Germania-Valea Rinului-Catedrala din Koln-partea a II-a

 

GERMANIA -

ATRACTIILE TURISTICE DIN VALEA RINULUI -

CATEDRALA DIN KOLN - PARTEA a II-a

 

In acest articol va prezint Catedrala din Köln, partea a II-a (interiorul catedralei).

 

Daca doriti mai multe informatii despre Catedrala din Köln, partea I (scurt istoric si exteriorul catedralei), le gasiti aici.

Am primit un pliant la casa de bilete, odata cu biletul de intrare. In pliant este descrisa catedrala si planul ei. Va prezint interiorul Catedrala din Köln, conform planului din pliant (care incepe de la intrarea in catedrala).

 

Interiorul Catedralei din Köln

 

Catedrala din Köln are 144,6 metri lungime si aproximativ 45 de metri inaltime. Planul catedralei, desi influentat puternic de cel al Catedralei Amiens, are unele trasaturi neobisnuite.

 

Atat nava cu opt travee cat si cele patru travee drepte ale corului au fost planificate cu culoare duble, culoarele exterioare fiind mai inguste decat cele interioare. Fiecare brat al transeptului are patru travee, cu culoare est si vest. Turnurile de vest sunt construite fiecare pe patru travee de culoar, astfel incat acestea sunt considerabil mai late si mai adanci decat in cladirile franceze si exista o crestere enorma a inaltimilor totale.

 

Chevetul are un ambulatoriu cu sapte capele radiante si exista bolti cu nervuri cvadripartite. Inaltimea si sectiunea transversala corespund, de asemenrea, in mare masura modelului Amiens, dar in Köln elementele arhitecturale verticale sunt mult mai subtiri si mai numeroase.

 

Coloanele arcadelor sunt mulate, cu capiteluri de frunzis relativ mici, iar coloanele boltilor se ridica in arcuri.

 

Corul medieval al catedralei este mai variat si mai simplu in detalii decat cladirea din secolul al XIX-lea. Corul prezinta un aranjament in stil francez, cu arcada foarte inalta, o galerie triforium, delicata si ingusta, care este luminata de ferestre si cu o trecere detaliata, care se imbina cu cea a ferestrelor de deasupra. Ferestrele clerestoriului sunt inalte si pastreaza cateva vitralii figurative vechi, in sectiunile inferioare. Intregul este unit de coloanele inalte, care se inalta de la podea spre capitelurile lor, la arcul boltii. Bolta are aranjamentul simplu, cvadripartit.

 

Corul pastreaza o multime de accesorii originale, inclusiv jilturile sculptate, ceea ce este cu atat mai surprinzator prin faptul ca trupele revolutionare franceze au profanat catedrala.

 

O statuie mare din piatra a Sfantului Cristofor priveste in jos spre locul unde se afla intrarea veche, inainte de finalizarea catedralei de la sfarsitul secolului al XIX-lea.

 

Nava are multe vitralii din secolul al XIX-lea. Un set de cinci ferestre cu vitralii de pe partea de sud, numit "Bayernfenster" (Ferestrele bavareze), au fost un cadou de la Regele Ludovic I al Bavariei si reprezinta cu tarie stilul picturii germane de la acea data.

Comorile Catedralei din Köln

 

Una dintre comorile catedralei este Altarul Inalt, care a fost instalat in anul 1322. Este construit din marmura neagra, cu o placa solida de 4,6 metri lungime. Partea din fata si laturile sunt acoperite cu nise din marmura alba in care sunt figurine, cu Incoronarea Fecioarei in centru.

 

Cea mai faimoasa opera de arta din Catedrala din Köln este Altarul celor Trei Regi (Magi), comandat de Philip von Heinsberg, Arhiepiscop de Köln din anul 1167 pana in anul 1191 si creat de Nicolae de Verdun, care l-a inceput in anul 1190. Se crede, in mod traditional, ca detine ramasitele celor Trei Magi, ale caror moaste au fost achizitionate de Frederic Barbarossa la cucerirea orasului Milano, in anul 1164.

 

Altarul este un relicvariu mare in forma unei bazilici, din bronz si argint, aurit si ornamentat cu detalii arhitectonice, sculpturi figurative, emailuri si pietre pretioase. Altarul a fost deschis in anul 1864 si s-au descoperit oase si vesminte in interior.

 

Langa sacristie se afla "Gero-Kreuz", un crucifix mare, sculptat in stejar si cu urme de vopsea si aurire. Se crede ca a fost comandat in jurul anului 960 pentru Arhiepiscopul Gero. Este cel mai vechi crucifix mare de la nord de Alpi si cea mai veche sculptura nordica de sine statatoare din perioada medievala.

 

In Capela Tainei (Sacramentului) se afla Madonna Mailänder ("Madona din Milano"), care dateaza din jurul anului 1290, o sculptura din lemn care o reprezinta pe Sfanta Fecioara Maria si pe Pruncul Iisus. Altarul Sfintilor Patroni din Köln, care are un iconostas al pictorului gotic international Stefan Lochner, se afla in Marienkapelle ("Capela Sfintei Maria").

 

Dupa finalizarea din anul 1265, capelele radiante au fost puse imediat in functiune, ca loc de inmormantare. Moastele Sfintei Irmgardis au gasit un ultim loc de odihna in Capela Sfanta Agnes. Se considera ca sarcofagul ei a fost creat de breasla zidarilor catedralei, in jurul anului 1280.

 

Alte opere de arta se afla in Cripta Catedralei (unde nu am coborat, din pacate).

 

In peretele interior este incorporata o pereche de tablite din piatra pe care sunt sculptate dispozitiile formulate de Arhiepiscopul Englebert al II-lea (1262 - 67), in baza carora evreii aveau voie sa locuiasca la Köln.

 

Catedrala din Köln are doua orgi cu tevi, facute de firma Orgelbau Klais: Orga din Transept, construita in anul 1948 si Orga din Nava, construita in anul 1998. Printre organistii care au cantat in catedrala se numara Josef Zzimmemann, Clemens Ganz (1985 - 2001) si Winfried Bönig (2001).

 

Catedrala din Köln are 11 clopote, dintre care 4 sunt medievale. Clopotul Sf.Petru, de 24 de tone, a fost turnat in anul 1922 si a fost cel mai mare clopot liber, pana la turnarea unui nou clopot la Innsbruck, pentru Catedrala Mantuirii Neamului de la Bucuresti.

 

Nava Catedralei din Köln, in urmatoarele doua fotografii.

 

Orga din Transept, construita in anul 1948, in urmatoarele 4 fotografii.

Cinci ferestre cu vitralii din nava laterala de pe partea de sud, donate intre anii 1507 si 1509

In stanga fotografiei urmatoare se afla Fereastra Nasterii Domnului, care dateaza din anul 1507. Fereastra ii infatiseaza pe Maria, Iosif si Pruncul Iisus, care sunt vizitati de ingeri si pastori. De asemenea, fereastra il infatiseaza si pe Moise si Tufisul Arzand.

In dreapta fotografiei urmatoare se afla jumatate din Fereastra Adoratia celor Trei Magi (deasupra), Fecioara si Sfantul Petru, Elisabeta, Cristofor (dedesubt), care dateaza din 1507/1508.

 

In urmatoarea fotografie se afla Fereastra Incoronarii Fecioarei (deasupra), Sfanta Maria Magdalena si Sfantul Gheorghe (dedesubt), din anul 1509. Deasupra Fecioarei Maria se vad Duhul Sfant si un porumbel.

Altarul Sarmanei Clara

Acest altar dateaza din jurul anilor 1350/60. Acesta este cel mai vechi altar de taina ramas, cu un chivot (pentru impartasanie) fix permanent. Acest altar maret, generos, poate fi deschis in trei moduri. Altarul provine de la Manastirea veche Franciscana Sfanta Clara din Köln si a fost adus la catedrala in anul 1811.

Altarul Sarmanei Clara, in urmatoarea fotografie.

 

 

Deasupra vechii intrari a Trezoreriei sunt carje aurite, iar numarul lor indica numarul de ani ai mandatului actualului arhiepiscop.

 

Altarul Fecioarei cu bijuterii (asa-numita Schmuckmadonna)

 

Aici se afla miraculoasa Pictura a Fecioarei cu bijuterii (Schmuckmadonna). Altarul este plasat pe peretele din fata  mausoleului baroc al Celor Trei Magi, a fost creat dupa anul 1667 pentru capela axiala (capela de la sfarsitul capatului de est al corului).

Altarul Fecioarei cu bijuterii, in urmatoarele 4 fotografii.

 

Pictura Fecioarei cu bijuterii (Schmuckmadonna)

 

Acum am ajuns la ambulatoriu, cu cele sapte capele ale sale. Acesasta este partea cea mai veche a catedralei, care a inceput sa se construiasca in anul 1248 si s-a finalizat pana in anul 1265, si care inconjura corul interior, nefinalizat inca la acea vreme. Ambulatoriul si capelele au fost folosite ca atare pentru scopuri liturgice pana in anul 1265.

 

In aceasta zona se afla un mozaic de podea facut dupa desenul lui August Essenwein (1885 - 1892). Prima sectiune il infatiseaza pe Arhiepiscopul Hidebold (mort in anul 818), care tine un model al "vechii" catedrale (structura dinaintea anului 1248).

 

Capela Crucii (cu Crucifixul Episcopului Gero)

 

In aceasta capela se afla Crucifixul Episcopului Gero, din secolul al X-lea, cel mai vechi crucifix mare cunoscut. Crucea Gero sau Crucifixul Gero (in germana: Gero-Kreuz), din jurul anilor 965 - 970, este cea mai veche sculptura mare a lui Hristos rastignit, de la nord de Alpi si a fost intotdeauna expusa la Catedrala din Köln. Crucifixul a fost comandat de Gero, Arhiepiscop de Koln, care a murit in anul 976.

 

Crucea este sculptata in stejar, pictata si partial aurita, iar pictura si aurirea au fost reinnoite. Haloul (zona luminoasa) si piesele crucii sunt originale, dar invelisul a fost adaugat in anul 1683. Crucea are 187 cm inaltime, iar intinderea bratelor sale este de 165 cm.

 

Crucifixul Gero, in urmatoarele 3 fotografii.

 

Urmeaza trei capele, cu morminte de arhiepiscopi: Capela Engelbert, Capela Matemus si Capela Sfantului Ioan, care dateaza din anul 1265.

 

Capela celor Trei Magi (Capela axiala)

 

Cu ocazia sfintirii corului in anul 1322, Altarul celor Trei Magi a fost plasat in aceasta capela. Din acel moment, ambulatoriul a fost deschis pentru credinciosi si pelerini. Inainte de acel moment se presupune ca aceasta capela a fost rezervata pentru personalul catedralei si clericii orasului. In centrul capelei este Fereastra Biblica, cu cel mai vechi vitraliu al catedralei, care dateaza din jurul anului 1265. Aici sunt pictate scene din Vechiul si Noul Testament. La stanga este fereastra celor Trei Magi, iar la dreapta este fereastra lui Petru si a lui Matei, ambele datand din jurul anului 1330.

 

Capela celor Trei Magi, in urmatoarele doua fotografii.

 

Urmeaza monumentul funerar al arhiepiscopului Dietrich von Moers, Capela Sfintei Agnes, Capela Sfantului Mihail, Capela Sfantului Stefan si monumentul funerar al Aarhiepiscopului Friedrich von Saarwenden. In Capela Sfantului Stefan se afla monumentul funerar al Arhiepiscopului Gero (mort in anul 976), care dateaza din jurul anului 1270. In aceasta capela se afla si asa-numita Fereastra Biblica Noua (din jurul anului 1280), adusa din Biserica Dominicana veche din Köln.

 

Capela Fecioarei (Marienkapelle)

 

In aceasta capela se afla Iconostasul Sfintilor Patroni ai orasului Köln, pictat de Stefan Lochner, in jurul anului 1442. Pictat initial pentru Capela Sfatului (Capela Sfanta Maria din Ierusalim), iconostasul a fost mutat in Catedrala din Köln in anul 1810 si se afla acum in Capela Fecioarei (Marienkapelle), la sud de cor. Este cunoscut, de asemenea sub denumirea de Iconostasul celor Trei Magi (Dreikönigsaltar) si Iconostasul Sfintilor Patroni din Köln (Altar der Kölner Stadtpatrone).

 

Prima mentiune scrisa a picturii se afla in jurnalele de calatorie ale lui Albrecht Dürer, care a vazut-o in anul 1520 in timp ce se afla in drum spre Olanda, mentionand ca a platit doi Weißpfennig pentru a vedea o pictura de "Maestrul Steffan din Köln".

 

Lucrarea se concentreaza asupra celor Trei Magi, ale caror moaste erau in Köln. Panoul central are 260x285 cm, in timp ce fiecare dintre panourile laterale are 260x142 cm. pe panoul din stanga este infatisata Ursula din Köln cu unele dintre cele 11.000 de fecioare cu care a fost martirizata, iar pe panoul din dreapta se afla Gereon.

 

Cand iconostasul este inchis, reversul celor doua panouri laterale arata o scena din Buna Vestire.

Capela Fecioarei (Marienkapelle), in urmatoarele 3 fotografii.

 

Iconostasul Sfintilor Patroni din Köln

 

Inaintea acestui altar a stat initial Milan Madonna.

 

Milan Madonna (Fecioara din Milano)

 

Milan Madonna dateaza din jurul anului 1290 si a fost restaurata in anul 1855. Aceasta statuie a inlocuit-o pe precedenta miraculoasa Madonna pe care a adus-o Rainald von Dassel din Milano in Köln, in anul 1164. Deoarece se considera ca actuala statuie a facut miracole, ea este una dintre cele mai importante trei relicve ale catedralei. In stanga primei fotografii se poate vedea una dintre ferestrele cu vitralii moderne, facuta de Gerhard Richter.

Milan Madonna, in urmatoarele doua fotografii.

 

Arhiepiscopul Gero (circa 900 - 29 iunie 976) a fost Arhiepiscop de Köln din anul 969 pana la moartea sa. El este pictat pe un perete al catedralei.

Pictura cu Arhiepiscopul Gero, in urmatoarea fotografie.

 

Altarul Inalt

 

Altarul Inalt a fost facut in jurul anului 1310. In acest altar, care este unul dintre cele mai mari altare cunoscute din Evul Mediu, a avut privilegiul sa slujeasca arhiepiscopul de Köln.

 Altarul Inalt, in urmatoarele 3 fotografii.

 

 

Altarul celor Trei Magi

 

Altarul celor Trei Regi (in germana: Dreikönigsschrein sau Der Dreikönigenschrein), Mormantul celor Trei Regi sau Mormantul celor Trei Magi este un relicvar care se crede in mod traditional ca ar contine osemintele Magilor biblici, cunoscuti si sub numele de Trei Regi sau Trei Intelepti.

 

Altarul este un sarcofag triplu, aurit si decorat, amplasat deasupra si in spatele altarului principal al Catedralei din Köln. Este considerat punctul culminant al artei Mosane si cel mai mare relicvar din lumea occidentala.

 

"Moastele Magilor" au fost situate initial in Constantinopol, dar au fost aduse la Milano intr-o caruta cu boi, de catre Eustorgius I, episcopul orasului, caruia i-au fost incredinatte de catre Imparatul Constantin, in anul 314. Opt secole mai tarziu, in anul 1164, Imparatul Sfantului Imperiu Roman, Frederic Barbarossa, a luat moastele Magilor din Biserica Sfantul Eustorgio din Milano si le-a dat Arhiepiscopului de Köln, Rainald de Dassel. Cei Trei Regi au atras de atunci un flux constant de pelerini in Köln.

 

Altarul celor Trei Regi are aproximativ 110 cm latime, 60 cm inaltime si 87 cm lungime. Altarul are forma unei bazilici, doua sarcofage stau unul langa celalat, cu cel de al treilea sarcofag sprijinit pe crestele acoperisului. Capetele altarului sunt complet acoperite, deci nu exista spatiu vizibil intre sarcofage. Structura de baza este realizata din lemn, placata cu aur si argint, decorata cu filigran, email si peste 1.000 de bijuterii si margele, care includ un numar mare de camee si piese intaglio, unele precrestine.

 

Intregul exterior al altarului are decoratiuni elaborate. Sunt in total 74 figuri inalte in relief, din argint aurit, fara  a lua in considerare figurile suplimentare mai mici din decorul de fundal. Pe laturi sunt imaginile profetilor  care decoreaza partea inferioara, iar imaginile apostolilor si evanghelistilor decoreaza partea superioara.

 

La un capat, peste partea de jos, de la stanga la dreapta, se afla imagini ale Adoratiei Magilor, ale Mariei inscaunate impreuna cu Pruncul Iisus si Botezul lui Hristos, iar mai sus este infatisata scena lui Hristos intronat la Judecata de Apoi. Celelalt capat prezinta scene ale Patimilor: biciuirea lui Hristos (stanga jos) si rastignirea sa (tot stanga jos) si Hristos inviat, deasupra. Acest capat are si un bust al lui Rainald de Dassel, in centru.

Altarul celor Trei Magi, in urmatoarele 8 fotografii.

 

Capatul altarului cu scene ale Patimilor si Hristos inviat

Corul Interior, centrul liturgic al catedralei, a fost rezervat in Evul Mediu pentru Arhiepiscop si pentru Adunarile de Canonici ale Catedralei.

Corul, in urmatoarea fotografie.

 

Jilturile Corului

 

Jilturile Corului dateaza din perioada 1308 - 1311. Avand 104 locuri, acesta este cel mai mare cor din Germania.

Jilturile Corului, in urmatoarea fotografie.

 

Picturile de pe peretii Corului dateaza din jurul anului 1340. Statuile Corului localizate pe stalpi, dateaza din jurul anului 1290 si au fost restaurate in anul 1880. Statuile il reprezinta pe Hristos cu Fecioara si cei 12 Apostoli.

Corul, cu picturile si statuile sale, in urmatoarele doua fotografii.

 

Ferestrele Regilor din Clerestoriu

 

Ferestrele din Clerestoriu (cele mari ferestre, din partea de sus) dateaza din jurul anului 1310. Vitraliile reprezinta cei 24 de Regi ai lui Iuda si cei 24 de Batrani ai Apocalipsei. In fereastra axiala este pictata scena Adoratiei celor Trei Magi, care aduc un omagiu Mariei si Copilului Divin.

Ferestrele din Clerestoriu, in urmatoarele 4 fotografii.

 

Statuia medievala a Sfantului Cristofor

 

 Aceasta statuie dateaza din jurul anului 1470. Sfantul Cristofor este venerat de mai multe confesiuni crestine ca martir ucis in timpul domniei imparatului roman Decius, din secolul al III-lea (a domnit intre anii 249 - 251) sau sub imparatul roman Maximinus II Daia (care a domnit intre anii 308 - 313).

Statuia Sfantului Cristofor, in urmatoarele doua fotografii.

 

Altarul lui Agilolphus

 

Altarul lui Agilolphus este o lucrare din Antwerp (actualul Anvers din Belgia) care dateaza din jurul anului 1520 si a a fost adus din biserica colegiu veche Sfanta Maria a Pasilor (Sancta Maria ad Gradus).

Altarul lui Agilolphus, in urmatoarele 3 fotografii.

 

Alte imagini din interiorul Catedralei din Köln, in urmatoarele 7 fotografii.

 

Bolta catedralei

 

 

Ferestrele cu vitralii ale Catedralei din Köln

 

Va prezint separat cele mai importante ferestre cu vitralii ale Catedralei din Köln, in afara celor aratate mai sus.

Fereastra Rusaliilor si Fereastra Plangerii

 

In stanga fotografiei urmatoare se afla jumatate din Fereastra Rusaliilor, realizata in anul 1848. Fereastra infatiseaza coborarea Duhului Sfant, care este considerata ziua intemeierii bisericii.

 

In dreapta fotografiei urmatoare se afla jumatate din Fereastra Plangerii. A fost executata in anul 1847 si infatiseaza cadavrul lui Hristos aflat peste genunchii Mamei Sale. Deasupra acestei scene este picatata Cina cea de Taina.

 

Fereastra Rusaliilor, in urmatoarele doua fotografii.

 

Fereastra Plangerii, in urmatoarea fotografie.

 

Fereastra Sfantului Petru, realizata in anul 1876. Piesa a fost realizata la München si il infatiseaza 

pe Sfantul Petru ca fiind primul Cap al Bisericii.

Fereastra Sfantului Petru, in urmatoarea fotografie.

 

Fereastra Sfantului Pavel, cea originala a fost din anul 1864. A fost distrusa total in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial si reconstruita in perioada 1992 - 1994. Notabile sunt culorile stralucitoare, in comparatie cu cele ale vechilor ferestre.

Fereastra Sfantului Pavel, in urmatoarele doua fotografii.

 

Alta fereastra frumoasa cu vitralii, in urmatoarea fotografie.

 

 

Ferestrele Bavareze, donate in anul 1842 de catre Regele Ludovic I al Bavariei, au fost montate in catedrala in anul 1848.

 

Fereastra Adoratia Pastorilor si a Magilor (deasupra), profetii Isaia, Ieremia, Ezechiel, Daniel (dedesubt), a fost realizata in anul 1846 si este o fereastra bavareza. Fereastra a fost instalata cu ocazia aniversarii a 600 de ani a catedralei.

Fereastra Adoratia Pastorilor si a Magilor, in urmatoarea fotografie.

 

Fereastra Uciderea cu pietre a Sfantului Stefan (deasupra) si a diferitilor Sfinti (dedesubt), Sfantul Stefan a fost un sfant martirizat. Fereastra dateaza din anul 1848 si este una dintre ferestrele bavareze.

Fereastra Sfantului Stefan, in urmatoarea fotografie.

 

Dupa ce am vizitat catedrala, ne-am plimbat putin prin Köln, in jurul ei. Am cumparat celebra apa de colonie, originala. Am luat apoi trenul si am mers la Bonn, unde ne-am plimbat pe jos, prin centru si am luat masa la o terasa. Am baut bere nefiltrata (cam tare pentru mine). Apoi am mers pe malui Rinului si am stat pe o banca. Nu am facut prea multe poze in Bonn. Am luat apoi trenul spre Koblenz, unde am ajuns la ora 22.00.

 

 

 

Recomand vizitarea Catedralei din Köln!