Ierusalim-Biserica Sfantului Mormant-partea aII-a

 

IERUSALIM - BISERICA SFANTULUI MORMANT -

PARTEA a II-a

 

 

In acest articol va prezint Biserica Sfantului Mormant (denumita si Biserica Sfintei Invieri) din Ierusalim, partea a II-a (capelele bisericii).

 

 

Dupa ce am intrat la Sfantul Mormant si am urcat pe Golgota (la etajul intai al bisericii), am coborat din nou, pe partea cealalta, sa vedem capelele Bisericii Sfantului Mormant.

 

 

Daca doriti mai multe informatii despre Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim, partea I, le gasiti aici.

 

 

Capela lui Adam

 

Sub partea de nord a Golgotei, se afla o capela mica care poarta astazi numele de Capela lui Adam, dar mai demult era cunoscuta sub denumirea de Locul Capatanii, Sfanta Capatana, Capela lui Melchisedec sau Capela Cinstitului Inaintemergator.

 

Potrivit traditiei, in acest loc se aflau craniul si oasele lui Adam, pe care le-a curatat de pacatul stramosesc Sangele lui Hristos varsat pe Cruce. Aceasta este legatura dintre Primul si Al doilea Adam, care este simbolizata in iconografie, in scena Rastignirii, printr-o pestera mica, care are inauntru oasele lui Adam si care se afla la baza Crucii.

 

In spatele Sfintei Mese, pe stanca, s-a format o cavitate mica in urma cutremurului de pamant descris de evanghelisti, unde se termina crapatura care incepe de la locul in care  fost infipta Crucea pe Golgota.

 

Capela a fost impodobita cu un mozaic impresionant care a fost distrus in incendiul din anul 1808 si care a fost inlocuit apoi cu fresce. In timpul incendiului a fost distrus complet si mormantul lui Melchisedec.

 

Langa intrarea in capela se aflau candva si mormintele lui Baldwin al Flandrei si Gottfried de Bouillon, care au fost pradate in anul 1244, in timpul ocupatiei islamice a Ierusalimului. In acest loc se afla astazi mormantul unui cruciat englez.

 

Capela lui Adam, in urmatoarele doua fotografii.

 

 

Capela Cununii de Spini

 

Acesta capela se afla in imediata apropiere a locului Rastignirii, la cativa metri de Capela lui Adam.

 

In centrul capelei, sub Sfanta Masa, se afla un stalp din granit care a fost gasit in vechime in Pretoriu, si atunci cand acesta a intrat in posesia musulmanilor a fost mutat de crestini in locul in care se afla astazi.

 

Conform relatarilor evanghelice, atunci cand Iisus Hristos se afla in Pretoriu, soldatii romani L-au imbracat cu o mantie rosie si „împletind o cunună de spini, I-au pus-o pe cap” (Matei 27, 28-31; Marcu 15, 16-20; Ioan 19, 2-3). In amintirea acestui fapt, a fost facuta o cununa din cei mai tari spini din Palestina, care a fost asezata intr-o racla speciala. Aceasta racla se afla in dreapta Sfintei Mese din Capela Cununii de Spini, este asemanatoare cu cea de pe Golgota si poarta inscriptia: "Și împletind o cunună de spini I-au pus-o pe cap și în mâna Lui cea dreaptă trestie".

 

Icoanele care impodobesc capela reprezinta cateva scene ale judecatii lui Iisus. Ca expresie a chinurilor suferite in Pretoriu, se poate observa si astazi in lemnul icoanelor cum sangele curge din picioarele si fruntea lui Iisus. In Vinerea Mare, multi credinciosi isi lipesc urechea de Sfanta Masa de marmura din capela, care incadreaza stalpul din granit si pot auzi sunetul suferintelor. Multi crestini aud aici loviturile biciului si bataile ciocanului care a batut cuiele in  mainile si picioarele lui Iisus.

 

Capela Cununii de Spini, in urmatoarele doua fotografii.

 

 

Capela Sfintei Elena

 

Pe culoarul care coboara catre Pestera aflarii Cinstitei Cruci, pelerinii se opresc mai intai la Capela Sfintei Elena.

 

Capela Sfintei Elena este tetragonala si are deasupra o turla, iar podeaua este impodobita cu mozaic. Peretii laterali sunt acoperiti de o padure de cruciulite, care, dupa forma, par sa fie de pe vremea cruciatilor. Pelerinii le-au gravat, ca marturie a devotiunii lor fata de Sfanta Cruce sau ca amintire a trecerii lor prin acele locuri.

 

Aceasta capela a apartinut candva etiopienilor, care, din cauza dificultatilor economice au fost nevoiti sa-l vanda armenilor, care o detin si in zilele noastre si slujesc in altarul care se afla in partea de rasarit.

 

Langa altarul Sfintei Elena, in partea dreapta, se afla altarul Sfantului Grigorie, Luminatorul Armeniei, iar in partea stanga se afla altarul Talharului Disma, care a primit pe cruce fagaduinta iertarii.

 

In partea de miazazi a capelei este o scara care coboara spre Pestera aflarii Cinstitei Cruci, unde, potrivit traditiei, Imparateasa Elena a supravegheat lucrarile pentru gasirea Cinstitea Cruci. De aceea, astazi poarta numele „Kathisma Sfintei Elena”.

 

Capela Sfintei Elena, in urmatoarele doua fotografii.

 

 

Pestera aflarii Cinstitei Cruci

 

Intre Capela Cununii cu Spini si cea a Impartirii Hainelor se afla un culoar care coboara in partea de rasarit a Golgotei, spre locul unde se afla Pestera aflarii Cinstitei Cruci.

 

Primele 29 de scari duc la Capela Sfintei Elena. Din partea de miazazi a capelei, a doua scara cu 13 trepte coboara la pestera unde s-au gasit Cinstita Cruce, piroanele si crucile celor doi talhari.

 

In vechime, aici erau niste cisterne mari, sapate in piatra, pentru acumularea apei, care era folosita in anotimpul secetos. Dupa Rastignire, Crucea Domnului a fost aruncata de evrei in aceasta cisterna, impreuna cu crucile talharilor. Pentru a se sterge urmele evenimentelor, cisternele au fost umplute cu gunoaie si pietre, astfel incat, pe la inceputul secolului al IV-lea, aproape nimeni nu mai stia ce s-a intamplat cu Sfanta Cruce pe care a fost rastignit Domnul. In acea vreme, Imparateasa Elena a venit la Ierusalim si, afland unele informatii de la localnici, a sapat in aceste cisterne pana a gasit cele trei cruci in partea cea mai de jos a cisternei.

 

Traditia spune ca nimeni nu stia care dintre cele trei cruci era a Domnului si atunci le-au luat pe toate si au mers la locul in care se afla astazi altarul Aratarii Domnului de langa Sfantul Mormant. Traditia spune ca tocmai atunci a trecut pe acolo un convoi cu un mort spre groapa si, atingand mortul de cele trei cruci, mortul a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea pe care a fost rastignit Iisus.

 

Spatiul pesterii are doua parti de inaltimi diferite, una in sud, unde potrivit traditiei s-au gasit Crucea lui Hristos si cele ale talharilor si una in nord, unde au fost descoperite piroanele.

 

In partea de rasarit a pesterii a fost asezata pe podea o placa alba rosiatica, inscriptionata, care indica locul aflarii Crucii: I (ISUS) H (RISTOS) NIKA 1810. Dupa cum arata inscriptia, placa a fost asezata cu ocazia marii restaurari a Bisericii Sfantului Mormant din anul 1810, realizata de grecii ortodocsi, care detineau acest loc sfant. Mai tarziu, acest drept a fost contestat de latini si constituie inca subiect de controverse.

 

Pestera aflarii Cinstitei Cruci, in urmatoarele 5 fotografii.

 

Placa alba rosiatica, inscriptionata, care indica locul aflarii Crucii

 

 

Capela impartirii hainelor Mantuitorului

 

La nord de Pestera aflarii Cinstitei Cruci se afla Capela impartirii hainelor Mantuitorului, care apartine armenilor.

 

Numele acestei capele este legat de povestirile evanghelice conform carora soldatii romani, dupa ce l-au rastignit pe Hristos, „au împărțit hainele Lui” (Matei 27, 35). Dar camasa Domnului era tesuta fara cusatura si nu au putut sa o imparta, de aceea au hotarat sa arunce sortii. Astfel s-a implinit proorocia din Vechiul Testament: : „Împărțit-au hainele Mele loruși, și pentru cămașa Mea au aruncat sorți” (Psalmul 21, 20; Cf. Ioan 19, 24).

In aceasta capela se afla un altar si icoane care infatiseaza impartirea hainelor Domnului.

 

Capela impartirii hainelor Mantuitorului, in urmatoarea fotografie.

 

Capela sutasului Longhin

 

La nord-est de Capela lui Adam, de-a lungul nisei Catoliconului, in a treia nisa a galeriei se afla o capela inchinata sutasului Longhin, care apartine exclusiv ortodocsilor.

 

In aceasta capela se afla o Sfanta Masa, iar in spatele ei o icoana in care este reprezentat Sfântul Longhin care intinde mana catre Cel rastignit. Potrivit traditiei Bisericii, sutasul roman Longhin, impreuna cu soldatii lui, au vazut eclipsa soarelui si au simtit cutremurul in clipa in care Domnul si-a dat duhul si au marturisit inspaimantati: „Cu adevărat, fiul lui Dumnezeu a fost Acesta” (Matei 27, 54).

Pentru marturisirea acestui adevar, Longhin a fost decapitat, iar capul sau a fost aruncat in groapa de gunoi a orasului. O femeie oarba din oras a descoperit prin vedenie capul Sfantului si a primit indata vindecare. Astfel, Sfântul Longhin a devenit primul martir si marturisitor al credintei crestine.

 

Capela sutasului Longhin, in urmatoarele doua fotografii.

 

 

Capela Butucilor

 

La nord-vest de Capela sutasului Longhin se afla Capela Butucilor, care apartine grecilor ortodocsi.

 

Butucii sunt o lespede cu doua gauri care servea drept unealta de tortura. Constructia capelei provine de la o veche traditie conform careia, cei care L-au chinuit pe Hristos inainte de Rastignire, I-au imobilizat picioarele, asezandu-le in gaurile lespezii.

 

Lespedea se afla in Sinedriu, dar crestinuii au mutat-o in aceasta capela dupa cucerirea Ierusalimului de catre otomani. Lespedea este protejata de un grilaj si peste ea a fost pusa o Sfanta Masa mica. Pe zidul din spate al capelei se afla o icoana care infatiseaza acest eveniment.

 

La inceputul anului 2019, patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului a sfintit Capela Butucilor si Temnita lui Hristos, dupa restaurarea lor, care s-a facut cu sprijinul financiar oferit de Boris Kaoufman.

 

Capela Butucilor, in urmatoarele 3 fotografii.

 

 

Capela si Altarul Sfintei Maria Magdalena

 

Maria de Magdala (Migdal) l-a insotit pe Iisus pe drumul Crucii si al ingroparii. Acesta este un altar dedicat Sfintei Maria Magdalena si are usi duble din bronz (donate de poporul australian in anul 1982), care duc la Capela Franciscana Catolica a Aparitiei. Capela comemoreaza vechea traditie care spune ca Iisus a aparut in fata mamei sale dupa Inviere. Pe peretele capelei este o orga.

 

Capela si Altarul Sfintei Maria Magdalena, in urmatoarele doua fotografii.

 

 

Temnita lui Hristos

 

In stanga Capelei Butucilor, in spatele ei, se afla un spatiu mic cu trei incaperi, care au un acoperis jos. Aceasta este Temnita lui Hristos.

 

Locul a primit acest nume potrivit traditiei, care spune ca Hristos si talharii au fost tinuti in acesta temnita provizorie inainte de a fi dusi la locul rastignirii. Exista insa si alta traditie, conform careia, in acest loc, Nascatoarea de Dumnezeu a cazut lesinata cand L-a vazut rastignit pe Fiul ei. Astfel s-a implinit proorocia batranului Simeon: „Și prin sufletul tău va trece sabia” (Luca 2, 35).

 

Locul lesinului este marcat de o icoana a Maicii Domnului, facatoare de minuni. Multi crestini o numesc si „Icoana Maicii Domnului care clipește”, pentru ca in icoana Maica Domnului inchide si deschide usor ochii.

 

Temnita lui Hristos, in urmatoarele 4 fotografii.

 

Am iesit apoi afara din biserica. Biserica Sfantului Mormant, in urmatoarea fotografie.

 

 

 

 

Recomand vizitarea Bisericii Sfantului Mormant din Ierusalim!