare este zilnic, intre orele 8.00 – 17.00.

Acropole noaptea, vazut din Piata Monastiraki

Scurt istoric al Acropolei

Inceputurile istoriei Atenei sunt pierdute in ceata trecutului indepartat, despre care nu se stie nimic sigur si concret si este posibil ca evenimentele istorice demult uitate sa fie invaluite in mituri si traditii. Excavarile pe dealurile si la baza Acropolei au indicat locuinte datand din Era Neoliticului (mileniul al IV-lea I.Hr.). Bunurile gasite din Era Bronzului (Timpuriu si Mijlociu) sunt mai numeroase si atesta existenta cladirilor pe Acropole.

Ramasitele din perioada tarzie miceniana (secolul al XIII-lea I.Hr.) includ sectiuni sesizabile ale zidului ciclopian care inconjura Stanca Sfanta, ca si terase si ramasite ale palatului regelui. Aici a fost conducerea politica, militara si religioasa, in care o zeitate feminina a fost deasemenea idolatrizata, probabil precursoarea zeitei Atena. Cand Acropole a devenit exclusiv un loc de idolatrizare, pe ruinele palatului a fost construit vechiul templu dedicat zeitei Atena, protectoarea orasului si mai tarziu dedicat zeului Poseidon (sec.VIII I.Hr.).

In anul 480 I.Hr., Atena a fost capturata de persi, care au dat foc Acropolei. Cand s-au intors atenienii, au fortificat orasul si portul Pireu, la sfatul primit de Temistocle. Intre anii 480-431 I.Hr., Atena a prosperat si s-a intemeiat Liga de la Delos. Dupa moartea lui Kimon (450 I.Hr.), a urmat Pericle, care a condus democratic. El a considerat Atena ca fiind centru cultural si politic al lumii elenice si a planificat un program de constructii ambitios care includea si Attica. Pericle si-a implementat planul bazandu-se pe economia prospera a orasului, pe visteria Ligii si cu ajutorul unor prieteni si artisti, mai ales Pheidias. Atunci s-au construit Parthenonul si Propylaia pe Acropole, urmate in scurt timp de templul zeitei Atena Nike si de Erechtheion.

Dupa sfarsitul Razboiului Peloponesiac, nu s-a mai adaugat nicio lucrare sanctuarului, cu exceptia templului mic circular dedicat lui Augustus si Romei, in anul 27 I.Hr.

In Perioada Elenistica (336-146 I.Hr.), conducatorii regatelor au infrumusetat Atena cu diferite cladiri publice, cum ar fi Porticul (Stoa) lui Eumenes, Porticul lui Attalos. Cativa imparati romani au facut acelasi lucru in perioada urmatoare (Perioada Romana: 146 I.Hr.-395 D.Hr.), de exemplu Hadrian. In timpul Crestinismului, multe lucrari de arta au fost pierdute, dar templele au supravietuit si au fost transformate in biserici.

Dupa cucerirea Constantinopolului in 1204, contele burgund Otto de la Roche a fost numit lord al Atenei si a avut rezidenta pe Acropole.

In timpurile otomane (1453-1822), amplasamentele turcesti s-au dezvoltat pe dealul Acropolei.

In 1687, generalul venetian Morosini a asediat Acropole, care era stapanit de turci in acele vremuri. Proiectilele au lovit Parthenonul, care fusese transformat de turci in depozit de praf de pusca, cauzand o explozie care a distrus sectorul central. Morosini a facut chisr mai multe stricaciuni in incercarea sa de a indeparta sculpturile din templu.

In secolul al XIX-lea, Lordul Elgin a finalizat devastarea, prin ordinul de a detasa cea mai mare parte a frizei din Parthenon, o Kariatida din Erechtheion si alte lucrari de arta, pentru a le vinde la British Museum.

Dupa eliberarea Greciei, materialul din templul zeitei Atena Nike, pe care turcii l-au demolat pentru a construi un bastion, a fost recuperat si templul a fost reconstruit.

Acropole nu a suferit nicio stricaciune in timpul celui de al doilea razboi mondial, deoarece Atena a fost declarata oras nefortificat.

Din 1975 se fac lucrari de restaurare si reconstructie a monumentelor, sub indrumarea Comitetului de Conservare a Monumentelor de pe Acropole.

Inainte de a intra pe Acropole, se poate urca pe o colina din fata intrarii, pentru a admira privelistea.

Accesul pe Acropole se face prin partea de vest, prin Poarta Beule, care este denumita dupa arheologul francez care a descoperit-o in 1852.

Pe Acropole se pot vedea urmatoarele temple:

Propylaia a fost construita in perioada 437-432 I.Hr., luindu-se in considerare amenintarea Razboiului Peloponesiac si este o cladire dorica multi-functionala, proiectata de Mnesikles, la intrarea monumentala pe Roca Sfanta. Templul a fost proiectat si decorat cu sculpturi.

Templul Zeitei Atena Nike este la sud vest de Propylaia. Nike, care a fost idolatrizata aici, a fost identificata mai tarziu cu zeita Atena, care a fost idolatrizata pe toata Roca Sfanta. Pe friza de est erau reprezentati zeii Olimpului. Atena statea intre Zeus si Poseidon, Afrodita si Eros. Fatada externa a parapetului a fost decorata cu sculpturi de arta in relief, care sunt acum la Muzeul Acropole.

Parthenon (449-438 I.Hr.), este un templu doric, asezat pe cel mai inalt punct al Rocii Sfinte. A fost proiectat de Iktinos si de colaboratorul sau, Kallikrates, arhitectul templului zeitei Atena Nike. Se pare ca Pheidias a supervizat totul si a fost creatorul decoratiunilor sculptate pe monument. Pe metopele templului (spatii libere impodobite uneori cu basoreliefuri, aflate in frizele dorice) erau sculptate scene din legendele Olimpului: lupta zeilor cu titanii, lupta dintre lapiti si centauri si luptele atenienilor cu amazoanele.

Cateva fragmente din statuile care decorau cele doua frontoane ale templului au supravietuit pana in zilele noastre, in ciuda stricaciunilor repetate. Frontonul de est reprezenta nasterea Atenei. Pe frontonul de vest al monumentului a fost sculptata disputa dintre Poseidon si Atena, in care fiecare din cei doi isi asuma stapanirea orasului. In centrul frontonului erau cele doua zeitati, figuri marete si puternice, in plina miscare, Poseidon tinand tridentul sau si Atena lancea sa. In mijloc era arborele de maslin sacru, pe care Atena l-a oferit orasului. Legenda spune ca Atena a fost victorioasa cu arborele sau de maslin si a dat numele sau orasului Atena.

Interiorul Parthenonului nu a fost impartit in 3 parti, ca cele mai multe temple, ci in 4 parti: pronaosul, cella propriu-zisa, o camera in spatele cellei si opistodomul (tezaurul). In cella propriu-zisa erau arcadele care inconjurau statuia gigantica a Atenei Parthenos. Pausanias a lasat informatii despre statuia gigantica, pe care a vazut-o in secolul II D.Hr. Sunt multe copii ale statuii, cea mai importanta din ele este denumita Atena Varvakeion si se afla la Muzeul National de Arheologie al Atenei. Statuia de la muzeu este mult mai mica decat originalul (0,95 m inaltime), originalul avea 10 m inaltime, statea pe un piedestal de 2 m inaltime si era din aur si fildes.

Erechtheion (421-406 I.Hr.), o cladire ionica, a carei architect nu este cunoscut.

Erechtheionul nu a fost un templu comun dedicat unei singure divinitati, ci a fost locul cel mai sacru de pe Acropole, templul multor zei si eroi si mormantul regilor eroi ai Atenei preistorice. In acest loc sacru au fost idolatrizati zeii: Mama Pamantului (Ge) si Hephaistos, Atena si Poseidon. A fost ingropat aici Erechtheus, care a introdus civilizatia in Attica si a carui identitate a fost confundata mai tarziu cu cea a lui Poseidon. In apropiere este mormantul lui Kekrops si un sanctuar dedicat fiicei lui, Pandrosos.

Impartirea interioara a templului, cu multe particularitati si secrete, nu este cunoscuta, deoarece multe parti au fost demolate cand templul a fost transformat in biserica crestina, in secolul VII D.Hr.

Cea mai originala si admirabila creatie arhitectonica din Erechtheion este Porticul Korai, care este situat pe partea sudica, opusa Parthenonului. Este vorba despre Caryatide (Karyatide), un nume care provine din Perioada Romana, deoarece figurile au fost probabil asociate cu frumusetea fetelor din orasul Karyai din Lakonia, care faceau dansuri rituale in onoarea lui Artemis.

Caryatidele din Erechtheion sunt copii, iar originalele au fost transferate la Muzeul Acropolei, pentru a le proteja de poluarea atmosferica si de alte pericole.