Romania-Palatul Mogosoaia-partea I

ROMANIA - PALATUL MOGOSOAIA -

PARTEA I

In acest articol va prezint Palatul Mogosoaia, din Romania, partea I!

Palatul Mogosoaia este o cladire istorica care se afla in localitatea Mogosoaia, judetul Ilfov, la aproximtiv 15 kilometri de centrul orasului Bucuresti.

Palatul Mogosoaia a fost in posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 119 ani si a trecut apoi in proprietatea familiei Bibescu.

Am vizitat Palatul Mogosoaia anul trecut, de Rusalii. Noi am mai fost pe domeniul Mogosoaia, dar nu am vizitat palatul niciodata pana anul trecut. Ne-a palcut foarte mult!

Programul de vizitare al Palatului Mogosoaia este urmatorul: zilnic, de marti pana duminica in perioada: 1 mai-31 octombrie, orele 10.00-18.00, 1 noiembrie-30 aprilie, orele 09.00-17.00. Un bilet de intrare la palat costa 10 lei si am mai platit o taxa pentru foto-film de 19,60 lei. Am platit o singura taxa si am facut fotografii atat eu, cat si sotul meu.

Istoria Palatul Mogosoaia

Palatul Mogosoaia a fost construit de Voda Constantin Brâncoveanu pentru fiul sau Stefan si a fost inaugurat pe data de 20 septembrie 1702. Nu este cunoscuta data de incepere a constructiei, dar se cunoaste faptul ca Brâncoveanu a inceput sa cumpere pamant in zona din anul 1681. Stilul palatului este brancovenesc si a fost utilizat anterior si la un alt palat al voievodului, construit de acesta la Potlogi.

Palatul a fost ridicat in mijlocul unui patrulater de cladiri: Arhondaria, unde erau primiti inaltii oaspeti, Turnul de intrare, Cuhnia, Ghetaria si alte acareturi. Biserica se afla in afara incintei.

Dupa anul 1714, cand Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol impreuna cu fiii sai, toata averea familiei a fost confiscata de otomani, iar palatul a fost transformat in han. A fost rascumparat apoi de domnitorul Stefan Cantacuzino si a revenit marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, ramanand in posesia familiei pana la inceputul secolului al XIX-lea.

Palatul Mogosoaia a fost devastat de otomani in timpul Razboiului ruso-turc din perioada 1768-1774, deoarece marele ban Nicolae Brâncoveanu a tinut partea rusilor in conflict. O noua distrugere a palatului a avut loc in timpul Revolutiei din 1821, cand ultimul urmas al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu a fugit la Brasov si cladirea a fost ocupata de panduri.

Dupa moartea lui Grigore din anul 1832, proprietatea de la Mogosoaia a ramas mostenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat. Prin casatoria ei cu domnitorul Gheorghe Bibescu din anul 1826, proprietatea a trecut in familia acestuia. Palatul Mogosoaia a fost renovat in perioada 1860 - 1880 de Nicolae Bibescu, care a construit si cavoul familiei in parcul palatului si vila Elchingen din apropiere. Palatul a fost administrat in continuare de familia Bibescu care s-a mutat in vila noua iar cladirea veche a ramas nelocuita. Acest fapt s-a intamplat pana in anul 1911, cand Maria-Nicole Darvari a vandut palatul varului ei George Valentin Bibescu, care i l-a oferit cadou de nunta sotiei sale, Martha.

Martha Bibescu s-a ocupat de renovarea palatului incepand cu anul 1912. In timpul Primului Razboi Mondial, lucrarile de renovare au fost incetinite de alte distrugeri suferite in urma bombardamentelor germane. In perioada ocupatiei germane a Bucurestiului si a sudului Romaniei, printesa Martha Bibescu a ramas in capitala si s-a ocupat de spitalul Reginei Maria, locuind o vreme chiar in palat.

Martha Bibescu a revenit in tara dupa ce a plecat la Londra, fiind acuzata de colaborarea cu trupele germane si a reluat lucrarile de renovare ale palatului dupa anul 1920, cheltuind o mare parte din averea adunata din cartile pe care le-a scris. Astfel, palatul a fost reinaugurat in anul 1927, iar unele lucrari interioare au continuat pana in anul 1935. Palatul a fost vizitat de personalitati cat timp a fost in proprietatea Marthei Bibescu. Aceste personalitati au fost: August von Mackensen, Charles de Gaulle, Marcel Proust, Nicolae Iorga, Regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei, Regele Carol I al Romaniei, Regina Maria a Romaniei, Regele Ferdinand I al Romaniei sau Winston Churchill.

In timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial, Palatul Mogosoaia a fost loc de intalnire al diplomatilor aliati si a fost, pentru cateva luni inchiriat legatiei elvetiene din Romania.

Dupa data de 6 martie 1945, mosia de la Mogosoaia a fost nationalizata fortat de guvernul comunist, iar Martha Bibescu a obtinut de la autoriati declararea ca monument istoric a palatului, pe care il mai detinea inca. Printesa a plecat definitiv din tara in septembrie 1945 si a lasat palatul fiicei sale Valentina si sotului ei, Dimitrie Ghika-Comănești, fiul lui Eugen Ghika-Comănești.

In anul 1949, palatul a fost nationalizat si el, iar Valentina si Dimitrie Ghika-Comănești au fost arestati. Pana in anul 1957, palatul a fost devastat si devalizat, iar colectiile de arta furate si dezmembrate. Abia in anul 1957, palatul a devenit sediul sectiei feudale a Muzeului National de Arta si a fost restaurat incepand cu anul 1977.

In prezent, Palatul Mogosoaia gazduieste Muzeul de Arta Brâncovenească si este o atractie turistica importanta.

Incepand din anul 2010, mostenitorii de drept ai Marthei Bibescu, care traiesc in Marea Britanie, se lupta in justitie pentru recuperarea complexului, sau pentru obtinerea unei despagubiri.

Foisorul portii palatului Mogosoaia, in urmatoarea fotografie.

Palatul, in urmatoarele fotografii.

Palatul este principala cladire a complexului de la Mogosoaia si a fost construit de Constantin Brâncoveanu. Palatul are apartamentele familiei princiare la primul etaj, unde se ajunge ditrect din curte pe o scara exterioara care da intr-un balcon amplasat pe fatada. Parterul palatului contine camerele servitorilor, iar la subsol se afla o pivnita cu un tavan format din patru domuri.

Palatul Mogosoaia, in urmatoarele doua fotografii.

Exteriorul Palatului Mogosoaia si usa de intrare in palat, in urmatoarele doua fotografii.

Interiorul Palatului Mogosoaia, in urmatoarele fotografii.

Scara de la intrare, in urmatoarele 3 fotografii.

Salile de la etajul intai, in urmatoarele fotografii.

Usi imparatesti, Transilvania, Baia Mare, sfarsitul secolului al XVIII-lea-inceputul secolului al XIX-lea

Usi imparatesti, Transilvania, secolul al XVIII-lea

Felon, Atelier occidental, secolul al XVIII-lea

Palatul are usi foarte frumoase

Sal persan, Persia, secolul al XIX-lea; tesatura din casmir si scaun italian, atelier italian, secolul al XVII-lea; lemn, stucat, aurit

Sala Martha Bibescu

Aceasta camera, care a fost candva sala de baie, este dedicata memoriei principesei Martha Bibescu, una dintre cele mai stralucite figuri feminine ale secolului al XX-lea.

Martha Lahovari s-a nascut la Bucuresti pe data de 28 ianuarie 1866. Tatal ei, Ion Lahovari a fost ministru plenipotentiar la Paris (1892 - 1895) si ministru de externe (1899 - 1900). Mama sa, Smaranda (Emma) Mavrocordat a fost descendenta a unei familii ilustre din Fanar, care se stabilise de multa vreme in Moldova.

Pe data de 24 octombrie 1901, Martha s-a logodit cu Printul George Valentin Bibescu, la Biserica Domnita Balasa din Bucuresti, iar nunta a avut loc un an mai tarziu, pe 21 iunie. Pe data de 27 august 1903 s-a nascut Valentina, unicul copil al cuplului.

Activitatea literara a printesei a insumat peste 40 de volume publicate, pentru care a primit Marele Premiu de Literatura conferit de Academia Franceza, in anul 1954. Un an mai tarziu, printesa a fost aleasa membru al Academiei Regale de Limba si Literatura Franceza a Belgiei. In anul 1962 i-a fost acordata distinctia Legiunea de Onoare, la Paris.

Printesa Martha Bibescu s-a stins din viata in urma unui atac de cord pe data de 28 noiembrie 1973, la Paris, in apartamentul situat pe Quai de Bourbon 45, de pe malul Senei. A fost inmormantata la Castelul de la Menars. Pe mormantul ei scrie: "Marthe Bibesco, ecrivain francais" (Martha Bibescu, scriitoare franceza).

Printesa Martha Bibescu, in urmatoarea fotografie.

Sala fanariota

In Tarile Romane, sirul domniilor fanariote a inceput la doi ani dupa decapitarea Brancovenilor si a durat aproximativ o suta de ani, perioada in care Curtile domnesti au cultivat un stil de viata in acord cu modelul greco-turc, manifestat prin vestimentatie, mobilier, obiceiuri, dar si la nivel lingvistic.

In aceasta sala sunt expuse portrete, gravuri, o rochie de mireasa, piese de ceramica si de mobilier si un chilim, reprezentative pentru aceasta epoca.

Printesa Martha Bibescu a decorat sala cu armele printului George Bibescu, asezate pe o panoplie frumoasa.

Sala fanariota, in urmatoarele doua fotografii.

Rochie de mireasa, Atelier nedeterminat, secolul al XVIII-lea; broderie, fir metalic auriu, catifea, matase

Scari, in urmatoarele doua fotografii.

Sala scoartelor

In tara noastra, obiceiul impodobirii locuintelor cu scoarte se datoreaza in cazul palatelor si conacelor, asimilarii lor cu tapiseriile vest-europene nu mai putin decorative, iar in cazul caselor oamenilor de rand din targuri si sate, fanteziei sau gustului gazdelor, care erau de cele mai multe ori tesatoare pricepute.

Printesa Martha Bibescu a unit cele doua camere care compuneau apartamentul sotiei lui Constantin Brancoveanu si a mobilat incaperea ca Sala a Tronului.

In aceasta incapere sunt expuse scoarte oltenesti, muntenesti si moldovenesti, tesute in tehnica chilimului din lana vopsita cu coloranti naturali (minerali si vegetali), scoarte care arata prin design, compozitie si originalitate zona geografica de provenienta.

Sala scoartelor, in urmatoarele 3 fotografii.

Sala Cancelariei Domnesti

Acest loc a fost dedicat afacerilor, inregistrarii si pastrarii documentelor importante, tranzactiilor de stat, hartilor si planurilor caselor, actelor oficiale si insemne ale cancelariei, un loc de primire pentru soli si interpreti. Stemele cu simboluri crestine sunt amplasate in vecinatatea gravurilor si reprezinta actorii principali ai Portii Otomane de la inceputul secolului al XVIII-lea. In capatul salii se poate vedea un aranjament de masa din catifea, brodat cu monograma voievodului cu litere chirilice.

Pe peretele de vest este portretul familiei lui Constantin Brancoveanu facut din textile de catre Nora Steriadi, realizat dupa tabloul votiv der la Manastirea Hurezi.

In vremea Martei Bibescu, acest spatiu a fost folosit ca sala de concerte si a gazduit petreceri si baluri fastuoase.

Sala Cancelariei Domnesti, in urmatoarele 5 fotografii.

Sala Sfatului Domnesc

Fara sa cunoasca aspectul initial al acestui loc de intrunire a Divanului Domnesc, donatorii Dan Nasta si sotia lui Liana, inspirati de cronicile timpului, au recurs la imaginar. Piesele de mobilier expuse, tronul, jiltul voievodal si stranele provin din biserica inaltata in anul 1683 de Constantin Brancoveanu la Potlogi.

Pe pereti se afla portretul principelui la varsta de 42 de ani, cana a facut un pelerinaj in Tara Sfanta. Scoarte oltenesti, chilimuri lucrate in provinciile Imperiului Otoman si o tesatura de factura veneto-bizantina brodata cu acvila domneasca refac refac atmosfera unui spatiu ceremonial.

Printesa Martha Bibescu a atribuit acest spatiu bibliotecii palatului.

Sala Sfatului Domnesc, in urmatoarele 7 fotografii.

Icoane imparatesti, Iisus Arhiereu si Fecioara cu Pruncul, Atelier Lipovenesc, sfarsitul secolului al XVIII-lea, in urmatoarele doua fotografii.

Sala Transilvana

Printesa Martha Bibescu a decorat aceasta incapere, fostul dormitor al lui Constantin Brancoveanu, cu portretul domnitorului muntean si cu un jilt voievodal luat dintr-o biserica din secolul al XVIII-lea din Tara Romanesca.

Astazi, in aceasta sala se afla exponate lucrate de mesteri si artisti care apartin principalelor trei etnii conlocuitoare din Transilvania, tutelate intre anii 1688 - 1918 de Imperiul Habsburgic.

Un ansamblu de piese specific burgheziei sasesti se armonizeaza cu o compozitie intalnita frecvent in camera de toata ziua a taranului roman si cu portretul unei nobile unguroaice. Peretii acestei camere sunt decorati cu litografii, gravuri, tablouri si icoane pe lemn sau sticla, care ilustreaza spiritul locului si al timpului. O masa si o vitrina Biedermeier, un piedestal baroc, cateva piese de ceramica completeaza inventarul acestei incaperi.

Sala Transilvana, in urmatoarele 4 fotografii.