La plimbare prin Paris-partea aII-a

 

La plimbare prin Paris -

Partea a II - a

 

 


 

Continuam plimbarea virtuala prin Paris!

 

 

Astazi vedem Piata Vendôme, Opera din Paris, Palatul Chaillot, Scoala Militara, Piata Châtelet, Biserica St.Germain L'Auxerrois, Piata Republicii, Biserica Sfantul Eustache si Bursa de Comert, Bulevardul Champs-Élysées, Arcul de Triumf, Bazilica Sacré-Cœur, Arcul Carusel, Galeriile Lafayette si Moulin Rouge.

 

Mai multe informatii despre articolul "La plimbare prin Paris", partea I (Gradinile Tuileries, Piata Concordiei si Podul Alexandru III), le gasiti aici.

 

Piata Vendôme (Place Vendôme)

 

Fiind alta capodopera a lui Jules Hardouin-Mansart (care proiectase deja Piata Victoriilor), aceasta piata a primit numele de la Ducele de Vendôme, care a avut rezidenta aici. Piata Vendôme a fost creata intre anii 1687 si 1720, pentru a inconjura o statuie ecvestra dedicata Regelui Ludovic al XIV-lea, facuta de Girardon si care a fost distrusa mai tarziu, ca multe altele, in timpul Revolutiei Franceze.

 

Fiind un exemplu perfect de simplitate stilistica si austeritate, piata are forma octogonala si este inconjurata de cladiri care au arce mari pe etajele inferioare; pe partile din fata ale cladirilor sunt pedimente distribuite cu pricepere, care sunt incoronate pe acoperisuri de numeroase ferestre de fronton atat de tipice incat unii s-au gandit sa vada in aceasta piata o sinteza a spiritului si stilului Parisului.

 

Astazi, in Piata Vendôme sunt cladiri importante: faimosul hotel Ritz la numarul 15, casa in care a murit Chopin la numarul 12 si rezidenta Eugeniei de Montijo, nevasta lui Napoleon al III-lea.

 

In centrul pietei sta faimoasa coloana ridicata de Gondouin Lepère intre anii 1806 si 1810, in onoarea lui Napoleon I. Inspirata din Columna lui Traian din Roma, aceasta coloana are 145 picioare inaltime si de jur imprejurul ei se afla o serie de spirale de basoreliefuri, turnate din cele 1.200 de canoane capturate de la Austerlitz, in care sculptorul Bergeret a cautat sa lase posteritatii exploatarile napoleoniene.

 

La varful coloanei, Antoine-Denise Chaudet a ridicat o statuie a Imparatului Napoleon, care a fost distrusa in anul 1814 si inlocuita cu cea a Regelui Henric al IV-lea. Mai tarziu, in anul 1863, a fost pusa inapoi o statuie a lui Napoleon, dar dupa opt ani, in timpul Comunei din Paris (cand vocea marelui pictor Gustave Courbet a avut un cuvant decisiv), statuia a fost data jos din nou, doar pentru a fi inlocuita odata pentru totdeauna de alta replica a statuii lui Napoleon, trei ani mai tarziu.

 

Piata Vendôme, in urmatoarele doua fotografii.

 



Hotel Westminster, situat intre Opera si Piata Vendôme, pe faimoasa strada Paix, in urmatoarea fotografie.

 


Opera

 

Cel mai mare teatru de opera lirica din lume este Opera din Paris. Este probabil si cea mai interesanta cladire din epoca lui Napoleon al III-lea. Teatrul poate primi 2.000 de spectatori si are o camera pe scena pentru nu mai putin de 450 interpreti.

 

Cladirea a fost proiectata de Garnier si construita intre anii 1862 si 1875, iar fatada sa are elemente tipice acelei epoci. O scara ampla duce la primul dintre cele doua randuri in care este impartita fatada, avand arce mari si pilastri robusti, in fata carora sunt numeroase grupuri de sculpturi. La al doilea pilastru de pe dreapta se poate vedea capodopera lui Jean-Baptiste Carpeaux, "Dansul" (este o copie, originalul se afla acum la Muzeul Luvru).

 

Al doilea rand al fatadei consta din coloane duble inalte, care incadreaza ferestre mari; deasupra este un atic cu decoratie exuberanta, iar deasupra lui este cupola turtita.

 

Interiorul este decorat bogat ca si fatada: scarile monumentale sunt infrumusetate cu marmura, bolta este decorata cu picturi facute de Isidore Pils si holul are o pictura mare facuta de Chagall in anul 1966.

 

Opera din Paris, in urmatoarele 5 fotografii.

 




Foaierul Operei, in urmatoarele doua fotografii.

 



Palatul Chaillot

 

Alta expozitie mondiala, din anul 1937, a fost ocazia pentru care s-a construit aceasta cladire. A fost proiectata de arhitectii Boileau, Carlu si Azéma pe locul unei cladiri anterioare, Trocadéro. Palatul Chaillot are o terasa centrala cu statui din bronz aurit, care uneste doua pavilioane enorme care se intind in doua aripi curbate. De aici, un complex splendid de terase, scari si gradini (Gradinile Trocadéro) coboara la Sena, un triumf al vegetatiei facut chiar placut de sunetele caderilor de apa si de jeturile fantanilor.

 

Cele doua pavilioane, pe fatadele carora sunt inscriptionate versete ale poetului Valéry, gazduiesc astazi Muzeul Monumentelor Franceze (cu o colectie importanta de lucrari medievale), Muzeul Naval (in care este un model al navei "La Belle Poule" care a adus inapoi ramasitele lui Napoleon din insula Sfanta Elena) si Muzeul Barbatului cu bogatiile sale din colectiile antropologice si documentatii ale rasei umane.

 

Palatul Chaillot, in urmatoarele doua fotografii.

 

Palatul Chaillot si Gradinile Trocadéro

 

Scoala Militara

 

Aceasta cladire care se afla la capatul de sud al Champs-de-Mars a fost construita la initiativa bancherului Pâris-Duverney si a doamnei Pompadour, ambii au dorit ca tinerii clasei sociale sarace sa faca cariere militare. Arhitectul cladirii a fost Jacques-Ange Gabriel, iar cladirea a fost ridicata intre anii 1751 si 1773 intr-un stil sobru, caracterizat de liniile sale armonioase. Fatada are doua succesiuni de ferestre si in centru este un pavilion cu coloane care sustin pedimentul, decorat cu statui si acoperit cu o cupola.

 

In spate, de la Palatul Fontenoy, se poate vedea eleganta Curte a Onoarei, cu porticul sau de coloane dorice duble si o fatada formata din trei paviloane legate de doua randuri de coloane. Cladirea serveste si astazi ca scoala militara. In anul 1784, Napoleon Bonaparte a intrat in aceasta scoala ca elev si a iesit in anul urmator cu rangul de locotenent secund in artilerie.

 

Palatul Chaillot si Scoala Militara se afla in fata Turnului Eiffel.

 

Scoala Militara, in urmatoarele doua fotografii.

 



 

Piata Châtelet

 

Piata Châtelet (Place du Châtelet) se afla la granita dintre arondismentele 1 si 4 ale Parisului. Piata si-a luat numele de la fortareata antica Marea Châtelet, construita sa apere Pont du Change din fata sa si a fost distrusa de Napoleon I. Dar infatisarea prezenta a pietei dateaza din timpul lui Napoleon al III-lea. In Piata Châtelet se afla Turnul Sfantul Jacques.

 

Turnul Sfantul Jacques (Saint Jacques)

 

Ridicat intre anii 1508 si 1522, turnul are 50 metri inaltime si a fost facut in cel mai elaborat stil gotic. Ferestre inguste alterneaza cu nise incoronate de spire si creneluri, in care sunt multe statui. Statuia din varful turnului a Sfantului Iacob cel Mare a fost facuta de Chenillon in anul 1870.

 

Turnul Sfantul Jacques, in urmatoarea fotografie.

 


In centrul pietei se afla Fantana Châtelet (numita, de asemenea, Fantana Victoriei sau a Palmierului), cu baza impodobita cu sfincsi si statui care dateaza din anul 1858.

 

Fantana Châtelet, in urmatoarea fotografie.

 



St.Germain L'Auxerrois

 

In fata partii de est a Muzeului Luvru este o piata mica dominata de fatadele simetrice ale Primariei Arondismentului 1 al Parisului, care dateaza din anul 1859 si de catre Biserica St.Germain L'Auxerrois. Cele doua cladiri sunt separate de un turn clopotnita, construit in stilul neo-gotic, in anul 1860. Denumita de asemenea "Grand Paroisse", adica Marea Biserica Parohiala, deoarece a fost capela regala a Luvrului in secolul al XIV-lea, St.Germain L'Auxerrois sta pe locul sanctuarului dinaintea sa care data din epoca Merovingiana. Constructia sa a inceput in secolul al XII-lea si a continuat pana in secolul al XVI-lea.

 

Pe fatada este un portal adanc construit intre anii 1435 si 1439 in stilul gotic, cu cinci arce, fiecare diferit de celelalte si pilastrii sai sunt impodobiti cu statui. Alte statui, care infatiseaza sfinti si regi sunt in cele trei portaluri. Mai sus este o fereastra rozeta frumoasa, srmontata de un promontoriu, langa care se afla turnul-clopotnita al bisericii, care dateaza din secolul al XI-lea.

 

Privelistea interiorului bisericii este impresionanta: are cinci nave, impartite de stalpi, transept si cor. Biserica contine, de asemenea, numeroase lucrari de arta, printre care, un exemplu notabil este strana regala pe care a sculptat-o in lemn F.Mercier, in anul 1682. De asemenea, statuia din lemn policrom care-l infatiseaza pe Sf.Vincent este din piatra, dar este insufletita de utilizarea culorilor calde. Ambele lucrari dateaza din secolul al XV-lea. Printre alte lucrari de arta notabile mentionate este un retablu flamand din lemn sculptat, cu scene care infatiseaza momente din viata lui Iisus.

 

Biserica St.Germain L'Auxerrois si turnul clopotnita, in urmatoarele doua fotografii.

 



 

Piata Republicii (Place de la Republique)

 

Vasta Piata dreptunghiulara a Republicii a fost creata de Haussmann (1854) ca o zona de manevra a trupelor trimise sa inabuse rascoalele populare. In centrul pietei sta monumentul cu statuia Republicii (1883) pusa pe un piedestal decorat cu basoreliefuri din bronz facute de Dalou, care infatiseaza evenimente din istoria Republicii.

 

Piata Republicii, in urmatoarea fotografie.

 


 

Biserica Sfantul Eustache

 

Intr-o margine a zonei care a fost ocupata odata de piata centrala de alimente se afla Biserica Sfantul Eustache (Saint-Eustache), care este una dintre cele mai surprinzatoare biserici din Paris. Constructia bisericii a inceput in anul 1532 si s-a finalizat numai in anul 1637. Biserica se distinge printr-un amestec neuzual de stiluri: un plan bazat pe cel al Catedralei Notre-Dame, bolte gotice flamboiante si decoratii renascentiste care constau in trei randuri de coloane suprapuse, conice.

 

In Capela corului se afla mormantul lui Colbert, faimosul ministru de finante al lui Ludovic al XIV-lea. Mormantul a fost sculptat de sculptorii Coysevox si Tuby pe baza unui desen al lui Le Brun.

 

Biserica Sfantul Eustache, in urmatoarele 4 fotografii.

 




Gradinile de langa Biserica Sfantul Eustache, in urmatoarele 3 fotografii.

 




Bursa de Comert

 

Vechea piata de grau construita in anul 1765 de catre seful comerciantilor, Bursa de Comert, este in zilele noatre o cladire circuara impozanta impodobita cu o serie de benzi de pilastri imperechiati. Birourile formeaza o coroana in jurul holului interior mare, iar deasupra se afla o cupola din sticla si otel. 

 

Bursa de Comert, in urmatoarele doua fotografii.

 


 

Bulevardul Champs-Élysées (Avenue des Champs-Élysées)

 

Initial, aceasta zona vasta, care se intindea de la vestul Pietei Concordia a fost un teren mlastinos. Dupa recuperarea sa, in naul 1667, Le Nôtre a proiectat un bulevard larg, numit Grand-Cours (a devenit Champs-Élysées in anul 1709), care ajunge din Gradinile Tuileries pana la Place dell'Etoile, numita astazi Piata de Gaulle. La inceputul bulevardului este statuia Caii lui Marly, o lucrare facuta de Guillame Coustou; din acest punct, pana la Punctul Ronde al Champs-Élysées, bulevardul este flancat de un parc.

 

In timpul celui de al Doilea Imperiu, Champs-Élysées a devenit cel mai monden loc de intalnire si zona rezidentiala de cea mai inalta clasa din tot Parisul. Astazi, poate nu mai are caracterul aristocratic de alta data, dar nu a pierdut nimic din frumusetea si eleganta sa: magazine de lux, teatre, restaurante faimoase si birouri ale companiilor aeriene, potecile sale largi, care sunt intotdeauna pline de parizieni, turisti si o multime cosmopolita.

 

Ne-am plimbat pe Bulevardul Champs-Élysées atat ziua, cat si noaptea.

 

Bulevardul Champs-Élysées, in urmatoarele 8 fotografii.

 






 

Arcul de Triumf

 

La capatul Champs-Élysées, in varful dealului Chaillot, este marea Piata de Gaulle, de unde pornesc nu mai putin de 12 artere principale. Izolat in centru, sta puternicul si impozantul Arc de Triumf, inceput de Chalgrin in anul 1806, sub Napoleon, care l-a comandat ca memorial al Marii Armate. Fiind finalizat in anul 1836, arcul are o singura bolta si intrece in marime Arcul lui Constantin din Roma. Arcul de Triumf are 50 metri inaltime, 45 metri latime si 22 metri adancime.

 

Fetele Arcului de Triumf au basoreliefuri foarte mari, dintre care cea mai cunoscuta si frumoasa piesa este cea din dreapta, de pe partea arcului cu fata la Champs-Élysées, care infatiseaza Plecarea voluntarilor din anul 1792 si care este numita "Marseillaise". Principalele victorii ale lui Napoleon sunt infatisate in celalalt basorelief de mai sus, in timp ce scuturile sculptate din sectiune superioara poarta numele marilor batalii.

 

Sub Arcul de Triumf a fost plasat Mormantul Soldatului Necunoscut in anul 1920 si flacara sa eterna este vegheata in fiecare seara. Exista o istorie a monumentului intr-un mic muzeu din interiorul Arcului de Triumf, unde se pot citi numele a nu mai putin de 558 generali, unele dintre aceste nume sunt subliniate, deoarece acei generali au murit pe campul de lupta.

 

Arcul de Triumf, in urmatoarele 5 fotografii.

 


Triumful din 1810

 

Plecarea voluntarilor din 1792

 

Bulevardul Champs-Élysées si Arcul de Triumf vazute noaptea, in urmatoarele 4 fotografii.

 



 

Bazilica Sacré-Cœur

 

Din orice parte a orasului ai vedea panorama Parisului, ochiul se opreste in cele din urma pe domurile albe ale Bazilicii Sacré-Cœur. Stand maiestuos pe varful dealului Montmartre, bazilica a fost inaltata in anul 1876 prin donatii nationale si a fost consacrata in anul 1919. Arhitectii sai (printre care cei mai importanti au fost Abadie si Magno) au proiectat-o intr-un stil curios, care este un amestec de romanic si bizantin.

 

Cele patru domuri mici si domul mare central, care sta solid pe o toba inalta, sunt tipic orientale. In partea din spate, un turn clopotnita patrat de 275 picioare inaltime contine faimosul "Savoyarde", un clopot care cantareste nu mai putin de 19 tone, fiind astfel unul dintre cele mai mari din lume.

 

Sunt scari care duc la fatada bisericii si la portalul cu trei arce care se afla in fata ei, iar deasupra sunt statui ecvestre ale celor doua figuri istorice cele mai iubite de francezi, Regele Ludovic al IX-lea (sau Sfantul Ludovic) si Ioana d'Arc.

 

Interiorul bazilicii are decoratii in relief, picturi si mozaicuri elaborate. Din interiorul bisericii se poate cobora in cripta vasta de la subsol sau se poate urca pana in varful cupolei de unde se poate admira panorama orasului si a imprejurimilor sale. Pentru a vedea masa alba a bisericii in sine dintr-un punct mai bun, trebuie sa coboram in Piata Sf. Petru dedesubt, fie pe calea ferata sau pe rampele scarilor.

 

S-ar putea obiecta, probabil, ca stilul arhitectonic al acestei biserici, chiar culoarea ei si dimensiunile monumentale contrasteaza prea puternic cu celelalte monumente ale orasului si cu patina gri pe care au dobandit-o odata cu trecerea timpului. Dar integrarea Bazilicii Sacré-Cœur in peisajul orasului, care este acceptata acum de toti, ar fi putut fi posibila tocmai acestei note de contrast strident, dand o valoare bisericii in sine si celorlalte monumente si punandu-le pe fiecare in relief intr-un context istoric si artistic valid.

 

Bazilica Sacré-Cœur si panorama orasului vazuta de pe scarile bazilicii, in urmatoarele 5 fotografii.

 

Panorama orasului vazuta de pe scarile bazilicii

 



 

Arcul Carusel

 

Arcul Carusel a fost proiectat de Pierre-François Fontaine si Charles Percier si construit intre anii 1806 si 1808 si celebreaza victoriile lui Napoleon Bonaparte din anul 1805. Se poate spune ca acest arc este o imitatie a Arcului lui Septimius Severus din Roma, avand aceeasi arhitectura si decoratie plastica. Coloane din marmura rosie si alba incadreaza cele trei bolte si fiecare front este umplut cu basoreliefuri care evoca victoriile imparatului.

 

Pe varful arcului au fost plasate cei patru cai auriti care au fost dezmembrati de pe bazilica ventiana Sf.Marcu la ordinul lui Napoleon si care au fost returnati in anul 1815. Originalele au fost inlocuite cu copii la care au fost adaugate mai tarziu un car si Statuia Pacii.

 

Arcul Carusel, in urmatoarele doua fotografii.

 

Arcul Carusel vazut din Muzeul Luvru

 



Galeriile Lafayette

 

Galeriile Lafayette sunt un lant de magazine franceze de lux. Magazinul sau emblematic se afla pe bulevardul Haussmann din arondismentul 9 al Parisului, dar lantul de magazine functioneaza acum si in alte locatii din Franta si din alte tari. Galeriile Lafayette au inregistrat castiguri de peste 1 miliard de Euro. Fac parte din compania Groupe Galeries Lafayette, grup care este membru al Asociatiei Internationale a magazinelor universale, din anul 1960.

 

Scurt istoric al Galeriilor Lafayette

 

In anul 1895, Théophile Bader si varul sau, Alphonse Kahn au deschis un magazin de moda intr-un mic magazin de mercerie, la coltul strazii La Fayette si a strazii Chaussée-d'Antin, in Paris. In anul 1896, compania lor a cumparat intreaga cladire de pe strada La Fayette nr.1; in anul 1905, au achizitionat cladirile de pe bulevardul Haussmann de la numerele 38, 40 si 42 si de pe strada Chaussée-d'Antin de la numerul 15.

 

Bader i-a comandat arhitectului Georges Chedanne si elevului sau Ferdinand Chanut sa proiecteze magazinul in locatia Haussmann, unde au fost finalizate o cupola de sticla si otel si scari Art Nouveau, in anul 1912.

 

Din anul 1921, Maurice Dufrêne a condus atelierul Maîtrise al Galeriilor Lafayette. Dupa acest atelier de arta decorativa si mobilier au urmat atelierele: Primavera a magazinului Printemps, fondat in anul 1912 de catre René Guilleré, Pomone de Paul Follot din Le Bon Marché și Studium al Grands Magasins du Louvre.

 

Incepand din anul 2020, Galeriile Lafayette au deschis peste 50 de magazine (inclusiv subsidiare) numai in Franta.

 

Am fost de doua ori la Galeriile Lafayette. Am facut si cumparaturi, sunt si haine de firma la preturi destul de rezonabile, de exemplu am cumoarat un tricou de firma cu 40 EURO.

 

Galeriile Lafayette (exterior si interior), in urmatoarele 6 fotografii.

 




 

Moulin Rouge

 

Ca si Montparnasse, Montmartre a fost si este inca unul dintre cele mai curioase si mai pitoresti cartiere din Paris. Se afla pe un deal de 425 picioare inaltime unde, conform legendei, a fost decapitat Sfantul Denis, primul Episcop al Parisului, in anul 272. Se crede ca numele zonei deriva de la denumirea originala "mons Martyrum" (Muntele Martirilor), care a capatat mai tarziu denumirea actuala.

 

In secolul al XIX-lea, aceasta zona a fost mecca tuturor acelor artisti care credeau ca viata boema inseamna sa traiesti liber, facand din arta cuiva principalul motiv al vietii si respingand orice incercare din afara de a impune un mod de viata. Fiecare pictor, de la cel  ai faimos la cel mai umil si-a lasat o urma din viata si arta la Montmartre.

 

La poalele dealului este Piata Alba (Place Blanche) dominata de lamele lungi ale morii de vant de la Moulin Rouge ("Moara de vant Rosie"), fondata in anul 1889, unde au jucat artistii Valentin le Désossé, Jane Avril si La Goulue. Acest cabaret, pe a carui scena s-a nascut "can-canul" este legat de memoria pictorului Touluse-Lautrec, care si-a petrecut noptile aici, pictand cele mai curioase si pitoresti detalii si cele mai adevarate si mai umane imagini ale vietii de noapte ale cabaretelor si teatrelor.

 

Aici, aceste personaje care au trait pentru arta, dar au fost excluse din arta binecuvantata de recunoasterea ofociala, si-au gasit, in sfarsit locul. Infatisate la o scara mare in posterele lui Touluse-Lautrec, ele si-au gasit faima care nu au avut-o niciodata, pe scena Moulin Rouge.

 

Am fost la un spectacol la Moulin Rouge si mi-a placut foarte mult. Spectacolul a fost inclus in pretul excursiei dar ni s-a spus ca un bilet costa 100 EURO si se achizitioneaza cu un an inainte. Fotografiatul in timpul spectacolului este interzis.

 

Exteriorul Moulin Rouge, in urmatoarele 3 fotografii.

 



Interiorul Moulin Rouge, in urmatoarele 3 fotografii.

 




 

 

Cand am fost in excursia organizata, am fost cazati la un hotel de trei stele, care se afla vis-a-vis de Moulin Rouge, pe o straduta. Nu imi mai amintesc cum se numea hotelul, camerele nu erau foarte mari, dar erau curate.

 

Eu am fost de trei ori la Paris, odata intr-o excursie organizata si de doua ori in delegatie. M-am plimbat mult prin Paris, dar nu pot spune ca am vazut tot, asa ca as reveni oricand cu mare placere.

 

 

 

 


Comments

Popular posts from this blog