Iordania-Muntele Nebo-partea I

IORDANIA - MUNTELE NEBO -

PARTEA I

In acest articol va prezint Muntele Nebo din Iordania, partea I.

Am vizitat Iordania pe cont propriu, in perioada 27 noiembrie - 2 decembrie 2022. Am fost impreuna cu o familie de prieteni. Pentru a vizita obiectivele turistice, am inchiriat masini, de la Amman si Wadi Musa. Personalul de la receptiile hotelurilor ne-a facilitat inchirierea de masini si am fost foarte multumiti. Voi mai vorbi despre aceste lucruri in articolele viitoare. Voi prezenta obiectivele turistice din Iordania in ordinea in care le-am vazut noi.

Situl de pe Muntele Nebo este deschis zilnic, intre orele 8.00 - 17.00, iar in perioada octombrie - martie, pana la ora 16.00. Un bilet de intrare in sit a costat 3 JD (1 JD - 6,32 Ron). Timpul de vizitare al sitului este de 1,5 - 2 ore.

Muntele Nebo este mentionat in Biblie ca fiind locul in care Moise a vazut Tara Fagaduintei inainte de moartea sa.

Siyagha, Memorialul lui Moise

In apropierea satului Faysaliyah, la 7 kilometri vest de Madaba se inalta Muntele Nebo, in Platoul Transiordanian. Creasta cea mai inalta a Muntelui Nebo atinge o altitudine de 800 de metri deasupra platoului inconjurator Belqa. Alte creste sunt cu putin mai joase, toate inaltandu-se peste 700 de metri. Dintre acestea, doua cele mai importante din punct de vedere istoric sunt crestele Siyagha (710 metri) pe partea de vest si el-Mukhayyat (790 metri) la S-E.

Panorama de pe Siyagha

De pe Muntele Nebo se vede o panorama naturala unica a Tarii Sfinte si a sudului Iordanului. Daca privim spre sud, panorama se extinde peste Marea Moarta si Desertul Iudeii. Privind spre vest, panorama include Valea Iordanului, cu muntii Iudeea si Samaria. In zilele cand nu sunt nori se pot vedea Betleemul, turnurile si cladirile Ierusalimului de pe Muntele Maslinilor.

Exploratorii

Calatorii Ducelui de Luynes au facut pentru prima oara o descriere moderna a ruinelor Siyagha in anul 1864. Alti exploratori au fost interesati in curand dupa aceea de sit si au banuit corect natura si istoria lui. Totusi, descoperirea din Arezzo a jurnalului Egeriei si publicarea lui ulterioara din anul 1887, plus reaparitia in 1895 a relatarii lui Petru au fost cele care au dat startul cercetarii de catre savanti.

Ca o consecinta a acestui fapt, culmile Siyagha si el-Mukhayyat ale Muntelui Nebo au fost amandoua cumparate de Custodia Tarii Sfinte Bro.Jerome Mihaic, antrepriza Fratelui Franciscan al Beduinilor si al Emirului Abdullah (a carui birouri bune au incheiat afacerea cu succes) au aranjat rapid ca cele doua proprietati sa fie legate de drunul de la Madaba, facandu-le astfel accesibile arheologilor.

Excavarile de la Siyagha au inceput cu sapaturile din vara anului 1933, mai precis pe data de 13 iulie. Aceasta expeditie initiala s-a facut sub indrumarea Fratelui Sylvester Saller de la Studium Biblicum Franciscanum al Ierusalimului. Fratele Saller a fost asistat in anii care au urmat de alti colegi notabili de la Studium, inclusiv de tanarul Frate Bellarmino Bagatti.

Trei campanii arheologice lungi, in anii 1933, 1935 si respectiv 1937 au dus la descoperirea Bazilicii si a unei manasiri mari, care in timpurile bizantine s-a marit in jurul ei. In anul 1963, restaurarea moderna a ruinelor Nebo a fost repartizata Fratelui Virgilio Corbo. In anul 1976, proiectul a fost repartizat Fratelui Mihail Piccirillo si asociatilor lui.

Primul sanctuar

In secolul al IV-lea, o cladire veche de pe Muntele Nebo, care era probabil din timpurile clasice, a fost convertita de crestini intr-o biserica. Acest edificiu de forma dreptunghiulara avea 3 abside in interiorul peretilor sai si a fost construita din blocuri mari de calcar, transporatte de la carierele Ma'in. Au fost gasite de arheologi 6 morminte scobite in stanca naturala de sub podeaua acoperita cu mozaic a bisericii. Unul dintre ele ocupa centrul cladirii.

Sanctuarul primitiv a fost compus din biserica cu 3 abside, cu un vestibul pe varful muntelui si de doua capele funerare la nord si sud de vestibul, la un nivel inferior. O curte interioara centrala deschisa, la vest era flancata de camerele manastirii la sud si mai tarziu de diaconionul - baptiseriu, pe partea de nord. Una dintre camerele de sud a manastirii a fost decorata cu figuri geometrice.

Vestibulul bisericii a fost, de asemnea imbracat cu mozaic alb, cu o cruce mare impletita la capatul de sud. Fundatiile zidului fatadei sunt inca vizibile langa al doilea rand de coloane din interiorul bazilicii. Doua usi uneau vestibulul cu doua capele funerare construite in afara sanctuarului, una la sud si alta la nord. In capela de sud excavatiile au scos la lumina o inscriptie greceasca (plasata acum pe peretele de sud al baptiseriului) cu numele staretului Alexios.

Spatiul de la piciorul synthrononului (structura semicirculara in etaje in spatele altarului) a fost decorat cu doua pasari mari in fata unei amfore si alte pasari in jurul unui lujer de vita de vie. Numele donatorilor pot fi inca descifrate pe mozaicul partial existent, inclusiv numele lui Alexios (care trebuie sa fi fost staret pe timpul cand a fost renovat sanctuarul). Probabil ca lui Alexios i s-a atribuit reconstructia sanctuarului din secolul al IV-lea, care ar fi putut fi, de asemenea perioada cand s-au facut lucrarile in mozaic.

O curte mica deschisa era in fata fatadei sanctuarului. Era imprejmuita la nord de un pasaj inchis (decorat, de asemenea cu mozaic alb), care ducea in sala manastirii si in celule.

Vechiul diaconion - baptiseriu

Pasajul captusit cu mozaic a fost intrerupt spre capatul de vest de o usa de unde se cobora in diaconion - baptiseriu, aflat la 3 picioare sub nivelul sanctuarului propriu-zis. Aceasta camera mica, construita langa una dintre capelele funerare continea o fantana de botez, din piatra fasonata in forma de cruce si acoperita cu o tencuiala de ceramica mortarizata. In spatele baptiseriului propriu - zis era o coborare cu 3 trepte pe 3 brate ale unei cruci.

Oricum, un bazin semicircular a substituit treptele in al patrulea brat al crucii (la sud); avea o deschidere si a fost folosit, probabil pentru botezul copiilor.

Doua inscriptii lungi grecesti ne dau numele artizanilor care au finalizat lucrarea in mozaic, numele Episcopului de Madaba de la acea vreme si a staretului manastirii si numele consulilor romani in functie, cu data de august, anul 531.

Diaconionul - baptiseriu a fost separat de aria de servicii a manastirii prin peretele sau de vest. In schema sa decorativa, mozaicul podelei este divizat in 3 parti distincte: un panou cu cruci florale, la piciorul scarilor de intrare, piesa centrala mai mare, care arata scene de vanatoare si pastorale si contine o inscriptie dedicata; intre pilastri sunt dispuse cruci in panouri dreptunghiulare mici.

Panoul central ilustrativ este mai departe subdivizat in 4 desene mici separate, armonizate tematic si interconectate, pe un fond alb. Adaugarea de copaci si flori stilizate da un suflu de viata acestui decor.

In primul tablou, un cioban tanar lupta impotriva atacurilor unui leu, protejand un zebu care este prins de un copac, iar un soldat cu un scut, care poarta o sapca frigiana isi infige lancea intr-o leoaica atacatoare.

In al doilea tablou, doi vanatori calare, insotiti de caini, isi infig sulitele intr-un urs si un mistret.

O scena mai linistita ocupa al treilea tablou: un pastor care sta linistit pe o piatra sub un copac isi supravegheaza turma sa mica de oi si capre, care se hranesc cu placere printre plantele si copacii mici care le inconjoara.

In al patrulea tablou, un negru tine un strut intr-un fel de lesa, in timp ce o camila si o zebra, amandoua inhamate sunt conduse de un baiat care are o sapca si o mantie frigiana.

Este o formalitate canonica in compozitia acestor trei artizani din Madaba, un canon al conventionalitatii, care a transformat sensul original al episoadelor in desene decorative, mai mult sau mai putin simbolice. La contributia acestui efect a fost lipsa culorilor; totul este redus la cateva forma esentiale, care au putut fi realizate cu materiale locale, plus conturul negru care blocheaza figurile de mozaic intr-o imobilitate inghetata, chiar si atunci cand sunt reprezentate in miscare.

Aceasta tehnica tarzie a fost exploatata generos de artizanii in mozaic de la Scoala Madaba si lucrarea de la Nebo este una dintre cele mai timpurii si frumoase realizari.

Bazilica secolelor VI - VII

In jumatatea tarzie a secolului al VI-lea, calugarii au decis sa mareasca sanctuarul. Odata ce ei au demolat fatada, biserica primitiva a devenit presbiteriu si au fost construite navele pe locul vechiului vestibul si al curtii. In spatele fatadei acestei biserici reconstruite a fost un vestibul captusit cu mozaic, cu scari care duceau la o sala patrulatera sau atrium, care servea ca vestibul sau foaier, pe care se deschideau chiliile si incaperile manastirii.

Lucrarea in mozaic care decora noua bazilica a fost integrata intr-un singur proiect mare sau compozitie centrata pe o vita de vie, cu un motiv cu svastica care curge de-a lungul perimetrului intervalului cladirii. Din aceasta compozitie mare, tot ce a ramas astazi sunt cateva desene geometrice din cele doua nave laterale, o sectiune mare a panourilor care impodobeau intervalele dintre coloane si doua fragmente din nava centrala.

Deasupra podelei din mozaic de la capatul de est al micii nave de sud, generatiile ulterioare au construit un fel de platforma.

Acesta ar putea fi memorialul vazut de Egeria in vechiul sanctuar, un memorial care amintea pelerinilor de profetul Moise in a carei onoare a fost construita biserica initiala.

Noul Diaconion

Dupa ce capela funerara si diaconionul - baptiseriu (ambele situate de-a lungul peretelui de nord) au fost demolate, podeaua din aceasta zona a fost ajustata la acelasi nivel ca in restul bazilicii, facand o singura capela mare impartita prin scari si balustrada in doua incaperi destul de separate.

Camera de est a fost decorata cu animale, flori si pesti inserati intr-o rama geometrica; cea de vest a fost decorata numai cu motive geometrice.Capela alungita ar fi putut fi folosita ca diaconion al bazilicii si ca sala capitulara pentru calugari.

Noul Baptiseriu

Cam acelasi proces a avut loc de-a lungul zidului de sud. La un anumit moment, probabil in aceeasi perioada in care diaconionul a fost demolat si reconstruit/impodobit, capela funerara antica a fost distrusa si s-a construit in locul ei o camera noua, plina cu mozaicuri. Aceasta din urma a fost la randul ei acoperita de un nou baptiseriu, cu propriile sale mozaicur, in perioada 597 - 598 D.Hr., in timpul staretului Martyrius si a episcopului Sergius.

Un baptiseriu monolitic, decorat cu o cruce si o inscriptie dubla a fost plasat intr-o adancitura a absidei, despartita de restul capelei de o balustrada. In inscriptie, baptiseriul la care se face referire este numit "photisterion" (adica locul unde neofitii sunt iluminati de Lumina lui Hristos). Alte decoratii din jurul baptiseriului includ un panou dreptunghiular pe care erau infatisate gazele pe un fundal de copaci mici, pasari si vita de vie, cu ciorchini de struguri. Sunt, de asemenea cateva perechi de pasari acvatice care se distreaza in mijlocul florilor.

Peste pragul de la intrarea in baptiseriu o inscriptie de bun venit "pace tuturor" intampina vizitatorii care intra in capela.

Capela Theotokos

In timpul primei decade a secolului al VII-lea, in timpul staretului Martyrius si a episcopului Leontius (de Madaba) usa vestica a baptiseriului a fost zidita, 3 camere ale manastirii au fost distruse, iar podeaua a fost adusa la acelasi nivel cu a restului bazilicii.

Aceasta modificare a furnizat baza si fundatia pentru constructia Capelei Theotokos ("Mama Domnului"). Fiind o parte substantiala a bazilicii finalizate, aceasta capela avea propria sa absida si a fost impartita in doua camere distincte, printr-o balustrada. O atentie speciala a primit decoratia podelei.

In zona presbiteriului este un panou dreptunghiular care contine reprezentari de gazele aranjate langa doua zone cu flori si doi tauri care stau in fata unui altar care are un ciborium (vas liturgic) insotit de un citat grecesc din Psalmul 51,21.

Capela propriu - zisa a fost decorata cu 3 panouri separate, fiecare fiind inclus intr-o banda de margine de culoare vie. Dintre aceste panouri, cel de est a fost dedicat grupurilor florale, iar cele de vest animalelor si motivelor vegetale. Aranjate intr-un desen geometric bogat si multicolor, aceste doua panouri au furnizat cadrul pentru o scena de vanatoare inconjuratoare; doi calareti inarmati care cara arme de vanatoare, urmati de caini, se deplaseaza printr-o padure in cautarea prazii. O inscriptie lunga ocupa doua randuri pe marginea primului panou.

Manastirea

Din inscriptiile mozaicurilor cunoatem numele catorva stareti ai manastirii de pe Muntele Nebo. Aceste nume sunt: Alexios si Theophilos, mentionati in timpurile primei renovari a sanctuarului; Procapis si Robebos, inainte de Elias (anul 530). In anul 597, staretul Martyrios, care a fost succedat de staretul Teodor. In secolul al VIII-lea, staretul Kaium a fost inregistrat in Biserica Sf.Stefan de la Umm al-Rasas, la 40 de kilometri de stepa de est.

In Manastirea Theotokos din valea de sud este mentionat staretul Abraham si arhimandritul intregului desert impreuna cu staretul Longinos (un calugar stalpnic, adica pustnic), staretul Ioan si staretul Gheorghe (un calugar eremit).

In timp ce sanctuarul trecea prin diferitele sale etape de dezvoltare arhitecturala, au avut loc o serie paralela de imbunatatiri si schimbari in manastirea adiacenta. Din nucleul sau de chilii primitive descoperite de arheologi chiar in fata bazilicii, pe partea nordica a muntelui, complexul s-a extins treptat intr-o comunitate monahala de dimensiuni respectabile in acea lume bizantina foarte monahala.

Vizita la manastire

Un vizitator care iese din bazilica se afla intr-o curte mare inconjurata pe 3 parti de peretii camerelor manastirii. Doua cisterne aflate in aceasta curte au furnizat apa necesara pentru nevoile bazilicii.

In prima dintre aceste camere ale manastirii, in coltul de nord - vest, singura camera care a fost placata initial cu mozaic alb au fost adaugati cativa pereti despartitori peste ani pentru a obtine cateva camere mai mici. O banca aflata in prima dintre acestea, despre care se crede ca ar fi fost ampalsata acolo pentru comoditatea oaspetilor sau vizitatorilor si chilia minuscula cu un pat in camera sa interioara ar sugera locuinta superiorului sau, eventual a economusului (trezorier).

O a doua camera mare, placata cu mozaic infatiseaza desene geometrice si este impartita in 3 camere mai mici, ca si predecesoarea. Prezenta unei mese si a unei ferestre mici pe peretele de vest a dus la ideea ca aceasta a fost cantina manastirii, cu bucataria sau camara. Alte doua chilii separa aceasta portiune a cladirii de capela mortuara din centrul aripii de vest direct in fata usii bazilicii. Au fost gasite 3 morminte in capela mortuara, toate acoperite cu dale de piatra strapunse in centru pentru inserarea de manere (care erau folosite pentru a le deschide). In timpul excavarilor au fost recuperate aproape 100 de schelete aflate intr-un stadiu bun de conservare.

O platforma cu canal de drenaj se afla pe partea de nord a urmatoarei camere si pare sa indice prezenta unei spalatorii. Este alaturata unei camere dintr-un colt care servea pentru comunitate drept cuptor sau vatra. Dincolo de aceasta este o sala mare, care trebuie sa fi fost o camera a comunitatii sau ceva de acest gen, probabil un dormitor sau scriptorium (cemera pentru copierea manuscriselor).

Pe cealalta parte a pasajului care conecteaza atriumul de bazilica cu partea de sud a manastirii este un grup de chilii cu pat - banc caracteristic, pe peretele sudic. Podeaua chiliei de colt a acoperit teava care transporta apa de pe acoperisuri (de ploaie) in una dintre cisternele curtii.

Aripa de est

In fata casei moderne de odihna, construita la intrarea in ruine se afla camerele aripei de est ale manastirii, abandonate la sfarsitul secolului al VI-lea. Aceasta aripa este compusa din cateva camere aflate in jurul unei curti. Poarta antica principala a manastirii componente era localizata pe peretele de sud.

Aripa de nord

Aceasta aripa este in cea mai mare stare de paragina fiind, din cauza locatiei sale mai vulnerabila la fortele distrugerii. Este cocotata precar pe marginea muntelui, in timp ce coboara spre Ayoun Mousa. A fost parerea Parintelui Saller ca cele mai vechi elemente din cladirile descoperite de la Siyagha sunt chillile pozitionate pe partea de nord a curtii duble care flancau peretii de nord ai bisericii.

Aripa de vest

Aici se afla un grup de camere, in cateva cazuri inalte de doua etaje, dezgropate de-a lungul marginii vestice a varfului muntelui de la Siyagha. Ele au fost construite in jurul unei piete dreptunghiulare sau curti pe care sta inca o platforma ridicata.

Daca ipoteza Parintelui Saller este corecta, acesta ar fi putut fi un punct de observatie pentru pelerini, care doreau sa se bucure de panorama spectaculoasa de pe Muntele Nebo. Acesta aripa a fost (din punctul de vedere al arheologilor) folosita ca hotel pentru multi pelerini care urcau la sanctuarul lui Moise si primeau ospitalitate de la calugari.

Aripa de sud

Doua curti despart aceasta aripa a manastirii in doua grupuri separate de camere, conectate de o usa. Pe peretele de sud a celei mai vestice curti inca exista o usa in folosinta, care duce de la acea curte la atrium si bazilica. Un fel de supraveghere era asigurata prin folosirea a doua chioscuri mici de portar. Pe partea de sud - est a curtii se afla un grup de camere la care se ajungea prin aceeasi intrare.

Blocuri conectate de doua sau patru chilii fiecare au format bordura curtii de est. Blocul central a fost folosit in scopuri de igiena in timp ce acela din colt se pare ca a servit ca brutarie. Oricum, chiar in centrul curtii, dar cumva la un nivel inferior, a fost brutaria initiala sau antica a manastirii primitive.

In coltul de nord - vest al complexului, unde creasta Siyagha atinge cea mai mare inaltime a sa se afla o camera care este decorata singular cu un mozaic geometric - floral.

Parcarea de pe Muntele Nebo, in urmatoarea fotografie.

Intrarea pe Muntele Nebo, in urmatoarea fotografie.

Panorama care se vede la intrare, in urmatoarele doua fotografii.

Intrarea in complexul muzeal, in urmatoarea fotografie.

Bazilica, in urmatoarele doua fotografii.

Interiorul Bazilicii, in urmatoarele fotografii.

In interiorul Bazilicii, am mers pe niste platforme, de jur imprejur.

Pilastri

Mozaicul din diaconion - baptiseriu, in urmatoarea fotografie.

Capatul de est al capelei, cu chilii, in irmatoarea fotografie.

Detaliu al mozaicului podelei din nava centrala (pe placuta alba), in urmatoarea fotografie.

Crucea din mozaic care a decorat o camera a sanctuarului primitiv, in urmatoarea fotografie.

Intre podeaua de mozaic a baptiseriului si cea a capelei funerare, a fost dezgropata o podea intermediara de mozaic, ca in urmatoarea fotografie. Dateaza din prima jumatate a secolului al VI-lea D.Hr.