Romania-Galati-Palatul Episcopal-partea I

ROMANIA - GALATI - PALATUL EPISCOPAL -

PARTEA I

In acest articol va prezint Palatul Episcopal, din Galati, Romania, partea I!

Acesta este articolul cu numarul 301 scris de mine pe blogul meu de calatorii. M-am gandit sa scriu si despre Galati, orasul in care locuiesc, deoarece nu am scris pana acum.

Palatul Episcopal se afla pe strada Domneasca nr.141, in Galati. Programul de vizitare al Palatului Episcopal este urmatorul: zilnic, de marti pana sambata, intre orele 09.00-17.00. Duminica si lunea este inchis. Un bilet de intrare la palat costa 3 lei pentru adulti si 1 leu pentru pensionari.

Am vizitat Palatul Episcopal, din Galati in septembrie 2020, cu o prietena.

Istoricul Palatului Episcopal

Cladirea care gazduieste astazi Muzeul Istoriei, Culturii si Spiritualitatii Crestine de la Dunarea de Jos a fost construita la sfarsitul secolului al XIX-lea. Episcopul Partenie Clinceni a zidit Eparhiei un centru pe masura importantei ei. Episcopul, care a condus Dunarea de Jos intre anii 1886-1902 a dorit impodobirea orasului Galati, resedinta episcopala, cu o Catedrala, un Palat Episcopal maret si un local pentru Seminar.

In anul 1887, ca urmare a demersurilor facute de episcopul Partenie, municipalitatea orasului a oferit locul din Piata "Stefan cel Mare", in fata Gradinii Publice, pentru construirea Palatului Episcopal. Piatra de temelie a fost pusa de-abia in anul 1898, in cadrul unei ceremonii. Tot in acelasi an au inceput si lucrarile de constructie ale palatului, dupa planurile arhitectului Toma Dobrescu, iar inginerul constructor a fost A.F.Badescu.

Noul si somptuosul Palat Episcopal a fost inaugurat pe data de 8 septembrie 1901, in centrul sarbatorii fiind slujba de sfintire a capelei cu hramul "Intampinarea Domnului", oficiata de episcopii Partenie a Dunarii de Jos si Dionisie a Buzaului. La slujba au mai participat: Dimitrie Sturza - presedintele Consiliului de Ministri, Spiru Haret - ministrul Cultelor si Instructiunii Publice si reprezentantii autoritatilor locale si centrale din cele patru judete ale Eparhiei (Covurlui, Braila, Tulcea si Constanta).

Palatul Episcopal de la Galati a fost vizitat de mai multe ori de familia regala, printre care se numara vizita istorica din 27-28 aprilie 1906 a principelui Ferdinand si a principesei Maria, prezenti la Galati pentru ceremonia asezarii pietrei de temelie a Catedralei Episcopale, cu ocazia aniversarii jubileului de 40 de ani de domnie a Regelui Carol I.

Pentru multa vreme, palatul a fost un simbol al Galatiului modern, o cladire de mare eleganta si frumusete. Desi a fost zidita temeinic, asezata pe lespezi de marmura si lucrata impecabil, cladirea a suferit avarii de-a lungul anilor, din cauza cutremurelor dese si puternice. Alti ierarhi ai Dunarii de Jos, care au fost aici, au contribuit la refacerea cladirii. Astfel, Episcopul Chesarie Paunescu a refacut cladirea din temelii, intre anii 1940-1942, ca urmarea a avarierii ei in cutremurul din 1940.

In anul 1963, Sfatul Popular al regiunii Galati a impus Eparhiei Dunarii de Jos un schimb, prin care Palatul Episcopal era practic confiscat. Problema a fost dezbatuta in Consiliul Eparhal, sub presedentia episcopului Chesarie Paunescu, in apararea cauzei eparhiei invocandu-se legislatia canonica si Statutul Bisericii Ortodoxe Romane, cu referire la proprietatea bisericeasca. Cu toate acestea, Palatul Episcopal a fost confiscat si transformat in Muzeul de Arta Moderna, functionand in acest regim mai bine de 40 de ani.

Dupa Revolutia din anul 1989, Inaltpreasfintitul Parinte Episcop Casian, care era atunci arhiereu-vicar al Arhiepiscopului Antim Nica (1975-1994) a initiat o serie de demersuri in scopul readucerii cladirii in patrimoniul bisericesc, pledand in mod repetat pentru dreptul legitim al Eparhiei de a-si relua proprietatea.

In anul 1996, dupa numeroase insistente catre autoritatile guvernamentale si judetene, Eparhia a obtinut 5 sali (capela si spatiile adiacente), in care s-a organizat o expozitie permanenta sub genericul "Patrimoniul eclesiastic al Dunarii de Jos", cu exponate care ilustrau cultura si viata bisericeasca in acest spatiu, in secolele XIX-XX.

In anul 2004, domnul Academician Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor din acea perioada a anuntat public decizia de retrocedare a cladirii.

Palatul Episcopal a fost consolidat si restaurat in intregime, in perioada 2012-2014, cu un proiect cu fonduri europene. Chiriarhul Dunarii de Jos, Inaltpreasfintitul Parinte Arhiepiscop Casian a aranjat ca fostul Palat Episcopal sa devina Muzeul Istoriei, Culturii si Spiritualitatii Crestine de la Dunarea de Jos.

Astfel, cu ocazia implinirii a 150 de ani de la infiintarea Eparhiei Dunarii de Jos si a sarbatorilor dedicate patronului spiritual al municipilui Galati, al Eparhiei si al intregii Romanii, s-a inaugurat Muzeul Istoriei, Culturii si Spiritualitatii Crestine de la Dunarea de Jos, pe data de 27 noiembrie. S-a sfintit si capela din interiorul muzeului, care are hramul "Intampinarea Domnului si Sfintii Martiri Brancoveni". Inaugurarea muzeului s-a facut in prezenta si cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Patriarh Daniel si a altor ierarhi.

Repere de istorie, cultura si spiritualitate

Niucleul colectiei permanente a muzeului a fost format din aproximativ 400 de obiecte. Pe parcurs, zestrea expozitiei s-a mai imbogatit cu inca aproape 800 de comori de patrimoniu, astfel incat muzeul a fost impartit in sectiuni.

Cladirea Palatului Episcopal, in urmatoarea fotografie.

Parcul din fata Palatului Episcopal, in urmatoarele doua fotografii.

Intrarea in Palatul Episcopal, in urmatoarea fotografie.

Holul de la intrare, in urmatoarea fotografie.

Istorie si arheologie

Marturiile bogatiei spirituale ale Ortodoxiei din spatiul Dunarii de Jos sunt puse bine in valoare in cadrul expozitiei care prezinta istoria crestinismului romnesc din cele mai vechi timpuri pana in secolul al XX-lea.

In primele sali ale expozitiei sunt prezentate obiecte din ceramica geto-dacica, romana si bizantina care au fost descoperite in siturile arheologice din arealul Dunarii de Jos si o macheta cu imaginea mormantului primului crestin pe teritoriul tarii noastre, cunoscut sub numele de Innocens.

Urmatoarele sali sunt o introducere in istoria Mitropoliei Proilaviei, care a cuprins aceasta zona in perioada 1580-1828, amintind de ctitoriile celor mai de seama domnitori din secolele XXVII-XVIII, din Moldova si Tara Romaneasca: Vasile Lupu, Matei Basarab, Serban Cantacuzino si Sf.Constantin Brancoveanu.

In vitinele din acest spatiu sunt expuse volume tiparite de Antim Ivireanul si cursuri editate de V.A.Urechia. Icoanele din secolul al XVIII-lea imbogatesc sectiunea destinata istoriei.

Sectiunea Istorie si arheologie, in urmatoarele fotografii.

Cultura crestina, Educatie Religioasa si Invatamant Ecologic, in urmatoarele doua fotografii.

Crestinismul la Dunarea de Jos pana in secolul al IX-lea, in urmatoarele 8 fotografii.

Cripta lui Epictet si Astion de la Dalmyris-Murighiol, martirizati in anul 290 (stanga) si Cripta martirica a basilicii de la Niculitel, sec.IV-V. Inscriptie cu numele celor 4 martiri (dreapta), in urmatoarea fotografie.

Innocens de la Barbosi, sec.al III-lea. Obiecte din inventarul mormantului, in urmatoarea fotografie.

Crestinismul la Dunarea de Jos, sec IV-XV, in urmatoarele 5 fotografii.

Crestinismul la Dunarea de Jos, sec XVI-XVIII, in urmatoarele 9 fotografii.

Ctitori la Dunarea de Jos

Sfantul Mare Mucenic Gheorghe

Viata crestina la Dunarea de Jos, sec XIX, in urmatoarele 13 fotografii.

Lapidariu (loc in care se pastreaza o colectie de pietre mari sculptate sau gravate), sec XVI-XIX, in urmatoarele doua fotografii.

Fragment din Sfanta Masa

Cultura Crestina, Educatie Religioasa si Invatamant Ecologic, in urmatoarele 4 fotografii.

Cultura Crestina, Educatie Religioasa si Invatamant Ecologic, in urmatoarele 3 fotografii.

Arhimandritul Nicodim Munteanu (1864-1948)

Cultura, arta si etnografie

Sectiunea este dedicata invatamantului bisericesc si interactiunii dintre cultura crestina ortodoxa si cea laica. In aceasta sectiune sunt icoane vechi din diverse epoci, realizate in diferite stiluri si in tehnici variate, care dau culoare si lumina colectiei.

Sala memoriala este o forma de cinstire a jertfei preotilor, monahilor si monahiilor, dar si a studentilor teologi, care au suferit sau chiar au murit pentru marturisirea credintei in timpul regimului comunist.

Salile din aceasta sectiune prezinta personalitati si preoti de seama care au marcat cultura si viata spirituala a Eparhiei Dunarea de Jos in secolul al XX-lea.

In zona etnografica a muzeului, pe langa costunmele populare specifice judetelor Galati si Braila, sunt si obiecte din gospodaria taraneasca traditionala.

Sectiunea Cultura, arta si etnografie, in urmatoarele fotografii.

Credinta si marturisire, in urmatoarele 4 fotografii.