La plimbare prin Paris

La plimbare prin Paris -

Partea I

Va invit la o plimbare virtuala prin Paris! Astazi ne vom plimba prin Gradinile Tuileries, Piata Concordiei si pe Podul Alexandru III

M-am plimbat prin Paris cand am fost intr-o excursie organizata, impreuna cu familia, in perioada 31 iulie - 7 august 2007 si cand am fost la o conferinta, in perioada 22 - 25 iulie 2008. Chiar daca eu as sta toata ziua in palate, castele si muzee, trebuie sa recunosc ca plimbarea prin romanticul Paris este un "must", atat ziua cat si noaptea. Asa ca, in afara de obiectivele turistice vizitate, ne-am plimbat si pe cont propriu prin Paris.

Daca doriti mai multe informatii despre Palatul Versailles, partea I, le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre Palatul Versailles, partea a II-a, le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre Catedrala Notre-Dame, le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre Muzeul Luvru din Paris, partea I (Departamentele de Antichitati grecesti, etrusce si romane, Departamentul Antichitatilor Egiptene si Departamentul de Sculpturi si Obiecte de Arta), le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre Muzeul Luvru din Paris, partea a II-a (Departamentul de Picturi), le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre Turnul Eiffel, le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre Domul Invalizilor, le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre Disneyland Paris, le gasiti aici.

Gradinile Tuileries

Gradinile Tuileries sunt situate la vest de Muzeul Luvru. Gradinile Tuileries (Jardin des Tuileries, in franceza) reprezinta cea mai veche si cea mai importanta gradina din Franta.

Gradina este in centrul Parisului, de la vest la est, de la Piata Concordiei pana la Palatul Luvru, si de la sud la nord, de la Sena pana la strada Rivoli. Gradina a fost creata in anul 1564, cand a inceput si constructia Palatului Tuileries, la ordinul Reginei Caterina de Medici. Gradinile Tuileries au fost construite in stil italian: sase alei pe longitudine si opt alei transversale delimiteaza compartimentele rectangulare care includ diferite plantatii, cum ar fi arbori masivi, peluze, randuri de flori, etc. Gradina mai este impodobita de o fantana, o menajerie si o grota. La inceputul secolului al XVII-lea s-a mai amenajat in gradina o sera de portocali si o crescatorie de viermi de matase.

In anul 1664, Jean-Baptiste Colbert a ordonat ca gradina sa fie refacuta in intregime, iar lucrarile au fost facute sub conducerea arhitectului André Le Nôtre, care facuse deja gradinile castelului Vaux-le-Vicomte. Arhitectul a dat gradinii un aspect nou, care a fost conservat in mare pana in zilele noastre: pe axa palatului a amenajat o alee centrala, delimitata la est de un bazin rotund, iar la vest de un bazin octogonal; a construit terasa Feuillants in lungul viitoarei strazi Rivoli; in final, el a ridicat doua terase in lungul viitoarei Piete Concordia.

Pe aleile gradinii sunt numeroase statui din marmura. Din anul 1719, intrarea principala a Gradinilor Tuileries este strajuita de doua statui facute de Antoine Coysevox, una il reprezinta pe Zeul Mercur, iar cealalta este denumita "Faima calarind un cal inaripat".

In anul 1783, un om a zburat prima data cu un balon cu gaz. Astazi, la intrarea in gradina, in dreapta, se afla o placuta care ne aminteste de acest eveniment.

In timoul Revolutiei Franceze, gradina a fost martorul marilor evenimente in care a fost implicat si palatul. In Bazinul Rotund s-a desfasurat ceremonia Fiintei Supreme, pe data de 8 iunie 1794. Aici se afla efigii care reprezinta Ateismul inconjurat de Ambitie, Egoism, Discordie si Falsa Simplitate. In Gradinile Tuileries, Maximilien François Marie Isidore de Robespierre, unul din simbolurile Revolutiei Franceze, a provocat un incendiu, intr-o apoteoza de aplauze. Dupa aceea, cortegiul s-a indreptat spre Champ-de-Mars. Pe data de 10 octombrie, acelasi bazin a primit sicriul lui Jean-Jacques-Rousseau, exhumat de Ermenonville pentru a fi dus la Panthéon.

In unghiurile vestice ale gradinii, Imparatul Napoleon al III-lea al Frantei a comandat constructia a doua cladiri identice. Una dintre cladiri a fost construita in anul 1853 si a adapostit o sera de portocali, in partea de sud-vest, iar in prezent aici se afla un muzeu de arta moderna, Musée de l'Orangerie (Muzeul Orangeriei) care apartine Muzeului Orsay. In acest muzeu este expus celebrul ciclu de picturi Nymphéas (Nuferii) de Claude Monet.

Cealalta cladire a fost construita pentru jocul sportiv cu mingea numit "jeu de paume" (stramosul tenisului) in anul 1861, pe partea de nord-vest, care este in prezent muzeul Galerie Nationale du Jeu de Paume unde sunt organizate expozitii temporare de arta contemporana.

La Jocurile Olimpice de vara din anul 1900, gradina a gazduit probele de scrima.

Programul de vizitare al Gradinilor Tuileries este zilnic, de la 07.30 - 19.30, in timpul iernii si de la 07.00 - 23.00, in timpul verii. Intrarea in gradini este libera.

Gradinile Tuileries, in urmatoarele 13 fotografii.

Turnul Eiffel vazut din Gradinile Tuileries

Din Gradinile Tuileries, ne-am indreptat spre apoi spre Piata Concordiei.

Piata Concordiei (Place de la Concorde)

Piata Concordiei este cea mai mare piata publica din Paris si separa Gradinile Tuileries de bulevardul Champs-Élysées.

A fost creata intre anii 1757 si 1779 dupa un proiect al lui Jacques-Ange G abriel, pe terenul donat de rege in anul 1743. Piata a fost dedicata initial Regelui Ludovic al XV-lea si a existat o statuie ecvestra a regelui in centrul pietei, o lucrare facuta de Bouchardon si Pigalle. Statuia a fost daramata in timpul Revolutiei Franceze.

In timpul Revolutiei, piata a fost locul ghilotinei, sub a carui cutit si-au pierdut capetele multe personalitati mari ale timpului: de la rege, Ludovic al XVI-lea si regina sa, Maria Antoaneta, la Madame Roland si Robespierre. Piata a devenit Piata Concordiei in anul 1795 si infatisarea sa de astazi dateaza din perioada 1836 - 1840, cand a fost amenajata de catre arhitectul Hittorf.

In centrul Pietei Concordia sta astazi Obeliscul Egiptean din Templul din Luxor, donat Regelui Ludovic Filip in anul 1831 de catre Mehmet-Ali. Montat in anul 1836, obeliscul are 75 picioare inaltime si este acoperit cu hieroglife care ilustreaza faptele glorioase ale faraonului Ramses al II-lea.

Opt statui, care simbolizeaza principalele orase ale Frantei, stau in colturile pietei. La nordul pietei, pe ambele parti ale Strazii Regale (Rue Royale) sunt doua cladiri cu colonade (acestea doua au fost proiectate de Gabriel) in care se afla Ministerul Naval si Hotelul Crillon.

Piata Concordiei, in urmatoarele 3 fotografii.

Obeliscul Egipetean, in urmatoarele 5 fotografii.

Fantana Pietei Concordia

Construite dupa modelul fantanilor din Piata Sf.Petru din Roma, aceste doua fantani de langa obelisc au fost ridicate de Hittorf, intre anii 1836 si 1846. Fantanile au cateva bazine si statui care le impodobesc si care reprezinta alegorii fluviale.

Sunt probabil numai cateva piete in lume cu asa o atmosfera magica ca Piata Concordia. Noaptea, sub lumina felinareleor stradale, atmosfera Pietei Concordia devine ireala.

Fantana pietei, in urmatoarele 4 fotografii.

Marele Palat (Grand Palais)

Expozitia Mondiala tinuta la Paris in anul 1900 a fost un pas important in istoria artei si arhitecturii orasului. Cu aceasta ocazie, au fost create monumente si lucrari de arta intr-un stil modern, care a fost prea eclectic si bombastic pentru acele vremuri. Ca o reflectie a acestui gust, au fost ridicate cele doua cladiri adiacente numite Micul Palat (Petit Palais) si Marele Palat (Grand Palais), ambele de dimensiuni impresionante si caracterizate de colonade ample, frize si compozitii sculpturale.

Marele Palat, construit de Deglane si Louvet, are o fatada cu coloane ionice, de 787 picioare lungime si 65 picioare inaltime.

Astazi in acest palat au loc evenimente artistice importante, cum ar fi expozitii de pictura, in timp ce inainte zona sa vasta servea pentru expozitii, prezentari de masini si expozitii similare. O parte din palat este ocupata permanent de Palatul Descoperirilor (Palais de la Découverte) unde sunt prezentate ultimele cuceriri ale stiintei si pasii progresului omenirii.

Carele Marelui Palat

Colturile Marelui Palat sunt incoronate de care enorme, care dau impresia ca vor sa se arunce in spatiul inconjurator. Interiorul Marelui Palat are o camera enorma acoperita de o cupola aplatizata de 141 picioare inaltime.

Micul Palat (Petit Palais)

Construit de catre Charles Girault pentru Expozitia Mondiala din anul 1900, intr-un stil eclectic tipic sfarsitului secolului al XIX-lea, palatul consta dintr-un portic monumental incoronat de un dom si flancat de doua colonade. In prezent, palatul contine colectia orasului Paris, formata din nenumarate picturi si sculpturi din secolul al XIX-lea (Gericault, Delacroix, Corbet, Redon, etc); de aceea, palatul este o oprire interesanta intre Luvru si Muzeul Orsay.

Mai mult, palatul gazduieste colectiile Tuck si Dutuit, care expun obiecte antice grecesti, romane si egiptene, cat si desene si picturi din diferite perioade si locuri: Dürer, Cranach, Watteau, Guardi, etc.

Micul Palat, in urmatoarele 5 fotografii.

Podul Alexandru III

Fiind unul dintre multele poduri ale Parisului, Podul Alexandru III are o singura deschidere din metal, are 107,5 metri lungime si 40 metri latime si leaga Esplanada Invalizilor de Champs-Élysées. Podul a fost construit intre anii 1896 si 1900 si a fost denumit dupa Tarul Alexandru al III-lea, al carui fiu, Nicolae al II-lea a inaugurat podul. In partea opusa a Senei se afla cele doua palate: Petit Palais si Grand Palais.

De fapt, podul a fost construit sa sarbatoreasca crearea Aliantei dintre Rusia si Franta. Motivele decorative ale podului sunt ghirlande de flori, felinare tinute de ingeri si figuri alegorice ale zeitatilor marine. Pe cei doi piloni de pe malul drept sunt reprezentatii ale Frantei medievale si Frantei moderne, in timp ce pe pilonii malului stang sunt statui poleite cu aur care reprezinta Franta Renasterii si Franta in timpul Regeleui Ludovic al XIV-lea. Reprezentatii alegorice ale Senei si Nevei, simboluri ale Frantei si Rusiei, decoreaza pilonii de la intrarile de pe pod.

Podul Alexandru III, in urmatoarele 27 fotografii.