Letonia-Plimbare prin Riga-partea aII-a

 

LETONIA –PLIMBARE PRIN RIGA – PARTEA a II-a

 

 

 

In acest articol va invit la o plimbare virtuala pe strazile din Riga, Letonia, partea a II-a.

Daca doriti mai multe informatii despre plimbarea pe strazile din Riga, Letonia, partea I, le gasiti aici.

 

 

Dupa ce am trecut de Monumentul Libertatii, am traversat strada Libertatii si am intrat pe strada Smilšu.

 

Strada Libertatii, in urmatoarele 3 fotografii.

 

 

Strada Smilšu

 

Intram acum pe strada Smilšu (Smilšu iela, sau strada Nisip, in traducere). La capatul ei cel mai indepartat se afla Turnul Pulbere. Acesta se afla la intersectia strazilor Smilšu, Tornu (Turn) si Vaļņu ( Metereze). Turnul Nisip a fost mentionat prima data in anul 1330.

 

Mai tarziu, el a luat numele de Turnul Pulbere (Pulvertornis), deoarece praful de pusca a fost depozitat aici in secolul al XVI-lea. In anul 1621, turnul a fost practic distrus in timpul atacului suedez si numai o parte a supravietuit, cea din secolul al XIV-lea, care este subsolul. In anul 1650, turnul a fost reconstruit.

 

Astazi putem sa vedem in peretii turnului bile de tun. “Oamenii cred ca ele sunt din bombardamemtele lui Petru cel Mare insusi cand, in 1710 armata rusa a atacat Riga”.

 

A fost cel mai important dintre turnurile din Riga, deoarece a pazit Drumul Mare de Nisip, cel mai important drum din oras. Are 25,5 metri inaltime, 14,5 metri diametru, cu 3 metri grosimea peretilor, strapunsi pe alocuri de fante inguste de fereastra.

 

Fortificatiile orasului includeau 28 de turnuri fortareata de diferite marimi si forme: rotunde, semi-circulare si dreptunghiulare; ele au fost construite la o distanta de cateva sute sau chiar zeci de metri unul fata de altul.

 

Strada Smilšu si Turnul Pulbere, in urmatoarele 5 fotografii.

 

Banca

 

Arhitectura art nouveau din Riga

 

Arhitectura art nouveau din Riga insumeaza aproximtiv o treime din toate cladirile aflate in centrul orasului, ceea ce face Riga orasul cu cea mai mare concentratie a acestui stil din lume. Fiind construite intr-o perioada de crestere economica rapida, cele mai multe cladiri art nouveau din Riga dateaza din perioada 1904 si 1914. Stilul este cel mai frecvent reprezentat de cladiri de apartamente cu mai multe etaje.

 

Detaliile decorative ale cladirilor, sub forma de sculpturi, vitralii, sobe majolica, au fost partial importate si partial produse de firmele din Riga. Firmele de  arta decorativa din Riga activau pe o piata regionala si livrau produse (in cadrul Imperiului Rus), de exemplu la Tallinn si Sankt Petersburg.

 

Arhitectura art nouveau din Riga este adesea impartita in patru categorii mari: eclectica sau decorativa, perpendiculara sau verticala, national-romantica si neo-clasica. Multe cladiri prezinta influente din mai multe din aceste stiluri.

 

Strada Smilšu, in urmatoarele 6 fotografii.

Cladiri cu arhitectura art nouveau pe strada Smilšu, in urmatoarele 4 fotografii.

 

 

Cladirea din mijloc este din anul 1902

 

Pe strada Smilšu nr. 8 este o cladire de 5 etaje cu magazine, construita in anul 1902 si renovata in perioada 1999-2000, in stilul art nouveau eclectic decorativ, ale carei fatade sunt decorate abundent cu sculpturi. Cladirea de pe strada Smilšu nr. 8, in urmatoarea fotografie.

 

Sunt cladiri cu arhitectura art nouveau si in Piata Domului, ca in urmatoarele 3 fotografii. Cladirea maro este in stilul neo-clasic si a fost construita in anul 1913, dupa planurile lui Paul Mandelstamm. Multe cladiri construite pentru bancile din Riga aveau forme neo-clasice. Cladirea gazduieste astazi radioul leton.

 

Strada Doma Laukums, in urmatoarea fotografie.

 

Strada Kungu iela, in urmatoarea fotografie.

 

Strada Pils iela, in urmatoarea fotografie.

 

Grand Palace Hotel, de 5 stele, pe Pils iela 12, se afla intr-o cladire construita in anul 1877 sa gazduiasca o banca.

 

 

Biserica Sfantul Mantuitorul

 

Biserica Sfantul Mantuitorul  este o congregatie a Bisericii Angliei din Riga. Se afla la nord de centrul vechi al orasului, aproape ca Castelul Riga si de malurile raului Daugava. Biserica este in stilul neogotic si piatra de fundatie a fost pusa in anul 1857. A fost  consacrata pe data de 26 iulie 1859. Biserica era inchisa cand am vazut-o noi.

 

Biserica Sfantul Mantuitorul , in urmatoarea fotografie.

 

Poarta Daugavas, in urmatoarele doua fotografii.

 

Am ajuns apoi la Castelul Riga, ca in urmatoarea fotografie.

 

De la Castelul Riga se ajunge imediat in port, ca in urmatoarele 4 fotografii.

 

Din port ne-am intors in centrul vechi pe alte stadute, ca in urmatoarele 8 fotografii.

 

 

Turnul Bisericii Sfantul Petru

 

Piata Primariei

 

Piata Primariei este parte integranta a aproape tuturor tarilor europene. Astazi, dupa jumatate de secol, Riga si-a recuperat vechea Piata a Primariei. Este prezentul cetatenior din Riga in orasul lor, la cea de a 800-a aniversare.

 

Piata Primariei inainte de Al Doilea Razboi Mondial nu era prea mare, avea mai putin de jumatate de hectar. Cladirea Primariei era localizata in partea de nord-vest a pietei. O primarie este simbolul increderii si mandriei cetatenilor. Riga este singurul oras din Letonia care poate sa se mandreasca cu o primarie traditionala in imaginea europeana din secolul al XIV-lea.

 

In concordanta cu documentele istorice, primaria a fost construita acolo in anul 1334. A devenit centrul vietii politice din Riga. Magistratii se intalneau aici si anuntau deciziile lor cetatenilor orasului din balconul Primariei.

 

Pedepsele si executiile erau tinute in piata, inclusiv arderea pe rug a vrajitoarelor. Dar Piata Primariei a fost locul pentru cateva activitati macabre, functiona ca piata de alimente si au avut loc aici diferite festivitati, cu comedianti medievali si o varietate de spectacole de circ ii amuzau pe cetatenii orasului.

 

In anul 1747, Consiliul a decis sa demoleze cladirea veche si a construit in loc una noua. In 1750, o primarie noua a fost proiectata de arhitectul si inginerul militar Johann Friedrich von Ettinger si piatra de fundatie a noii cladiri a fost pusa pe 26 mai. Pana in 1830, un trompetist avea datoria sa cante la trompeta la fiecare ora.

 

Cand a fost abolit Biroul Magistratilor Orasului, pe 27 noiembrie 1889, biblioteca municipalitatii, orfelinatul si o banca s-au mutat in cladirea Primariei.

 

In primele zile ale celui de Al Doilea Razboi Mondial, Primaria si cladirile invecinate din piata au fost bombardate si transformate in ruine. Dupa razboi, s-a stabilit ca ruinele erau intr-o conditie stabila si Primaria poate fi restaurata. Din contra, in 1954, ruinele au fost nivelate si numai dupa cativa ani, la mijlocul anilor 1960, a fost construit acolo un laborator urat in stil sovietic, care bloca Institutul Politehnic Riga.

 

Laboratorul acoperea aproape o treime din vechile fundatii ale Primariei. Din fericire, astazi nu se mai vede laboratorul si se vede din nou Primaria, care a reinviat impreuna cu intreaga piata. Fragmentele salvate ale Primariei sunt expuse acum la Biserica Sfantul Petru, impreuna cu vechea statuie a lui Roland.

 

Odata, in mijlocul Pietei Primariei era statuia unui cavaler. In timpul celui de Al Doiea Razboi Mondial, cand cladirile acestei piete au fost distruse, numai statuia lui Roland a supravietuit.

 

Istoria ne spune ca regele Carol cel Mare (747-814) l-a numit pe fiul surorii sale, Roland sa fie comandantul regimentului in timpul razboiului impotriva saxonilor, care a durat 30 de ani. Roland a construit scoli, biserici, a emis legi stricte si corecte in tarile subjugate, dar desigur facea orice in interesul cuceritorilor. In anul 778, in timpul bataliei, Roland a fost ucis.

 

Carol cel Mare a ordonat ca memoria sa sa fie sacra. Peste secole, numele lui Roland nu a disparut, ci din contra, in secolul al XII-lea a fost scris “Cantecul lui Roland”. In secolul al XIV-lea, statuile lui Roland au aparut in tot nordul Germaniei, ca un simbol al justitiei si libertatii. El a fost considerat un judecator corect, aparator al celor acuzati si de aceea statuia sa a fost plasata in Piata Primariei, in fata Breslelor oraselor hanseatice.

 

Statuia sa din lemn simboliza un cavaler brav, care a servit, de asemnea drept tinta in miscare in timpul turnirurilor, care erau foarte populare in secolul al XV-lea. Ca urmare a deteriorarilor, a trebuit sa fie reparata de cateva ori si pe 11 decembrie 1896 a fost proiectata o statuie din piatra de 6,3 metri inaltime, de catre Vilhelm Neumann si August Volz, care a inlocuit-o pe cea veche.

 

In 1945, sovieticii au ordonat sa fie scoasa din piata si pedestalul sa fie distrus. Astazi putem vedea replica statuii in centrul pietei. Numai o luna nu a fost statuia veche pe locul sau.

 

Capatul ascutit al sabiei lui Roland a fost punctul de la care au fost calculate diferite distante din Riga si Letonia. Dupa reconstruirea Primariei este planificat transferul sculpturii originale a lui Roland la locul sau.

 

In Piata Primariei se afla Casa Capetelor Negre, cea mai memorabilia cladire din Riga Veche.

 

Piata Primariei si statuia lui Roland, in urmatoarea fotografie.

 

Parasim acum Piata Primariei si mergem pe jos pe Kaļķu iela, pana la Piata Filarmonicii sau Piata Līvu, cum e numita oficial.

 

Kaļķu iela (Strada de var)

 

Kaļķu iela este o strada din Orasul Vechi medieval Riga, care incepe din piata centrala Rātslaukums (Piata Primariei) si continua spre nord-est, pana la limita centrului istoric. Strazile Brīvības iela (Strada Libertatii ) si Brīvības bulvāris formeaza o continuare a strazii Kaļķu.

 

Strada Kaļķu a fost mentionata prima data in anul 1407. La numarul 16 se afla Teatrul rus Mikhail Chekhov.

 

Kaļķu iela, cu cladiri cu arhitectura art nouveau, in urmatoarele 9 fotografii.

 

 

Piata Līvu

 

Piata Līvu este situata intre strazile Zirgu, Meistaru si Kaļķu. Este greu de crezut ca piata a fost odata locul raului Riga, care era ruta de vapoare pentru transportul cerealelor letone, pana in secolul al XVI-lea. In anul 1735, Primaria Riga a decis sa umple raul, dar lucrarea a fost finalizata la mijlocul secolului al XIX-lea.

 

Piata a fost “construita” de Al Doilea Razboi Mondial, cand au fost distruse cateva cladiri de aici. In anul 1950 a fost amenajata Piata Filarmonicii aici, aducand infatisari noi arhitecturii orasului. Sala de concerte a Filarmonicii Letone este cunoscuta din anul 1941, iar Sala Breslei Mari gazduieste spectacole muzicale si in zilele noastre.

 

Piata Līvu este, de asemenea inconjurata de Breasla Mica, Casa Pisicii si Teatrul de drama rus Riga.

 

In timpul verii, in piata sunt terase cu cafenele si paturi de flori frumoase, care sunt aranjate ca valurile, sa reaminteasca de raul pierdut, dupa care a fost denumita odata Riga.

 

In timpul iernii, in aceasta piata din Orasul Vechi este un patinoar. Piata Līvu este locul din Riga care nu doarme niciodata, fiind centrul vietii tinerilor din Riga.

 

Pe partea stanga a pietei putem vedea un ansamblu interesant de case de la mijlocul secolului al XVIII-lea, care au fost restaurate, de-a lungul strazii Meistaru (strada Maestrilor). Casele mici cu acoperisuri din tigla au fost alaturate zidurilor fortificatiilor; ele creaza o imagine urbana foarte pitoreasca.

 

Teatrul rus

 

Imediat ce ajungem in Piata Līvu, pe dreapta se afla Teatrul rus, fondat in anul 1883. Lucrarile de constructie ale teatrului au fost finantate de Asociatia Negustorilor Rusi “Ulyej” (Stup de albine). Ca dovada a acestui fapt, putem vedea stupuri de albine pe fatada, deasupra ferestrelor, la al doile etaj.

 

Piata Līvu si Teatrul rus, in urmatoarele doua fotografii.

 

Casa pisicii

 

Cand stam in coltul strazilor Meistaru si Amatu, langa cladirile celor doua bresle, atentia se indreapta catre doua pisici aflate pe varful cladirii opuse, proiectate de Fridrich Shefel in anul 1909.

 

Povestea acestor pisici este amuzanta. Odata, aceasta cladire a apartinut unui negustor german bogat. A fost membru al Breslei Mici, chiar daca, potrivit regulamentelor membrilor, el putea sa faca parte din prestigioasa Breasla Mare. A fost un conflict intre negustor, Primarie si Breasla Mare; ultima a refuzat sa primeasca negustorul, iar el a raspuns prin plasarea pe turnurile casei sale a doua pisici cu cozile ridicate, in fata cladirii Breslei Mari. Membrii Breslei Mari au fost furiosi si au interpretat pisicile cu cozile ridicate ca pe diavolul in persoana.

 

Negustorul le-a dat urmatoarea explicatie: “Organizatia voastra are reguli, dar voi nu le respectati. Pisicile mele nu au nicio regula, ele pot sa stea si sa se comporte cum vor ele”. Conflictul a fost cu adevarat mare si in final a ajuns in instanta. A fost oprit de Primul Razboi Mondial. Pana in zilele noastre, Breasla Mare a gazduit Orchestra Filarmonica, pisicile au fost intoarse, asa ca ele pot sa asculte mai bine muzica buna care se canta acolo.

 

Casa pisicii, in urmatoarea fotografie.

 

 

Breasla Mare

 

In anul 1354, negustorii din Riga au fondat Breasla Sfanta Maria, care a monopolizat comertul orasului pana in secolul al XIX-lea. Acest fapt a fost asigurat de privilegiile negustorilor din Riga ca intermediari in comertul dintre Est si Vest. Organizatia a fost numita cel mai adesea Breasla Mare, dearece locul de intalnire al negustorilor era mai mare decat cel al mestesugarilor.

 

Breasla Mare a fost o organizatie germana care nu a admis in randurile sale persone care nu erau de origine germana. Membrii sai s-au disociat ei insusi de mestesugari si de altii, care primeau bani pentru munca lor. In secolul al XIX-lea, o multime de negustori letoni si rusi au inceput sa se alature Breslei Mari, punand in pericol caracterul ei german.

 

In anul 1877, dupa ce reglementarile ruse ale guvernului orasului au fost introduse in Letonia, influenta si puterea Breslei Mari au scazut radical. Breasla Sfanta Maria sau Breasla Mare a existat pana in anul 1939.

 

Prima cladire a Breslei Mari dateaza din anul 1330 si in cladirea actuala putem sa vedem inca beciurile primei cladiri si “Sala Münster”, “Camera Nuptiala”, care dateaza din prima jumatate a secolului al XVII-lea. Cladirea actuala a Breslei Mari, lucrarea arhitectului Karl Beine, a fost construita in perioada 1854-1857, partial pe vechile fundatii. Ultima reconstructie a avut loc in anul 1965, in urma incendiului din anul 1963. De la sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial, cladirea a fost folosita ca Sala Filarmonicii.

 

Breasla Mare, in urmatoarea fotografie.

 

Amatu iela (strada Mestesugarilor)

 

Amatu iela, cladirea din fundal se afla la numarul 4 si apartine departamentului municipalitatii din Riga. A fost construita in anul 1903 si este considerata a fi in stilul neo-gotic.

 

Pe strada Meistaru, la numarul 23 se afla Colonel pub, o cladire foarte frumoasa, ca in urmatoarele doua fotografii.

 

 

Recomand plimbarea pe strazile din Riga, Letonia!