Germania-Valea Rinului-Castelul Reichenstein

GERMANIA -

ATRACTIILE TURISTICE DIN VALEA RINULUI -

CASTELUL REICHENSTEIN

In acest articol va prezint Castelul Reicheinstein.

In a patra zi de sedere pe Valea Rinului, ne-am propus sa vizitam cateva castele. Am mers mai intai cu trenul din Koblenz pana la Trechtingshausen si am facut 42 de minute.

Daca doriti mai multe informatii despre atractiile turistice din Koblenz, le gasiti aici.

Castelul Reicheinstein se afla pe strada Burgweg 24, 55413, Trechtingshausen. Castelul este deschis zilnic, intre orele 10.00 - 18.00, iar ultima intrare este la ora 17.30. Un bilet de vizitare a castelului costa 4,3 EURO, iar la intrare am primit o harta a complexului, pe care am inapoiat-o la iesire.

Am ajuns in gara Trechtingshausen pe la ora 09.00 dimineata si am luat-o pe un drum gresit deoarece nu am intalnit nicio persoana pe care sa o intrebam unde este castelul. Era pustiu prin oras la acea ora. Dupa ce am urcat cam 20 de minute, ne-am intalnit cu un grup mic de americani, care ne-au spus ca acela nu este drumul spre castel si ca se ratacisera si ei. Ne-am intors din nou la gara impreuna cu ei si am luat-o in sens invers si dupa jumatate de ora am ajuns la castel. Nu am avut nicio harta la noi, din pacate. Acum este mai simplu de gasit drumul, datorita hartilor online.

Zona intinsa a Castelului Reicheinstein se afla la marginea de sud a orasului Trechtingshausen, pe roca masiva a pintenului muntos dintre vaile Rinului si Morgenbach. Daca mergeti cu masina, se poate ajunge la Trechtingshausen pe soseaua principala B9, iar pentru a ajunge la castel se merge prin oras si dupa aproximativ 300 de metri se ajunge in parcarea castelului.

Scurt istoric al Castelului Reicheinstein

Cele mai vechi parti din cladirea castelului indica constructia acestuia la inceputul secolului al XI-lea. Regiunea pana la nordul Niederheimbach a apartinut Abatiei Cornelimünster de langa Aachen, alocata guvernatorilor care-si intretineau pamanturile lor si care a fost si motivul construirii Castelului Reicheinstein.

Gerhard von Rheinbod, unul dintre guvernatori, a degenerat intr-un cavaler haiduc, care jefuia si omora. El a fost destituit in anul 1213 si Philipp von Bolanden (constructorul Castelului Ehrenfels) a depus juramantul de loialitate ca succesor. In anul 1218, Werner von Bolanden si-a luat numele de "von Reicheinstein", dar deoarece el nu a avut niciu mostenitor, drepturile guvernatorului au trecut la Philipp von Hohenfels, in anul 1241.

El a devenit, din pacate, un cavaler haiduc infam. Infrangerea sa din timpul asediului castelelor Reicheinstein si Sooneck din anul 1253, de catre Alianta Orasului Renan nu l-a facut sa se razgandeasca, ci el a amenajat fortificatii noi la Castelul Reicheinstein. Numai cand Biserica i-a pus interdictie, el a depus juramant sa faca fapte bune, in anul 1267.

In anul 1270, Printii Electori de Mainz au devenit noii lorzi feudali si datorita Tratatului de pace provincial dintre Arhiepiscopul de Mainz, Werner von Eppstein si Philipp, tratat care a fost documentat in anul 1271, rautatile sale au luat sfarsit. Dar in anul 1277, fiul sau, Dietrich von Hohenfels, a primit ca mostenire Castelul Reicheinstein si a inceput sa-si continue viata de cavaler haiduc, batandu-si chiar si tatal.

Dupa o perioada de instabilitate politica, in intervalul dintre anii 1254 - 1273, Regele Rudolf I, care a fost incoronat in anul 1273, a decis sa puna capat angajamentelor cavalerilor haiduci de-a lungul Rinului. Castelul Reicheinstein a fost asediat si lasat fara resurse, pana cand aparatorii sai au renuntat sa mai lupte, in anul 1282. Compatriotii lui Dietrich au fost spanzurati si s-a dat foc castelelor Reicheinstein si Sooneck. Dietrich von Hohenfels a scapat si conform unui document existent, el a fost in stare sa-si vanda chiar si drepturile de guvernator Contelui palatin Ludovic al II-lea, in anul 1290.

In ciuda interdictiei de reconstructie impusa de Regele Rudolf I in anul 1290, fiii lui Ludovic al II-lea (conti palatini din anul 1294) au inceput primele lucrari de reconstructie ale castelului in jurul anului 1300. Ei detineau drepturile guvernatorilor, electoratul din Mainz si drepturile teritoriale, ceea ce a dus la dispute. Imparatul Ludovic al IV-lea, der Bayer (Bavaraianul) a pus capat acest lucru prin alocarea castelelor Reicheinstein si Sooneck electoratului din Mainz in anul 1344, care a finalizat restaurarea lor dupa anul 1349.

In secolul al XVI-lea, scopul militar al Reicheinstein a fost anulat si castelul a inceput sa se degradeze si a ajuns usor in ruine. Este inca neclar daca Reicheinstein a fost distrus ulterior in Razboiul Palatin de Succesiune (1688 - 1697). In anul 1834, castelul a fost cumparat de generalul Baron Franz Wilhelm von Bartuß, care a inceput primele renovari.

Proprietarii ulteriori ai castelului au fost: Baronul von Rehfuß in anul 1877, consulul Kosidowski din anul 1889 si din anul 1898 Nikolaus Kirsch-Puricelli cu sotia sa Olga Puricelli, care a fost mostenitoarea unica a Rheinböller Hütte (turnatorie). Noii cumparatori l-au angajat pe arhitectul Strebel pentru expertizarea cladirii existente si restaurarea ei si au extins castelul intre anii 1899 si 1902, incluzand structura cladirii medievale. Din anul 1986, proprietrii si-au infiintat compania "Burg Reicheinstein".

Aspectul exterior structural

Locul de 200 de metri lungime este impartit intr-un complex de cladiri perpendiculare, cu o poarta de intare flancata de doua turnuri circulare, un turn de observare in vest, in punctul cel mai inalt, numit "Königstein" si zona castelului central in sud, care este inconjurata de un zid circular dublu.

Un zid gros, rotunjit, de scut (de 16 metri inaltime si 8 metri grosime la baza), cu turnuri poligonale, pazeste sala mare din nord. Un pod basculant peste santul uscat, duce la turnul portii, iar in spatele acestuia se afla o curte ingusta a castelului, lunga de 40 de metri.

Castelul impodobit cu multe creneluri si restaurat in stil gotic nou este nefinalizat in exterior si gazduieste in interior un muzeu al castelului, cu exponate rafinate. Castelul are parcare in aer liber, hotel si restaurant in incinta lui.

Poarta de intare in castel, in urmatoarea fotografie.

Porticul si podul basculant, in urmatoarea fotografie.

Zidurile defensive ale castelului, in urmatoarele doua fotografii.

Cladirile complexului castelului, in urmatoarele 4 fotografii.

Turnuri poligonale cu creneluri

Sala de intrare si Camera armelor

Pe partea dreapta a Salii de intrare arcuite si in tot muzeul este o colectie mare de coarne de cerb, din Hunsruck, Carpati si America. In Castelul Reichenstein se afla aprtoximativ 1.500 de trofee de vanatoare. Armurile se afla la capatul somptuoasei intrari. In plus fata de armurile bogat impodobite ale cavalerilor se poate vedea o armura completa de samurai japonez cu umbrele, palarie de paie si sabie. Pe raft sunt plasate coifuri. Tot aici se afla coifurile si sabiile garzii imperiale ale ultimului imparat francez, Napoleon al III-lea.

Sala de intrare si Camera armelor, in urmatoarele 8 fotografii.

Casa scarii

Fiecare stalp independent din Casa scarii este facut din granit si este unic. Stalpii de pe Casa scarii arata arhiectura mareata de pe vremea cand a fost reconstruit castelul.

Casa scarii, in urmatoarele 6 fotografii.

Biblioteca

Biblioteca contine peste 10.000 de volume, mai ales din secolele XVIII si XIX. Pe pereti sunt coarne de capricorn din Asia. Vitrina din spate contine o colectie de descoperiri vechi din perioada romana. Pe raft sunt cinci armuri in miniatura, care au fost facute ca modele. Tavanul din aceasta camera este remarcabil.

Biblioteca, in urmatoarele doua fotografii.

Camera de muzica, in urmatoarea fotografie.

Hol, in urmatoarea fotografie.

Dormitorul, in urmatoarele doua fotografii.

Camera de fier

Camera de fier arata conexiunea dintre vechiul Burg Reichenstein si castelul reconstruit, facut de Kirsch-Puricelli, care au fost patronii fierarilor din Rheinböllen de generatii intregi. Pozele de pe pereti arata planurile arhitecturale vechi ale patronilor si poze de familie. In plus, mai vedem si planurile detaliate ale unei turnatorii din anul 1828 bsi o poza a fierarilor din anul 1899.

In coltul camerei se afla o multime de carti care documenteaza piata de vanzari din domeniu. Compania a produs si cuptoare si sobe. In poza de pe peretele din dreapta se poate vedea afisat un cuptor. Pe partea stanga se afla un radio vechi.

Camera de fier, in urmatoarele 6 fotografii.