Paris - Domul Invalizilor

 

PARIS -

DOMUL INVALIZILOR

 

 


 

In acest articol va prezint Domul Invalizilor, din Paris.

 

 

Dupa ce am vizitat Palatul Versailles, Catedrala Notre-Dame, Muzeul Luvru si Turnul Eiffel, am vizitat Domul Invalizilor.

 

Daca doriti mai multe informatii despre Palatul Versailles, partea I, le gasiti aici.

 

Daca doriti mai multe informatii despre Palatul Versailles, partea a II-a, le gasiti aici.

 

Daca doriti mai multe informatii despre Catedrala Notre-Dame, le gasiti aici.

 

Daca doriti mai multe informatii despre Muzeul Luvru din Paris, partea I (Departamentele de Antichitati grecesti, etrusce si romane, Departamentul Antichitatilor Egiptene si Departamentul de Sculpturi si Obiecte de Arta), le gasiti aici.

 

Daca doriti mai multe informatii despre Muzeul Luvru din Paris, partea a II-a (Departamentul de Picturi), le gasiti aici.

 

Daca doriti mai multe informatii despre Turnul Eiffel, le gasiti aici.

 

 

Domul Invalizilor sau Hotelul Invalizilor (Hôtel des Invalides, in franceza) este un complex de cladiri din arondismentul 7, Paris, care cuprinde muzee si monumente legate de istoria militara a Frantei, precum si un spital si un azil pentru veteranii de razboi (acesta a fost scopul initial al complexului). Complexul a fost denumit "Hôpital des invalides", de unde provine si numele sau actual. Unii dintre eroii Frantei, inclusiv Napoleon Bonaparte au fost inmormantati aici.

 

In anul 1671, Regele Ludovic al XIV-lea a decis sa construiasca Hotelului Invalizilor, destinat sa gazduiasca veteranii din razboaiele sale si in anul 1674 primii pensionari s-au instalat in cladiri. Ulterior au mai fost adaugate cladiri, printre care Biserica Domului.

 

Catedrala Sfantul Ludovic al Invalizilor

 

In anul 1676, secretarul de stat pentru razboi, marchizul de Louvois, i-a incredintat construirea capelei tanarului arhitect Jules Hardouin-Mansart, pe care Libéral Bruant nu a putut sa o finalizeze. Mansart a proiectat o cladire care combina o capela regala, "Domul Invalizilor" si o capela a veteranilor. Astfel, regele si soldatii sai puteau sa participe la slujbele religioase simultan, intrand in locasul de cult prin intrari diferite, asa cum prevedea eticheta. Aceasta separare a fost consolidata in secolul al XIX-lea, odata cu ridicarea mormantului lui Napoleon I, crearea celor doua altare separate si apoi cu construirea unui perete din sticla intre cele doua capele.

 

Domul Invalizilor este emblema Hotelului National al Invalizilor si un monument de neratat in peisajul parizian. El contine Biserica Domului si Mormantul lui Napoleon I.

 

Considerat unul dintre capodoperele arhitectului Hardouin-Mansart, Domul Invalizilor a fost ridicat intre anii 1679 - 1706. Caracteristicile acestei cladiri sunt formele pure, clasice, stilul sobru, planul patrat si doua ordine arhitectonice. Fatada este o lucrare a elegantei si simetriei: deasupra celor doua coloane (care au fost facute in doua ordine arhitectonice) surmontate de un pediment este masa solida a tobei cu doua coloane gemene, din care, dupa o serie de console sobre, se arcuieste cupola zvelta cu decoratiile ei de ghirlande de flori si alte motive florale. Frunzele aurite au varfurile decorate, astfle incat sa straluceasca in lumina soarelui si structura se termina cu o lanterna mica cu spire, la 350 de picioare deasupra solului.

 

Interiorul, cu plan in forma de cruce greceasca, reflecta simplitatea caracteristica si exteriorului. In pandantivele boltii, Charles de la Fosse a pictat cei Patru Evanghelisti, in timp ce in centru a pictat figura Sfantului Ludovic, care ofera lui Hristos sabia cu care sa invinga paganii. Direct sub dom este intrarea in cripta care contine mormantul lui Napoleon. Intr-adevar, se poate spune ca aceasta biserica este un altar inchinat memoriei lui Napoleon.

 

Aici se afla, de asemenea si mormintele membilor familiei lui Napoleon, cat si a altor francezi de rang inalt. In capelele de pe partea drapta sunt mormintele fratelui lui Napoleon, Josef Bonaparte si a celor doi maresali, Vauban si Foch. Celalalt frate a Imparatului Napoleon, Jérôme, a fost inmormantat in prima capela de pe stanga, unde se afla si mormintele lui Turenne si Lyautey.

 

Domul Imvalizilor vazut din Turnul Eiffel, in urmatoarea fotografie.

 


Domul Invalizilor, in urmatoarele 4 fotografii.

 

 


Portalul de intrare in Domul Invalizilor, in urmatoarele doua fotografii.

 

 

 

Interiorul Domului Invalizilor, in urmatoarele fotografii.

 

Arme si armuri vechi, in urmatoarele doua fotografii.

 



 

Mormintul fratelui lui Napoleon, Josef Bonaparte, in urmatoarele doua fotografii.

 


Mormantul lui Napoleon I

 



Macheta Imparatul Napoleon I si garda sa imperiala, in urmatoarea fotografie.

 







Mormantul lui Napoleon I

 

Napoleon Bonaparte a murit pe data de 5 mai 1821 pe insula Sfanta Elena, dar sapte ani mai tarziu francezii au obtinut permisiunea de la Anglia sa aduca ramasitele imparatului lor in propria sa tara. Regele Ludovic Filip l-a trimis pe fiul sau, printul de Joinville pe insula Sfanta Elena sa supervizeze exhumarea trupului imparatului. Reintrarea in Franta a fost ultimul voiaj triumfal al celui mai iubit conducator francez de catre popor, cel mai venerat de catre soldati si cel mai temut de catre dusmanii Frantei.

 

In septembrie 1840, o nava franceza a dus trupul lui Napoleon la Le Havre, apoi a mers incet pe Sena pana la Paris. Pe 15 decembrie, in timpul unei furtuni de zapada, aproape toti locuitorii orasului Paris au fost prezenti la funerariile imparatului, care a fost purtat intr-o procesiune pe marile bulevarde, a trecut pe sub Arcul de Triumf si a coborat pe Champs-Élysées, ajungand la Domul Invalizilor, pentru somnul de veci si incheierea exilului lung.

 

La fel ca in procesiunile faraonilor egipteni, ramasitele lui Napoleon au fost duse in sase sicrie: primul din tabla, al doilea din mahon, al treilea si al patrulea din plumb, al cincilea din abanos si al saselea din stejar. Acestea au fost plasate apoi intr-un sarcofag urias din granit rosu, in cripta planificata special pentru acest scop de catre marele arhitect Visconti.

 

Aici, 12 statui enorme, care reprezinta Victoria, opera lui Pradier, vegheaza asupra imparatului, pentru a simboliza intregul popor francez, reunit in cele din urma cu marele sau erou. Si pentru a-l uni dupa moarte cu cel de care a fost despartit in timpul vietii sale, a fost asezat langa imparat mormantul fiului sau, Regele Romei, cunoscut in mod romantic sub numele de l'Aiglon ("Vulturul").

Mormantul lui Napoleon I, in urmatoarele doua fotografii.

 




Mormintul lui Lyautey (in capela de pe stanga), in urmatoarea fotografie.

 



 

Marele colier al Ordinului Legiunii de Onoare

 

Acest colier care este marca distinctiva a Marelui Maestru al acestui ordin a fost purtat de Napoleon la ceremonii.

 

Marele colier al Ordinului Legiunii de Onoare, in urmatoarea fotografie.

 

Cupola Domului

 

Muzeul Armatei

 

Muzeul Armatei este un muzeu militar national din Franta, situat in Hotelul Invalizilor. Statiile de metrou din apropierea muzeului sunt Paris Invalides, Varenne și La Tour-Maubourg. Muzeul Armatei a fost infiintat in anul 1905 prin fuziunea Muzeului de Arta si a Muzeului Istoric al Armatei. Cele sapte departamente principale ale muzeului contin colectii care acopera perioada din antichitate pana in secolul al XX-lea.

 

Muzeul de artilerie ("artilerie" insemnand toate lucrurile legate de arme) a fost fondat in anul 1795, dupa Revolutia Franceza si a fost extins sub Napoleon. Muzeul a fost mutat in Hotelul Invalizilor in anul 1871, imediat dupa Razboiul Franco-Prusac si proclamarea celei de A Treia Republici. Alta institutie, numita Muzeul Istoric al Armatei a fost creata in anul 1896 in urma Targului Mondial de la Paris. Cele doua institutii au fuzionat in anul 1905 in spatiul fostului Muzeu de Arta.

 

Astazi, muzeul detine 500.000 de artefacte, inclusiv arme, armuri, artilerie, uniforme, embleme si picturi, expuse intr-o suprafata de 12.000 de mp. Colectiile permanente sunt organizate in "colectii istorice", care reprezinta un tur cronologic din cele mai vechi timpuri pana la sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial.

 

In martie 1878, muzeul a gazduit o "expozitie etnografica", care a reprezentat principalele "tipuri" din Oceania, America, Asia si Africa. Manechinele care reprezentau oamenii din colonii, impreuna cu armele si echipamentele lor au fost principala atractie. Expozitia, organizata de colonelul Le Clerc, a incercat sa demonstreze teoriile evolutiei uniliniene, punand omul european in varful istoriei umane. Parti din aceasta expozitie au inceput sa fie transferate la Muzeul Etnografic al Trocadéroului in 1910 si 1917; ultimele camere coloniale au fost inchise imediat dupa Expozitia Coloniala din Paris din anul 1931. Toate ramasitele au fost transferate dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial.

 

Muzeul Armatei a identificat 24 de "comori" estetice, tehnice si simbolice, care sunt strans legate de istoria militara a Frantei, de la sfarsitului Evului Mediu pana la cel de Al Doilea Razboi Mondial. Acestea includ arme, armuri, opere de arta si tehnologie.

 

Muzeul consta in sase spatii principale.

 

Curtea principala si colectiile de artilerie.

 

Curtea principala este centrul Hotelul Invalizilor si prezinta o mare parte a colectiilor de artilerie, adunate in timpul Revolutiei Franceze. Colectia prezinta exponate care provin de-a lungul a 200 de ani de istorie a artileriei de camp franceze si permite vizitatorilor sa descopere modul in care a fost fabricat echipamentul, rolul sau si istoria marilor artilerieni francezi. Colectia contine 60 de tunuri clasice franceze din bronz si o duzina de obuziere si mortare.

 

Armuri si arme din secolele XIII - XVII

 

Muzeul Armatei are o colectie antica bogata, ceea ce il face unul dintre cele mai mari trei muzee de arme din lume.

 

Armuri si arme din secolele XIII - XVII, in urmatoarele 10 fotografii.

 

Armura de cavalerie grea de jandarmi

 



Culverin (stramosul muscetei si mai tarziu tunul medieval) numit Wurtembourgeoise (sfarsitul secolului al XVI-lea)

 



 

 

Cabinetele orientale

 

Piesele prezentate sunt din Asia, din perioada secolului XV - inceputul secolului XX si provin din civilizatiile otomane, persane, mongole, chineze si japoneze.

 

Cabinetele orientale, in urmatoarele doua fotografii.

 

Armura Imparatului Qianlong (secolul al XVIII-lea) (dreapta fotografiei)

 

 

Departamentul modern, de la Ludovic al XIV-lea la Napoleon al III-lea, 1643 - 1870.

 

Acest departament acopera istoria militara, politica, sociala si industriala a Frantei, retraind marile batalii, explorand vietile soldatilor si urmarind dezvoltarea tehnologiilor si tacticii.

 

Departamentul contemporan si cele Doua Razboaie Mondiale, 1871 - 1945.

 

Departamentul contemporan spune povestea armatei franceze din 1871 pana in 1945 si a celor doua mari conflicte ale secolului al XX-lea.

 

Monumentul Charles de Gaulle

 

Monumentul Charles de Gaulle (istoric) este un spatiu multimedia interactiv dedicat operei lui Charles de Gaulle, liderul fortelor franceze libere si presedintele fondator al celei de A Cincea Republici.

 

Muzeul armatei este asociat cu patru galerii suplimentare ale Muzeului Ordinului Liberarii, al doilea ordin national al Frantei, dupa Legiunea de Onoare, care a fost creat in anul 1940 de catre generalul Charles de Gaulle, liderul fortelor franceze libere.

 

Muzeul Planurilor - Reliefurilor

 

 Acesta este un muzeu al modelelor militare situat in cadrul Muzeului Armatei. In prezent, in acest muzeu sunt expuse aproximativ 100 de modele, create intre anii 1668 si 1870. Constructia modelelor dateaza din anul 1668, cand Marchizul de Louvois, ministru de razboi al Regelui Ludovic al XIV-lea, a inceput o colectie de modele tridimensionale de orase fortificate in scopuri militare si a continuat sa creasca pana in anul 1870, odata cu disparitia acestor fortificatii.

 

La iesirea din Domul Invalizilor, am mai facut cateva fotografii.

 




Domul Invalizilor noaptea, in urmatoarea fotografie.

 


 

 

Recomand vizitarea Domului Invalizilor!

 

 



Comments

Popular posts from this blog