Iordania-Petra-Trezoreria si Teatrul

 

IORDANIA - PETRA -

TREZORERIA SI TEATRUL

 

 

In acest articol va prezint Trezoreria si Teatrul din Petra, Iordania.

 

 

Daca doriti mai multe informatii despre Canionul Siq din Petra, Iordania, partea I, le gasiti aici.

 

Daca doriti mai multe informatii despre Canionul Siq din Petra, Iordania, partea aII-a, le gasiti aici.

 

Trezoreria

 

Intr-un loc unde canionul devine mai intunecat si o ia spre dreapta, apare deodata fatada minunata a El Khazneh (Trezoreria), cea mai faimoasa cladire in stanca a Petrei. Frumusetea incantatoare a acestui monument si pozitia sa scenografica iti taie rasuflarea.

 

Fatada colosala a fost sapata in peretele stancos indreptat spre deschiderea ingusta a Siq-ului interior intr-o largire naturala, acolo unde canionul (Wadi al Jarra) coteste brusc spre dreapta. Uimirea este sporita de starea aproape perfecta a monumentului, care i-a uimit chiar si pe primii vizitatori europeni, cum ar fi Leon de Laborde, Charles Irby, James Mangles, David Roberts, care au impartasit convingerea ca se afla in fata unei structuri de neegalat in intreaga lume.

 

Dimensiunile monumentului sunt remarcabile - 39,6 metri inaltime x 28 meti latime, dar pozitia retrasa a fatadei legata de profilul natural al peretelui vertical subliniaza trasatura sa maiestuoasa si i-a asigurat protectia de fortele atmosferice de-a lungul secolelor.

 

Partea inferioara a monumentului consta dintr-un portic cu un pediment, a carui 6 coloane cu capiteluri corintice au 12,5 metri inaltime. In ciuda aspectului lor, numei doua coloane centrale (cea din stanga a fost restaurata la inceputul anilor 1960) sunt libere, in timp ce celelalte coloane se sprijina pe masa din apate. In cele doua spatii externe dintre coloane sunt sculptate doua grupuri ecvestre care ii infatiseaza pe gemenii lui Jupiter, Castor si Polux, din pacate destul de uzate, ca si celelalte 10 reliefuri sculptate, cu figuri umane, care decoreaza partea superioara.

 

Acesta este efectul actiunii distructive a iconoclastilor care, respectand Edictul Califului Yazid al II-lea (720 - 724) s-au supus ordinului de a distruge toate infatisarile umane gasite pe pamanturile islamice. Friza lunga, care merge de-a lungul colonadei consta in recene si volute alternate cu vase plasate intre grifoane, intoarse unul spre celalalt. Timpanul, in a carui centru se afla un cap de Gorgon, infatiseaza o decoratie eleganta cu volute.

 

La extremitatile aticului la vedere, a carui parte superioara este prevazuta cu un rand continuu de rozete, doi lei (sau sfincsi) servesc ca acroter. Al doilea etaj este impartit in trei elemente: in centru este tholosul, adica un templu mic rotund, cu un acoperis conic si la varf cu un capitel corintic mare, infatisand o urna, care a fost si ea distrusa. Acest element a dat numele arab al edificiului in stanca, Khaznet Far'oun, adica "Trezoreria Faraonului". Aceasta denumire se datoreaza unui crez antic, in concordanta cu care dusmanul faraonului fantomatic Moise (care, in epocile intunecate care au urmat colapsului culturii clasice a devenit in fantezia beduinilor un fel de vrajitor rau, inzestrat cu puteri supranaturale) ascundea bogatii imense in Trezorerie.

 

Incercand sa puna mainile pe ele, generatii de beduini s-au suit la urna cu pustile, incercand sa o sparga, pentru a cadea banii la pamant. Figura feminina altorelief sculptata in centrul spatiului dintre coloanele tholosului este probabil un efigiu al lui Tyche (zeita Destinului, dar si a Bogatiei), atat timp cat ea tine un Corn al abundentei in mana stanga si o patera (vas) in dreapta.

 

Oricum, este interesant de observat ca acroterion plasat la varful pedimentului (si de aceea la picioarele zeitei) este format dintr-un disc solar asezat intre doua spice de grau si doua coarne de bovine: asemenea simbolism tipic iconografiei egipetene este legat de zeita Isis si de aceea se crede ca misterioasa figura poate fi identificata mai corect cu Isis, asimilata atat cu Tyche, cat si cu zeita nabateeana Al Uzza.

 

Celelalte doua bazoreliefuri care se gasesc pe partile tholosului pot fi inca recunoscute ca fiind axele Amazoanelor similare cu cele plasate in spatiul dintre coloane si cele doua pedimente. Figurile plasate in nise intre semi-pedimente si tholos sunt doua zeite Nike inaripate. Antablamentul continuu care este deasupra capitelurilor etajului superior este decorat cu o friza care are ghirlande de frunze si ghinde, in timp ce patru vulturi gigantici, foarte uzati servesc drept acroterion (ornament arhitectural).

 

Interiorul Trezoreriei include un vestibul mare (sau pronaos), de unde opt scari duc la Sala principala, o camera cubica cu laturile de 12 metri pe care se deschid trei ambiante mai mici. Decoratiile de la baza constau in suporti de usa eleganti, ca pedimentul. Alte doua camere mai mici, precedate, de asemenea de o scara dau spre cele doua laturi scurte ale vestibulului.

 

Data si functia Trezoreriei au fost subiect de controverse mari, chiar de cand a fost descoperita; unii au crezut ca a fost un templu, unii ca a fost un cavou regal, unii spun ca dateaza din timpul regelui Aretas al III -lea (86 - 62 I.Hr.), altii chiar din perioada Imparatului Hadrian (117 - 138 D.Hr.). Excavarile arheologice incepute in anul 2003 (si care au fost in desfasurare si in anul 2006) au rezolvat enigma.

 

In primul rand, trabuie sa ne gandim ca nivelul initial al pietei din fata monumentului era cu aproximativ 6/7 metri mai jos. De-a lungul secolelor, au fost depozitate nisip si pietre acolo, de cursul apei, din moment ce barajul nabateean asezat la gura Siq-ului se prabusise.

 

In peretele stancii din fata canionului au fost excavate la inceput patru morminte cu fatada ca pedimentul; obiectele descoperite in interiorul lor (inclusiv cateva fragmente de oase) ne-au dat de inteles ca au fost mormintele unor persoane de rang foarte inalt (un suveran si rudele lui, dupa toate probabilitatile), care au fost datate in primele decade ale secolului I I.Hr.  Ca rezultat, trebuie sa fi fost mormantul regelui Aretas al IV -lea (8 I.Hr. - 40 D.Hr.).

 

Din moment ce a fost reperata o scara monumentala in fata celor trei fatade, conceputa in asa fel incat sa nu deterioreze mormintele (mesterii au mers pana intr-acolo incat sa deschida o fereastra iscusita in lateral, pentru a ilumina accesul la morminte), edificiul in stanca la care se ajunge de-a lungul scarilor (adica Trezoreria) a fost construit mai tarziu. Mai mult, s-a constatat ca accesul la morminte a fost garantat de construirea unei scari pe partea stanga, a carei deschidere a fost la nivelul terasei sapata in piatra si care se deschidea chiar in fata fatadei Trezoreriei.

 

Toate acestea duc la o singura concluzie: superba Trezorerie este un templu funerar consacrat cultului si memoriei regelui Aretas al IV-lea si realizarea sa, care a avut loc la scurt timp dupa moartea suveranului trebuie sa fi apartinut perioadei dintre anii 40 si 60 D.Hr.

 

Bazinul mic de purificare sapat in pragul Salii mari, apt sa primesca sangele victimelor sacrificate pare sa confirme functia cultului monumentului.

 

Astazi, inca trebuie sa intelegem daca aceasta cladire in stanca, fara pereche, a fost lucrarea meseriasilor care au venit din lumea elenistica (probabil din Alexandria) sau a mesterilor nabateeni, care au fost instruiti fara indoiala in mediul elenistic.

 

De pe esplanada din fata Trezoreriei, defileul coboara spre dreapta si spre nord si, odata ce a luat numele de Siq Exterior, isi incepe coborarea spre golul unde se afla odata Petra.

 

Printre structurile variate in roca care apar in fata ochilor in timpul plimbarii este marea cavitate patrata care se desfasoara in sus, pe peretele din dreapta, care a fost initial o camera triclinium larga. Chiar putin mai sus de coltul superior al camerei, este sculptata in roca o fiinta umana curioasa (si chiar rara), o figura stilizata care nu este inteleasa.

 

Chiar in fata tricliniumului se vad ramasitele Mormantului 66 (conform clasificarii lui Brunnow) a carui baza, sculptata cu cercuri si romburi, s-a pastrat. S-a daramat in anul 1847 si a incorporat o inscriptie greceasca lunga, care comemora defunctul, un barbat de 27 de ani pe nume Arrianus, care a murit de o boala "care a invins tot".

 

Putin mai incolo, pe stanga, cinci morminte stau unul dupa altul (numerele 67, 68, 69, 70 si 71). Este de mentionat Mormantul 67, datorita camerei sale funerare neobisnuite, plasata intre doua merloane (merlonul este o portiune de zidarie intre doua creneluri), cu scari, in timp ce fatada Mormantului 69 este accentuata de patru pilastri. Cel mai interesant este, oricum, Mormantul 70, care iese foarte mult din peretele stancos si are in varf, pe cele trei parti, trepte de corbie, asiriene, a carui tip este absolut unic.

 

In fata acestui grup de morminte stau alte sase morminte. Cele mai interesante sunt 825 si 826 (cele doua din nord), intrucat fatada lor este brazdata de santul apeductului. Initial, taietura care a gazduit tevile din ceramica a fost etansata cu mortar si pictata astfel incat sa ascunda prezenta tevilor.

 

Intr-o pozitie usor retrasa in comparatie cu relieful stancos, pe stanga se afla o fatada frumoasa a unui tip de cornisa dubla: este Mormantul 813, bine-cunoscut ca Mormantul lui Uneishu, de la un fragment de inscriptie gasit in apropiere, unde este scris " Uneishu, fratele lui Shaquilat, regina nabateenilor". Shaquilat a fost sotia regelui Aretas al IV-lea si mama lui Rabbel al II-lea si in timpul copilariei lui ea a codus regatul sase ani. Acest fapt a permis datarea mormantului in anii 70 - 76 D.Hr.

 

Trebuie sa spunem ca termenul de "frate" este inteles aici ca fiind sinonim cu ministru. Mormantul a fost precedat de o curte cu portic, dupa care se deschidea o camera triclinium. Inauntru, de-a lungul peretilor camerei funerare se deschid 13 loculi, ca indicatie ca mormantul a fost folosit de rudele guvernatorului cateva secole, in concordanta cu o traditie respectata.

 

Din curtea plasata in fata mormantului, ochiul vizitatorului se va rataci peste Siq-ul Exterior, subadiacent, al carui nivel original a fost cu doi sau trei metri mai scazut, in comparatie cu cel din ziua de astazi (strada pavata trebuie sa fi fost de-a lungul canalelor care colectau apa de ploaie care venea din vaile laterale adanci). Zidul de vest al vaii apare ca fiind acoperit de deschiderile intunecate ale zecilor de morminte, plasate pe cateva niveluri, in asa fel incat merita definita care a fost data de primii calatori din vest si anume Strada Fatadelor.

 

Asemenea aliniament al structurilor in stanca, conectate una de alta prin scari si alei inguste, sunt cu adevarat un compendiu al celor mai raspandite tipuri arhitecturale care se gasesc in Petra, de la morminte in stil asirian la cele de tip arc. Prezenta unei asa de vaste necropole chiar de-a lungul arterei principale, care duce la un intravilan poate sa surprinda vizitatorul modern, dar a fost in totalitate uzuala in lumea antica, atat in zonele elenistice cat si in cele romane.

 

Combinatia orasului celor vii cu acela al mortilor este accentuata putin de prezenta catorva asezari in stanca si a Teatrului enorm, sculptat in roca de-a lungul versantului de vest al Siq-ului Exterior, demonstrand astfel considerabilele competente tehnice si geometrice ale mesterilor nabateeni. Desi structura generala a caveei, impartita in trei sectoare orizontale si aranjamentul orchestrei, care consta dintr-un semicerc perfect sugereaza ca monumentul apartine epocii dominatiei romane, se pare ca s-a stabilit pana acum ca aceasta sala de spectacole a fost fondata in timpul domniei regelui Aretas al IV-lea (8 I.Hr. - 40 D.Hr.), modificata in timpul domniei succesorului sau, Malichos al II-lea si largita eventual dupa cucerirea lui Traian.

 

Aspectul roman special al monumentului este dat de aceste ultime interventii; o asemenea extindere, care s-a facut intregii parti superioare a caveei se crede ca ar fi fost motivul pentru taierea in cateva morminte pre-existente, ale caror camere funerare au ajuns astfel sa fie spre peretele din spate (este probabil, totusi ca respectivele cavitati sa fi fost ascunse initial cu lucrari de zidarie, care s-au daramat).

 

Caveea consta din 45 de randuri de locuri (numai la capete sunt integrate cu sectiuni construite in zidarie), subdivizate printre trei moeniana si in sase sectiuni verticale de scari scurte. Un sistem de drenare complicat (acum restaurat si in functiune) permitea scurgerea apei de ploaie.

 

De asemenea, suprafata orchestrei a fost obtinuta prin saparea in stanca, in timp ce scena, in fata careia se afla pulpitum de 38 de metri lungime (un zid scund cu nise), cat si cladirea scenei din spate au fost ridicate din fundatii ca edificii semete, dar au fost daramate de cutremure si inundatii. Astazi, ramasitele lor, restaurate bine, se pot vedea inca, lasandu-ne impresia ca, de obicei, in peretele scenei se deschid trei portaluri incadrate intre colonade plasate pe doua etaje. Pe peretele scenei se vad doua pasaje boltite (paradoi), care permiteau accesul la orchestra si cavee prin coridoare si scari. In cavee, a carei acustica este exceptionala puteau sa stea 6.000 de spectatori.

 

Datorita pozitiei Teatrului inauntrul necropolei, este probabil ca aici, pe langa tragedii si comedii sa fi fost puse in scena piese de teatru sfinte si sarbatori religioase, despre care insa nu se stie nimic.

 

Trezoreria se admira numai din exterior, nu se intra inauntru.

Capatul Canionului Siq, unde se vede Trezoreria, in urmatoarele 4 fotografii.

 

Trezoreria, in urmatoarele 28 fotografii.

Ca si in Canionul Siq, lumina influenta culoarea fotografiilor. Urmatoarele doua fotografii le-am facut una dupa alta, cu acelasi aparat.

 

Cele 6 coloane cu capiteluri corintice ale Trezoreriei, in urmatoarea fotografie.

 

Piata din fata Trezoreriei era foarte aglomerata, era om langa om. De fapt, piata este foarte mica.

 

Coloanele cu capiteluri corintice, in urmatoarea fotografie.

 

Nivelul initial al pietei din fata monumentului, in urmatoarele doua fotografii.

 

Am plecat mai departe.

 

Canionul Siq Exterior, in urmatoarea fotografie. Trezoreria se vede in fundal, parca este un cerc de foc.

 

Morminte in Canionul Siq Exterior, in urmatoarele 5 fotografii.

 

 

In urmatoarea fotografie este Canionul Siq Exterior; de la dreapta la stanga fatadele mormintelor nr.67, 68, 69, 70 si 71.

 

 

In urmatoarea fotografie se afla Mormantul nr.70, care are la varf merloane ca scarile si este de tip asirian.

 

 

 

Strada Fatadelor, in urmatoarele 14 fotografii. Este un adevarat compendiu de stiluri arhitectrurale variate care se vad in Petra. Un asemnea amestec pare sa confirme ipoteza ca diversele modele au fost folosite in acelasi timp si ca acest lucru s-a intamplat cateva secole.

 

Teatrul, in urmatoarele 5 fotografii. Se poare ca a fost distrus de cutremurul din anul 363, dar este de asemenea probabil ca pentru un timp nu a mai gazduit spectacole deloc.

 

Ne-am intors si aproape de finalul vizitei am facut o fotografie cu "doi soldati romani".

 

In Petra sunt 4 itinerarii, unul dupa altul. Itinerariul I este Canionul Siq (si Trezoreria, bineinteles, plus Teatrul). Itinerariul II este format din mormintele regale. Itinerariul III este zona urbana. Itinerariul IV este El Deir, adica Manastirea.

 

Noi am vizitat, din pacate numai Itinerariul I, dar si cel mai frumos. Stiam cu o zi inainte ca nu vom putea vizita tot, deoarece am mers si in Wadi Rum. Iti trebuie o zi intreaga sau doua sa vezi tot. Noi am stat si asa jumatate de zi in sit.

 

Cand se poate vizita Petra? (recomandari scrise in cartea pe care am cumparat-o din Petra)

 

Petra se poate vizita tot timpul anului, dar iarna ploua, temperaturile sunt intre 8 - 13 °C si sunt putine ore de lumina. Din contra, in timpul verii, vremea este torida (poate sa depaseasca 40 °C). Cu siguranta, sezoanele cele mai indicate pentru a vizita Petra sunt primavara (15 -25 °C) si toamna (16 - 23 °C). Cele mai bune luni sunt aprilie si mai, deoarece tufisurile de oleandru sunt in plina expansiune si acest fapt este un spectacol nepretuit.

 

Intr-adevar, noi am stat in Iordania pana pe 2 decembrie si pe 26 decembrie au fost ploi torentiale si turistii au fost evacuati din Petra.

 

Pentru a evita aglomeratia si caldura mare, este bine ca vizita sa inceapa dimineata devreme si sa fie continuata dupa amiaza tarziu, dupa o pauza de pranz.

 

Noi am intrat in Petra pe la 09.00 si era deja foarte aglomerat. Petra se poate vizita incepand cu ora 06.00.

 

 

Petra a fost inclusa in Patrimoniul Mondial UNESCO in anul 1985 si este una dintre cele 7 noi minuni ale lumii.

 

 

 

 

Recomand vizitarea Petrei!