Franta - Metz - Catedrala - partea a II - a
Daca doriti mai multe informatii despre Catedrala din Metz, partea I (prezentarea catedralei), le gasiti aici.
Vitraliile Catedralei din Metz
Ferestrele cu vitralii ale catedralei din Metz, care constituie cea mai mare intindere a vitraliilor intr-o singura cladire, au fost facute de maestrul Hermann von Münster in secolul al XIV-lea si de Valentin Bousch in secolul al XVI-lea. In secolul al XX-lea, artistul Marc Chagall a creat trei ferestre cu vitralii, pentru catedrala, intre anii 1958 si 1968. Roger Bissière (22 septembrie 1886 – 2 decembrie 1964) si Jacques Villon (31 iulie 1875 – 9 iunie 1963) au furnizat schite pentru ferestrele ulterioare, incluzand ferestrele din Capela Sacramentului (Juramantului) Sfant.
Vitraliile din secolul al XIII-lea
Pe o parte a transeptului de sud, in stanga orgii mari sunt niste vitralii mici albastre, care dateaza din secolul al XIII-lea, cele mai vechi din catedrala si care infatiseaza sase scene din viata Sfantului Pavel. Aceste vitralii provin probabil din Biserica Sfantul Pavel, care facea parte din grupul catedralei si a fost demolata in secolul al XVIII-lea.
Cateva ferestre rozeta din secolul al XIII-lea impodobesc ultimele intinderi ale culoarelor de sud si nord ale naosului. Rozeta din al treilea culoar de nord al naosului provine de la vitraliul central al corului bisericii Notre-Dame-la-Ronde. Medalionul sau central reprezinta Incoronarea si pe cele sase medalioane ale circumferintei sunt ingeri cu mainile unite, care poarta coroane sau cadelnite.
Vitraliile executate de Hermann de Münster (secolul al XIV-lea)
Deasupra portalului mare al fatadei se afla copertina mare vestica cu vitralii (350 mp). Are o rozeta mare cu diametrul de 11 metri, care a fost creata in anul 1384 de Hermann de Münster (Münster, Westfalia, cca 1330 - Metz, 1392). Programul iconografic ilustreaza acordul dintre articolele din Simbolul Apostolilor si prevestirea lor din Vechiul Testamaent.
Ca dovada a faimei sale si a recunoasterii canoanelor, Hermann de Münster a primit dreptul de inmormantare in catedrala si a fost inmormantat sub capodopera sa. In cinstea lui s-a scris un epitaf, care se afla in prima intindere a culoarului de nord si care ne spune ca a venit din Münster, Westfalia.
Vitraliile executate de Théobald de Lixheim (secolul al XVI -lea)
Pe fatada nordica a transeptului nordic se afla baldachinul Théobald de Lixheim, oferit de episcopul Henri de Lorena, care dateaza din anul 1504. Vitraliile au fost restaurate in perioada 1907 - 1910 de catre maestrul Geiges de la Fribourg. Doar vitraliile timpanului si cele doua registre superioare au fost facute de Théobald de Lixheim. Vitraliile din registrul inferior si de pe timpan au fost facute de un pictor de sticla din anturajul lui Thomas de Clinchamp, dar au o factura similara cu cele din registrele superioare.
Vitraliile reprezinta: in galeria inferioara, opt apostoli cu articolele Crezului sub picioare si scenele martiriului lor, in galeria intermediara sunt opt sfinti, Sf.Agnes, Sf.Margareta, Sf.Barbe, Sf.Elisabeta, Sf.Apolline, Sf.Odile, Sf.Ecaterina, Sf.Magdalena, impreuna cu stema lui Henri de Lorena-Vaudémont, episcopul de Metz din perioada 1484 - 1505.
In galeria superioara sunt reprezenatti opt sfinti: Sf.Antonie, Sf.Roch, un calugar sfant, Sf. Nicolae, Sf.Hubert, Sf.Mihail, un calugar sfant cu un dragon, iar in cele patru casute de mai sus sunt reprezenti evanghelistii si mai sus este Incoronarea Fecioarei.
In partea de jos a galeriei intermediare este o friza cu un fundal albastru marcat cu inscriptia: "Aceasta lucarare a fost finalizata de Théobald de Lixheim, producator de sticla, in anul Domnului 1504".
Vitraliile executate de Valentin Bousch (secolul al XVI -lea)
Vitraliile acoperisului mare de sticla al bratului de sud al transeptului sunt capodopera lui Valentin Bousch (Strasbourg, sfarsitul secolului al XV-lea, Metz, 1541), facute in perioada 1521 - 1527. Vitraliile din partile superioare ale corului, mai vechi, au fost facute si ele de Valentin Bousch. O parte din acoperisurile de sticla ale absidelor ii sunt atribuite tot maestrului, desi nu sunt semnate.
Activitatea sa de maestru pictor de vitralii de catedrala este atestata din anul 1514. Valentin Bousch a lucrat pentru prima data la bazilica Saint-Nicolas-de-Port, sediul unui pelerinaj frecventat, apoi la Catedrala din Metz, de unde a devenit oficial pictor de vitralii, din anul 1520 pana la moartea sa, in anul 1541, dar a lucrat si la alte cladiri din Lorena. Stilul lui Valentin Bousch imprumuta multe caracteristici din arta germanica, in special de la Hans Baldung Grien, pe care il stia, probabil.
Vitraliile executate de Villon, Bissière, Chagall (secolul al XX-lea)
Catedrala din Metz a beneficiat mult de renasterea vitraliilor franceze de dupa Al Doilea Razboi Mondial. Unii arhitecti sefi ai Asociatiei Monumentelor Istorice, care au fost responsabili de inlocuirea lucrarilor distruse in timpul razboiului cu noi acoperisuri de sticla, au inteles avantajele oferite de pictura cu vitralii.
Vitraliile facute de maestrul Jacques Villon sunt in Capela Sacramentului Sfant, situata in partea de sud a naosului (1956 - 1957). Prin puterea sa expresiva, Villon a reusit sa imbunatateasca o capela obisnuita, gratie a cinci baldachine care au tema euharistica si care au fost executate de Charles Marcq.
Dintre cele cinci ferestre, Jacques Villon (al carui nume reala a fost Gaston Duchamp si care a fost fratele mai mare al celebrului Marcel Duchamp) si-a dezvalui talentul exceptional in special cu tema Rastignirii lui Hristos, din vitraliul central (al treilea din stanga). Mai intai, maestrul evidentiaza perspectiva sulitei pe care o poarta soldatul si care traverseaza partea lui Hristos. Aceasta perspectiva este construita in maniera lui Piero della Francesca si in conformitate cu cele spuse de Rosalind Krauss este "pe un vector care leaga punctul vizual cu punctul de zbor" si prin urmare, permite fiecarui vizitator sa fie legat de insusi Hristos. Apoi, acelasi artist a dezvaluit lantul sintagmatic al crucii, datorita utilizarilor diferite ale lemnului.
In anul 1960, Roger Bissière a creat modelele a doua copertine pentru terasele de nord si sud. Cele doua copertine opuse ale lui Bissière completeaza perfect spatiile intermediare lasate de celelalte capodopere ale acestei "Lanterne a lui Dumnezeu". Dar, in plus, vitraliile iradiaza o noua respiratie, datorita unei orientari biblice, neasteptate pana atunci. Asadar, aceste doua ferestre au devenit intr-un fel sursa si varful intregii arhitecturi usoare a acestei catedrale.
De fapt, vitraliile lui Roger Bissière amintesc de inceputurile creatiei si, in special, de a patra zi a
Creatiei, cand cele doua lumini apar in firmamentul cerurilor, pentru a separa ziua si noaptea. In aceste
conditii, aceste doua vitralii iradiaza lumina din imaginea lunii si a soarelui, datorita acestor doua
deschideri opuse ale catedralei, una care vine din timpanul de nord pentru a semnifica lumina noptii si
cealalta din timpanul de sud, pentru cea a zilei. Prin urmare, toata tema vitraliior acestei catedrale poate
fi interpretata din aceasta separare initiala.
In anul 1959, Marc Chagall a aceeptat sa picteze vitralii in Catedrala din Metz, in ambulatoriul de nord, cu subiecte din episoadele vechiului Testament.
Universul biblic si de vis al lui Chagall este admirabil, servit de know-how-ul atelierului Simon-Marq din Reims. Lucrarea, care are liberatate mare, foloseste toate resursele de gravare si pictura pe sticla. Culorile sunt albastrul supranatural, verdele cosmic, rosul mistic si galbenul ceresc, care fac ferestrele admirabile. Culoarea invaluie totul, designul si subiectul. Opera chagalliana este in cautarea unui limbaj "iudeo-universal", accesibil unei priviri neinitiate, dar ea ascunde intotdeauna un limbaj criptat.
Un vitraliu facut de Marc Chagall in anul 1963, care o reprezenta pe Eva, a fost spart de unul sau mai multi jefuitori, in noaptea de 10 august 2008.
Vitraliile Catedralei din Metz, in urmatoarele fotografii.
Vitraliile executate de Villon, in urmatoarele doua fotografii.
Vedere a bratului de sud a transeptului cu vitraliile facute de Valentin Bousch, in urmatoarele doua fotografii.
Ferestre cu vitralii facute de Théobald de Lixheim pe fata nordica a transeptului nordic, in urmatoarele doua fotografii.
Vitralii cu Gradina Eden, facute de Marc Chagall, in urmatoarele 3 fotografii.
Vitralii facute de Marc Chagall, in urmatoarea fotografie. Este una dintre perechile de ferestre din corul de nord, instalata in anul 1960, care a facut parte din secventa proiectata de Marc Chagall si fabricata in studioul lui Charles Marq din Reims. Subiectele vitraliior sunt din Geneza, si reprezinta, de la stanga la dreapta: Sacrificiul lui Abraham, Iacob luptand cu Ingerul, Visul lui Iacob si Moise cu Tufisul in Flacari.
Baldachinul lui Hermann de Münster, fatada de vest, in urmatoarea fotografie.
Cripta Catedralei din Metz
Cripta Catedralei din Metz pastreaza o efigie a lui Graoully, faimosul dragon care a terorizat orasul si pe Sfantul Clement, care l-a capturat pe Graoully, infatisat in tripticul neogotic din secolul al XIX-lea, facut de Ste Claire. Aceste sculpturi simbolice se gasesc adeseori in catedrale si biserici (romanice si gotice), dar Catedrala din Metz se deosebeste de alte catedrale prin faptul ca are treizeci si trei de sculpturi intr-o anumita ordine si toate intr-un singur loc. Aceasta serie de sculpturi incepe cu Arborele Uscat, simbol al candidatului la initiere, cufundat inca in lumea seculara. Arborele Uscat corespunde cuvantului lui Hristos "Treci prin viata, dar esti mort".
Calea se incheie cu Pomul Inflorit, simbol al initiatului, care prin cunoastere si respectul legilor divine, a permis Arborelui Vietii sa se resusciteze in el. La cele treizeci si trei de statui sunt adaugate sapte reprezentari ale viciilor care blocheaza calea initierii. Aceste reprezentari ale viciilor sunt suprapuse cu o statuie a Fecioarei si a Copilului, simbol al virtutilor sufletului uman.
Dar, avand in vedere ca Portalul Fecioarei este o reconstructie, chiar o constructie partiala de sub ocupatia germana de la sfarsitul secolului al XIX-lea, nicio dovada istorica nu indica un simt medieval ascuns printre aceste sculpturi. Si asta in ciuda grijii sculptorilor franco-germani de a transcrie un simbolism medieval care este foarte frumos si foarte prezent, si nu ascuns, ci specific secolelor XIII si XIV. In plus, aceasta interpretare masonica anacronica a simbolurilor este adesea pusa in discutie, din cauza controverselor din jurul autorului sau.
Astfel, autorul, plasandu-se intr-o logica a revelatiei, ar fi neglijat anumite aspecte cronologice si contextuale si simbolismul neogotic medieval. Pe scurt, Christian Jacq pare sa fi vazut simbolismul Evului Mediu prin prisma Francmasoneriei moderne si a adevarului dezvaluit si prin urmare, este o interpretare gresita a celor care pun la indoiala opera sa. Se poate ajunge in Cripta Catedralei din Metz din interiorul catedralei.
Cripta Catedralei din Metz, in urmatoarele 22 fotografii.
Tezaurul Catedralei din Metz
Tezaurul episcopal care conține piese remarcabile, cum ar fi crucile din fildes ale episcopilor din
secolele XII și XIII, inelul episcopal din Saint Arnoul, piese de argintărie din secolele XII și XIX și un
cap de lemn policrom cu falca articulată din orga medievală a catedralei (care nu se mai afla acum in
catedrala): se spune ca gura capului se deschidea când se canta cea mai joasa notă a orgii.
Obiecte vechi de tezaur
Statueta ecvestră cunoscută sub numele de Carol cel Mare și păstrată la muzeul Luvru, provine din
vistieria catedralei. Această statuie din bronz aurit, care dateaza din secolul al IX-lea, il reprezintă
probabil pe nepotul lui Carol cel Mare, Carol cel Chel.
Mai multe manuscrise excepționale provin, de asemenea, din tezaur: Sacramentarul lui Drogon, Biblia
lui Carol cel Chel, Psaltirea lui Carol cel Chel precum și diverse evanghelii prețioase, inclusiv
Evangheliile din Metz, Evangheliile din Drogon, Evangheliile Cardinalului din Lorena. Tezaurul
Catedralei din Metz se afla in catedrala.
Tezaurul Catedralei din Metz, in urmatoarele 12 fotografii.
Relicvariul Sfantului Chrodegang, din cupru, decorat cu cristale de roca, in urmatoarea fotografie. Sfantul Chrodegang a fost al 37-lea Episcop de Metz, in perioada 742 - 766. El a introdus liturghia romana in Galia si a impus o regula de viata comuna canonicilor sai, regula care urma sa fie acceptata de toata Biserica.
Comments
Post a Comment