Romania - Transfagarasan - partea I

 

ROMANIA

 TRANSFAGARASAN - PARTEA I

 (BALEA CASCADA SI BALEA LAC)

 

 

In acest articol va prezint Transfagarasanul, partea I (Balea Cascada si Balea Lac). 

 

 

 

Am fost pe Transfagarasan in perioada 19 - 20 august 2020. Noi am facut tot Transfagarasanul anul acesta de la nord la sud (in sens invers), adica de la Cartisoara la Bascov. In perioada 15 - 19 august 2020 am fost la Paltinis, unde am fost cazati si de acolo am facut excursii in zona in fiecare zi. Am fost cazati la Vila Paltinis si ne-a placut foarte mult! Voi mai da detalii despre cazare in articolele viitoare.

 

La plecare am mers pe Transfagarasan. Din pacate, ne-a plouat pe tot parcursul drumului, iar pe Transfagarasan ploua, era o ceata densa si se lasase frig. Fotografiile care sunt foarte clare au fost facute de fiul meu, care a fost pe Transfagarasan cu o saptamana inaintea noastra si a prins vreme buna, cu soare. Ne-am cazat o noapte pe Transfagarasan, la Piscul Negru, despre care voi vorbi in articolul urmator. 

 

Supranumit "Drumul care zgarie norii", Transfagarasanul este considerat ca fiind cel mai spectaculos drum din S-E Europei, iar soseaua alpina mai ocupa si locul patru in topul rutelor de motociclete. Cadrul natural este surprinzator de frumos, soseaua serpuieste la inaltimi mari si adancimea papastiilor iti taie rasuflarea.

 

Transfagarasanul este un drum rutier din Romania, care incepe, de la sud la nord, in comuna Bascov din judetul Arges, de langa orasul Pitesti, din directia orasului Curtea de Arges si se termina la intersectia cu drumul DN1, intre Sibiu si Brasov, in apropiera comunei Cartisoara. Transfagarasanul are o lungime totala de 151 kilometri, traversand pe axa nord - sud Muntii Fagaras.  Portiunea de la barajul Vidraru pana la Cartisoara travesreaza un teren montan la altitudini mari, pe o lungime de aproximativ 91 kilometri.

 

Transfagarasanul este un drum asfaltat (DN7C), care ajunge in apropierea tunelului de langa Lacul Balea la altitudinea de 2.042 metri. Astfel, Transfagarasanul se afla pe locul al doilea ca altitudine in clasamentul soselelor alpine din Romania, dupa Transalpina (DN67C) din Muntii Parang, care urca pana la 2.145 metri.

 

Transfagarasanul traverseaza comunele: Bascov, Merisani, Baiculesti, Valea iasului, Albestii de Arges, Corbeni si Arefu (din judetul Arges) si Cartisoara din judetul Sibiu.

 

Scurt istoric al Transfagarasanului

 

Actul de nastere al Transfagarasanului a fost "semnat" in decembrie 1969, cand s-a emis o Hotarare a Consiliului de Ministri (HCM), prin care s-a decis constructia unui "Drum peste muntii Fagaras". Proiectul initial a presupus construirea unui drum cu o singura banda de circulatie, iar patul drumului trebuia sa traverseze creasta Fagarasului prin Saua Caprei, la altitudinea maxima de 2.280 metri.

 

La inceputul anului 1971 s-a emis o noua decizie a HCM prin care proiectul a fost modificat radical, iar noile standarde de calitate au adus Transfagarasanului incadrarea rutiera din prezent si anume de Drum National (DN7C).

 

Demararea operatiunii "Drum peste muntii Fagaras" a avut ca scop prioritar constructia unui drum strategic de importanta militara. Al doilea scop, cu obiective deosebit de utile din punct de vedere economic, urmarea ca Transfagarasanul sa devina o destinatie turistica de importanta interna si internationala si sa se inceapa exploatarea si valorificarea potentialului turistic din muntii Fagaras. In acest scop s-au intocmit proiecte de dezvoltare a unor baze sportive pe lacul Vidraru si realizarea in zona alpina a mai multor statiuni de ski, dotate cu cele mai moderne echipamente.

 

Un alt obiectiv vehiculat la acea vreme era ca Transfagarasanul sa devina o noua punte de legatura intre cele doua vechi provincii romanesti: Ardeal si Tara Romaneasca, o alternativa rutiera pentru drumul milenar din Defileul Oltului. Construit intre anii 1970 - 1974, drumul alpin incununeaza un succes al constructiilor romanesti din toate timpurile.

 

Transfagarasanul (de la prefixul "trans" + Fagaras), realizeaza legatura dintre Muntenia si Transilvania, el serpuind pe vaile muntilor Fagaras (cei mai inalti munti din Romania, care fac parte din Carpatii Meridionali), de la Barajul Vidraru (jud.Arges) pana in satul Cartisoara (jud.Sibiu). Traseul automobilistic este cel mai inalt drum national modernizat integral, Transfagarasanul inregistrand altitudinea maxima de 2.042 metri, iar trecerea din judetul Arges in judetul Sibiu se realizeaza prin cel mai lung tunel rutier (887 metri) si cea mai inalta constructie de acest tip din Romania. Executia acestiu tunel, Capra - Balea a durat nu mai putin de 26 de luni.

 

Conditiile deosebit de dificile din muntii Fagaras au determinat executia unor volume de lucrari impresionante, constructii foarte complexe, fara precedent pentru istoria constructiilor civile din Romania. Datorita retelei hidrografice dense, specifica arealelor alpine, s-a impus construirea unui numar mare de poduri si podete, iar terenul accidentat a impus executia mai multor viaducte si tuneluri.

 

In golul alpin, la altitudini mai mari de 1.500 de metri, s-au executat lucrari de protectie impotriva avalanselor, scopul principal al acestor amenajari fiind de a asigura protectia traficului rutier iarna, avand in vedere faptul ca, la adapostul crestei Fagarasului, stratul de zapada poate sa dureze mai mult de sase luni pe an. S-au executat astfel lucrari de protectie si retinere a zapezii pe versanti, cum ar fi: copertine, crestari si corpuri de franare, diguri de dirijare, baraje din cabluri sau sine de cale ferata.

 

Dupa executia drumului, datele tehnice arata ca sunt 150 de serpentine, 27 de viaducte si poduri, 830 podete, 13 copertine si 6 tuneluri. S-au executat peste 3.800.000 mc de terasamente, peste 250.000 mc ziduri de sprijin din piatra, 300.000 mc fundatie din piatra sparta la drum si 275.000 tone de asfalt. Folosindu-se 6.250 tone explozivi, s-a excavat in munte inmpresionanta valoare de circa 4 milioane mc de roca, din care aproximativ 50% din derocari s-au executat in stanca dura si foarte dura.

 

Pentru a executa tot acest volum de lucrari complexe au fost utilizate o gama larga de masini, utilaje si echipamente, cum ar fi; autobasculante, tractoare, buldozere, excavatoare, macarale, motocompresoare, compactoare, generatoare electrice si de sudura, incarcatoare, foreze, fabrici de beton , concasoare de piatra, statii de sortare, etc., iar majoritatea utilajelor utilizate in constructia Transfagarasanului au fost fabricate in Romania.

 

Se estimeaza ca la aceasta mega constructie au participat cateva mii de civili si 25.000 der militari in termen la care se adauga personalul de comanda si sute de ofiteri si subofiteri.

 

Complexitatea lucrarilor si efortul de constructie intr-un timp record pentru acea vreme, a presupus sa se lucreze inclusiv iarna in conditii vitrege si extrem de periculoase, iar sursele oficiale sustin ca accidentele de munca fatale au totalizat 23 de decese. Factorii majori de risc proveneau atat din sursele naturale (zapezi troienite, viscol, avalanse, rafale de vant, temperaturi extreme, ploi torentiale, viituri) cat si din factorii cu potential primejdios provocati de constructori (explozii, prabusiri de stanci, alunecari de teren, caderi de arbori, lucrari executate pe buza prapastiilor).

 

Legat de dificultatea construirii acestei magistrale rutiere, Nicolae Mazilu, comandantul santierului pentru constructia drumului din sectorul 9, a declarat: "Au fost destule clipe grele, aspre. Uneori, ca in legenda Mesterului Manole, ceea ce izbuteam sa realizam ziua, se surpa noaptea, dar niciodata oamenii detasamentului nostru nu s-au dat invinsi; fantanile acestei NOI LEGENDE sunt acum izvoare...".

 

Dincolo de maretia acestei rute montane, Transfagarasanul ascunde si acum multe pericole si se intampla ca in plina vara, la altitudini de peste 1.600 de metri sa ninga sau sa se lase o ceata de nepatruns. Printre alte pericole intalnite frecvent sunt avalanse, prabusiri de stanci, viituri, grindina, fulgere, iar din cauza curbelor deosebit de periculoase viteza medie de deplasare a participantilor la trafic este de sub 40 de km/ora!

 

Datorita conditiilor meteorologice nefavorabile (in unele ierni, stratul de zapada poate atinge si chiar depasi pe alocuri inaltimea de 6 metri), drumul este deschis mai putin de cinci luni pe an, astfel incat soseaua alpina se deschide la 1 iulie si se inchide la 1 noiembrie.

 

Totusi, cu investitii minime si printr-o larga viziune de dezvoltare a sectorului turistic Transfagarasan, magistrala montana ar putea fi deschisa circulatiei si pe timp de iarna, bucurandu-si calatorii cu peisaje de iarna extraordinare si oferindu-le o perspectiva noua pentru practicarea sporturilor de iarna in muntii Fagaras. Conform planurilor lui Mircea Roth, Seful districtului Piscu Negru, rezulta ca circulatia s-ar putea face si in sezonul rece, solutiile tehnice fiind date fie de provocarea controlata de avalanse, fie prin realizarea unor copertine suplimentare in zonele cu risc ridicat de avalanse.

 

Dupa 40 de ani de la demararea lucrarilor la Transfagarasan, seful de santier de atunci, ingunerul Alexandru Teodorescu a declarat ca Trasfagarasanul reprezinta un brand de tara.

 

Traseul Transfagarasanului

 

De la intersectia cu DN1 (drumul european E680), din apropierea comunei Cartisoara, sunt 21 kilometri pana la Cabana Balea Cascada. Drumul trece prin apropierea Cascadei Balea, care este o cascada in trepte de aproximativ 68 de metri, fiind cea mai mare cascada de acest tip din Romania, aflata la altitudinea de aproximtiv 1.230 metri, ajungand apoi la Cabana Balea Cascada.

Vila Paltinis, in urmatoarea fotografie.

 

Dupa ce se trece de comuna Cartisoara, la cativa kilometri se afla pensiunea si restaurantul (terasa) La Hanul Patrisiei. Noi am mancat la terasa cu cateva zile inainte. Meniul este variat si mancarea foarte buna. Am luat doua ciorbe, doi mici, o friptura de ceafa de porc cu cartofi prajiti, paine si o bere fara alcool si ne-a costat in total 65 lei.

 

"La Hanul Patrisiei" (Restaurant - Cazare), in urmatoarele 3 fotografii.

 

Mancarea care am servit-o la terasa, in urmatoarele doua fotografii.

 

Privelistea care se vede din parcarea Hanului Patrisiei, in urmatoarea fotografie.

 

Partea de nord a Transfagarasanului, in urmatoarele fotografii.

 

Tunel

 

Balea Cascada

 

Cascada Balea, denumita si Urlatoarea Balei, este situata in Muntii Fagarasului, la peste 1.200 mtri altitudine, intre varfurile Moldoveanu si Negoiu. Cascada Balea este cea mai mare cascada in trepte din Romania, cu o cadere de apa de 60 metri si marcheaza treapta inferioara a circului glaciar Balea.

 

Pentru a vedea Cascada Balea se merge pe Transfagarasan pana la Balea Cascada, iar de acolo se merge pe jos cam 50 de minute, pe un traseu marcat cu punct rosu, care duce chiar la cascada.

 

Zona Balea Cascada, in urmatoarele 6 fotografii.

 

 

 

Cabana Balea Cascada

 

Cascada Balea

 

Telecabina Balea Cascada - Balea Lac

 

Pe partea nordica a drumului, Transfagarasanul trece prin rezervatia naturala Golul Alpin al Muntilor Fagaras, intre Valea Balii, aflata langa Lacul Balea si Podragu - Suru, dupa care urmeaza o urcare abrupta in serpentine, care strabate caldarea glaciara, pe o lungime de 13 kilometri.

 

Monumente pe Transfagarasan

 

In anul 1974, cand s-a inaugurat oficial Transfagarasanul, s-au ridicat si inaugurat doua monumente inchinate militarilor care au participat si si-au jertfit viata la construirea drumului. In urma vandalizarilor, monumentele initiale s-au deteriorat masiv, de aceea in septembrie 2009, la aniversarea a 35 de ani de la inaugurarea drumului si a 150 de ani de la infiintarea armei geniu, acestea au fot restaurate integral de catre militarii Batalionului 136 Geniu "Apulum".

Pe versantul nordic, la cota 1.200, se inalta monumentul "Poarta Genistilor", care este un colt de stanca strapuns de drum, care are o placa pe care sunt inscrise frazele urmatoare: "Înfruntând greutăți deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărășan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii geniști, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc POARTA GENIȘTILOR".

Urcand cativa kilometri de la acest monument, la cota 1.600 se afla monumentul "Poarta Intalnirii", pe a carui placa sunt inscrise urmatoarele: "În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunități de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărășan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii geniști au denumit acest loc POARTA ÎNTÂLNIRII".

Monumentul "Poarta Genistilor", in urmatoarele doua fotografii.

 

Monumentul "Poarta Intalnirii", in urmatoarea fotografie.

 

Ceata groasa de pe drum

 

Am ajuns sus, la Balea Lac. Am parcat masina, este o parcare mare in zona si costa 5 lei/ora. Am vrut sa mancam la o terasa dar am renuntat deoarece se astepta la coada, care era destul de mare. Oricum, se poate manca in zona, sunt multe chioscuri care vand sanvisuri, bulz. Noi am cumparat branza de bivolita (o bunatate), branza de oaie si pastrama de porc si am plecat mai departe.

 

Punct de belvedere, de unde se vede o parte din Transfagarasan, in urmatoarele doua fotografii.

 

Zona Balea Lac, in urmatoarele 6 fotografii.

 

Telecabina

 

Parcarea din zona Balea Lac

 

Lacul Balea

 

Lacul Balea este un lac glaciar situat in Muntii Fagaras, judetul Sibiu, la o altitudine de 2.034 metri. Lungimea lacului este de 360 de metri, adancimea de 11,35 metri si suprafata de 46.508 mp. 

 

Caldarea Glaciara Balea adaposteste Lacul Balea, cu cea mai frumoasa cabana semilacustra. Situat in inima masivului Fagaras (cel mai grandios complex montan al Carpatilor), Lacul Balea face parte din rezervatia naturala omonima, cu suprafata de 180 hectare si are un relief glaciar tipic, cu morene, terase, o vale in forma de "U", fiind dominat de creste crenelate adanc, din care se inalta dinspre nord - est spre sud - vest varfurile muntilor.

 

Aceste varfuri sunt: Valuga (2.443 metri), despartit de Iezerul Caprei (2.417 metri), de Saua Caprei (2.315 metri) si Paltinul (2.398 metri). De aici coboara muchia Balii spre nord, pana dincolo de Cascada, in Varful Mierea (1.500 metri). Peisajul este unic atat vara, cat si iarna. 

 

Cea mai veche atestare a unei ascensiuni in acest masiv a fost consemnata in jurul anului 1700, in regiunea Balea - Valea Doamnei, de catre doctorul Lindner. O noua mentiune facuta inaintea anului 1750 precizeaza prezenta in zona a capitanului Jacob Zultner, cu scopuri geografice si legate de trasarea granitei.

 

In anul 1880 s-a infiintat la Sibiu Societatea Carpatina a Transilvaniei (SKV) - Siebenbürgischer Karpatenverein, care a vut un rol important in promovarea turismului in zona. Societatea a construit mai multe drumuri de acces in munte, a facut marcaje si a organizat ascensiuni de vara si iarna, multe dintre ele fiind in premiera. In anul 1975 s-a facut linia de telecabina, pentru a facilita accesul la cabana si la traseele de pe creasta muntelui. 

 

Lacul Balea se afla la 77 de kilometri de orasul Sibiu, la 60 kilometri de Fagaras si la 85 kilometri de Curtea de Arges. Pe timpul verii se poate ajunge cu masina la lac, pe drumul Transfagarasan, iar in restul anului se poate ajunge aici cu telecabina de la cabana Balea Cascada, din apropiera Cascadei Balea. In Muntii Fagaras mai sunt si lacurile Capra, Podragel, Podragu, Avriv, Urlea si altele. 

 

In anul 2006 a fost construit primul hotel din gheata din Europa de Est in apropierea Lacului Balea. Hotelul are forma unui iglu de 16 locuri si se construieste in fiecare an, in timpul iernii, in perioada ianuarie - martie, din blocurile de gheata luate din Lacul Balea.

 

Lacul Balea, in urmatoarele 7 fotografii.

 

Imaginile cu Transfagarasanul vazut dintr-un punct de belvedere din zona Balea Lac, in urmatoarele 5 fotografii.

 

 

Va urma...