Ierusalim-Muntele Maslinilor-partea aIV-a

IERUSALIM - MUNTELE MASLINILOR -

PARTEA a IV-a

In acest articol va prezint Muntele Maslinilor din Ierusalim, partea a IV-a (Biserica Mormantului Sfintei Fecioare Maria).

Dupa ce am vizitat Biserica ruseasca Inaltarea Domnului, Biserica Tatal Nostru, Biserica Mariei Magdalena, Biserica Dominus Flevit, Cimitirul Evreiesc de pe Muntele Maslinilor, Gradina Ghetsimani si Biserica Tuturor Natiunilor am traversat strada, sa mergem la Biserica Mormantului Sfintei Fecioare Maria.

Mie mi-a placut foarte mult Biserica Mormantului Sfintei Fecioare Maria. deoarece este o biserica foarte veche, din piatra si are candele atarnate de bolta sa. Inauntrul bisericii este intuneric.

Daca doriti mai multe informatii despre Biserica ruseasca Inaltarea Domnului, le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre Biserica Tatal Nostru, Biserica Mariei Magdalena, Biserica Dominus Flevit si Cimitirul Evreiesc de pe Muntele Maslinilor, le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre Gradina Ghetsimani si Biserica Tuturor Natiunilor, le gasiti aici.

Mormantul Maicii Domnului este situat in Valea Chedronului, la poalele Muntelui Maslinilor, aproape de Biserica Tuturor Natiunilor. El este considerat, de majoritatea crestinilor orientali ca fiind locul de inmormantare al Mariei, mama lui Iisus (multi dintre ei se refera la ea ca la Theotokos). Imparateasa Elena a zidit aici o biserica intre anii 325-337.

Mormantul Maicii Domnului se afla in partea de est a bisericii.

La dreapta este poarta care duce la sarcofag. O capela a fost construita aici de catre Patriarhul Iuvenal, la inceputul secolului al V-lea, care a devenit in scurt timp centru de pelerinaj. In timpul domniei imparatului Flavius Marcianus (domnie 450 - ianuarie 457 D.Hr.), s-a construit o bazilica superioara deasupra capelei de la inceputul secolului al V-lea si a fost distrusa de invazia persilor, in anul 614, impreuna cu celelalte biserici din Plestina.

In secolul al XI-lea, cruciatii au inaltat aici o alta biserica, semi-ingropata, care s-a pastrat partial pana astazi. De-a lungul urmatoarelor secole, biserica a fost distrusa si reconstruita in repetate randuri, dar cripta a ramas neatinsa, deoarece pentru musulmani acesta este locul de inmormantare al mamei profetului Isa (Iisus). Cruciatii au reconstruit-o in anul 1130 si a devenit o manastire benedictina inconjurata de ziduri, Abatia Sfintei Maria din Valea lui Iosafat.

Complexul monastic include coloane in stilul gotic timpuriu, fresce rosu-pe-verde si trei turnuri pentru aparare. Scara si intrarea au facut parte si ele din biserica cruciatilor. Salah ad-din (Saladin) a distrus aceasta biserica in anul 1187, dar cripta a fost crutata. Tot ce a ramas a fost intrarea din sud si scara, iar materialul de constructie al bisericii superioare a fost folosit la constructia zidurilor Ierusalimului. Distrugerile repetate au facut ca bazilica initiala sa se scufunde, incetul cu incetul, ceea ce a dus la acoperirea ferestrelor criptei, care a ramas fara lumina naturala, pana astazi. Aspectul bisericii este destul de jalnic, datorita fumului de la lumanari si umezelii provocate de inundatiile periodice.

In a doua jumatate a secolului al XIV-lea, franciscanii au reconstruit inca odata biserica. Din anul 1757, ea a trecut in administrarea Bisericii crestine orientale. Precedata de o curte fortificata la sud, biserica in forma de cruce in care se afla mormantul Mariei a fost excavata intr-o grota subterana taiata in piatra, in care se intra pe o scara descendenta larga, care dateaza din secolul al XII-lea.

Sapaturile arheologice din anul 1972 au confirmat faptul ca mormantul se afla in spatiul unui cimitir crestin care dateaza din secolul I si ca structura sa initiala, in trei camere, corespunde tehnicii folosite in acea perioada.

Din biserica superioara se coboara cateva trepte, pana in curtea interioara, care este simpla, cu peretii din placi de piatra. In coltul din dreapta, un culoar merge pana in Pestera Ghetsimani. Fatada actuala a Bisericii Mormantului dateaza din perioada cruciata (1130). Dupa intrarea in biserica, se coboara 48 de trepte din piatra, pentru a ajunge in bazilica sapata in piatra, care dateaza din secolul al V-lea.

In partea stanga a scarii (catre vest) se afla Capela Sfantului Iosif, sotul Mariei, iar la dreapta (catre est) este capela parintilor Mariei, Ioachim si Ana, care contine si mormantul reginei Melisanda a Ierusalimului.

Biserica de pe Mormantul Maicii Domnului este din piatra, boltita si are forma unei nave lungi de aproximativ 20 de metri si lata de 7 metri. Atat deasupra galeriei de coborare, cat si in biserica propriu-zisa, atarna de bolta peste 100 de candele, care se aprind de sarbatori. Biserica are forma unei cruci cu bratele inegale, iar pe laturile culoarului principal se afla mormintele sotiilor regilor cruciati. Pana in secolul al XIV-lea, monumentul a fost impodobit cu placi din marmura sculptata, iar peretii erau acoperiti cu fresce.

In centrul bratului dinspre rasarit se afla Mormantul Maicii Domnului, intr-o sala mica, care are in centru un bloc taiat in stanca. Mormantul este sapat intr-o piatra aproape alba, scobita deasupra, pe care a fost asezat trupul Maicii Domnului. Se cunoaste foarte bine forma sfantului ei trup, ramas in piatra. Peste aceasta piatra si in fata ei, sunt doua bucati de cristal care formeaza un mic jertfelnic, pe care se savarseste zilnic Sfanta Liturghie.

Mormantul Maicii Domnului este inchis de jur imprejur si deasupra de o incapere mica de 2x1,50 metri, formata din aceeasi stanca de piatra. Intrarea se face prin fata, pe o usa foarte joasa, care tine locul Sfintelor Usi in timpul slujbelor; iesirea se face pe o alta usa joasa, scobita in piatra, aflata pe partea de nord. In spatele Mormantului Maicii Domnului se afla altarul propriu-zis al bisericii, unde preotii fac Proscomidia.

Altare ale grecilor si ale armenilor isi impart intre ele absida de est. O nisa la sud de mormant este un Mihrab care indica directia spre Mecca, instalat cand musulmanii s-au alaturat la drepturile asupra bisericii. Biserica greco-ortodoxa a Ierusalimului poseda sanctuarul, impartindu-l cu Biserica apostolica armeana, cu sirienii si coptii. Musulmanii au si ei un loc special de rugaciune (Mihrab).

In spatele Mormantului se afla Icoana Maicii Domnului Ierusalimiteanca. Pe data de 15 august este hramul acestei sfinte biserici.

Curtea interioara a bisericii, in urmatoarele 6 fotografii.